20,710 matches
-
bulgărești», atunci concludem, că la noi vatra, meleagul și rădăcinile sunt bulgărești?!... Oare nu acest mesaj au dorit să transmită prin intermediul acestei emisiuni «JurnalTV»-ul nostru național independent și cel mai drept? Păi, uitați-vă, suntem o țară cu multe rădăcini bulgare: în Săiți ca și la Căzănești se coc aceleași «saralii»... Se primește o imagine paradoxală, noi, românii cei mai români moldoveni din județul codrilor, Orhei cât și cei din zona Căușenilor, Olăneștilor și...suntem prefăcuți în «mutanți» , ne schimbăm
ASFALT DE MOLDOVA SAU…MANIPULARE? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1464195275.html [Corola-blog/BlogPost/378937_a_380266]
-
câmpiilor.// Rostiți un cuvânt în Limba Română/și veți auzi/mângâierile mamei/și vorbele tatei grele ca piatra/din temelia casei.// Ascultați un țăran vorbind ogorului/și veți vedea cum trec cuvintele/din hrisoave în versurile eminesciene/precum ploaia în rădăcini./ Aceasta este Eternitatea ei,/gloria ei/de a fi mereu/ca frunzele pe o cetină seculară.// Patria îmi este Limba ce o vorbesc/pe care am supt-o de la mama/cu ochi blânzi/ca Miorița./ Când îmi aplec urechea de
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1410432746.html [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
făcut din ele: Scutul, platoșa, dreptatea Nu mai este cel drept. Nu e Nimeni s-audă Cuvântul; De când Te-am bătut în cuie, Noi uitat-am Legământul Unde-i mila și iubirea? Ca o plantă fără apă Seceta și pustiirea Rădăcinile ne sapă Am uitat de mult că cerul Ne-a-fiat prin sacrificiu Urgisitu-Ți-am tot clerul Noi, cei ahtiați de viciu Scrie-ni-se iar trecutul În istoria uitării Între frați de sânge, Prutul Plânge malu-nstrăinării Ne rugăm la Tine: Iartă Noi
IARTĂ DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Iarta_doamne.html [Corola-blog/BlogPost/355347_a_356676]
-
Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Ard în cupe flăcări sfinte Dintr-o fragedă carență Ignorănd nopțile crunte Când n-aveam independență. Culeg boabe de lumină Dintr-un curcubeu integru Și stropesc la rădăcină Soarele vopsit în negru. Arunc cărțile pe masă Ca un cartofor nervos, Caut rimele prin casă Să-mpletesc un vers frumos. Alung visele din mine Dintre spini să îmi iau zborul, Mă lovesc de culmi alpine Și mă năpustește dorul
SPRE STELE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Spre_stele.html [Corola-blog/BlogPost/356904_a_358233]
-
la întoarcere reda momentele trăite în bătălia omului cu muntele. În încheierea festivalului, componenții tarafului „Ceatără” ne-au mai încântat cu câteva piese originale din ținutul Codrului. Acest festival, excelent organizat, a contribuit cu mult succes la păstrarea legăturii cu rădăcinile culturale și spirituale naționale românești, la proiectarea culturii și spiritului românesc în spațiul multicultural universal, sau cu alte cuvinte, la promovarea valorilor românești autentice în lume. Viorel BĂETU Viena, Austria 6 mai 2012 Referință Bibliografica: Viorel BĂETU - ROMÂNI LA ZIUA
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/Viorel_baetu_romani_la_ziua_europei_viorel_baetu_1336784417.html [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
fi cerut sfatul, ce i-ar fi spus? Să avorteze și să tacă chitic? Asta ar fi însemnat încălcarea legislației socialiste, respectiv a decretului privind natalitatea. Este tovarăși? Primind aprobări, a continuat: Iată de ce eu zic să tăiem răul de la rădăcină și propun excluderea tovarășului Turcitu Avram din rândurile partidului. Primind aprobarea primului secretar, Oprișan s-a așezat triumfător. Vorbitorii care au urmat, sesizând orientarea dată de prezidiu, au... uitat cele spuse de Ciocâlteu și s-au raliat propunerii lui Oprișan
Proză de Ion R. Popa: De necrezut? by http://revistaderecenzii.ro/proza-de-ion-r-popa-de-necrezut/ [Corola-blog/BlogPost/339266_a_340595]
-
asupra societății străvechi omenești. Originalitatea gândirii evidențiază contribuția majoră pe care lucrarea o aduce în patrimoniul științei și culturii naționale și universale. Ionel Cionchin acordă o atenție deosebită cuvintelor, surprinzând diferitele nivele ale acestora, straturi mai vechi și mai noi, rădăcina, aplicând metode diferite: metoda semantică, metoda lingvistică, metoda semiotică, metoda istorică-comparată. O atenție deosebită o acordă analizei semantice a textelor, modelului comun al semnului și semnificantului său, caracterului procesual, care dă naștere conținutului și formei. Autorul a studiat fenomenul și
DOUĂ STUDII DE MARIANA STRUNGĂ ŞI PROF.DOINA DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Doua_studii_de_mariana_strung_al_florin_tene_1392388701.html [Corola-blog/BlogPost/364092_a_365421]
-
trei ani, am început să scriu ceva mai mult, din care am păstrat căteva, la imboldul că pot aduce alinare sufletului omenesc și reda bucuria de a trăi. Nu am o tradiție literară, iar darul de a scrie își are rădăcinile la bunicul matern care avea și o voce superbă și era un bun povestitor oral, inspirăndu-se din viața satului sau trăirile proprii. Și avea ce să povestească, el fiind și, neoficial, hoge al satului, dar care deja își făcuse un
EU ȘI DRUMUL MEU CĂTRE POEZIE … de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Urfet_%C8%98achir.html [Corola-blog/BlogPost/340268_a_341597]
-
un decembrie fără zăpezi, când soarele meu arunca o privire înapoi, înainte de a începe să asfințească pe sub bulbuci de nori și cioburi de cer albastru. Voiam pentru el o educatoare care știe că oamenii sunt arbori ce țes pe sub pământ rădăcini tari, chiar în locul în care germinează sămânța lor pierdută de la păsările cerului, sau izbucnesc în vlăstare, din cioate și tulpini bătrâne, dar sunt totodată călători vremelnici în zările lumii, ducându-se pretutindeni, cu grija existenței lor finite, într-o lume
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
a fiecăruia. Cu alte cuvinte, Rusaliile reprezintă simbolul eliberării spiritului omenesc, simbol al luptei omului pentru libertate, iar Sărbătoarea Paștelui este sărbătoarea renașterii naturii noastre. De Rusalii se curăță puțurile pentru a se primeni apa din ele. (Fragment din cartea „Rădăcini”-Floarea Cărbune, Editura Lidana, Suceava, 2010). Referință Bibliografică: Sânzienele, tradiții în Purani de Videle / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1636, Anul V, 24 iunie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1435127054.html [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
cei tineri, după o zi de muncă, au mersul deșălat. Ei merg greu și nu se pot îndrepta, trunchiul corpului rămânând ușor aplecat înainte. În spatele secerătorilor vin legătorii. Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu, smulse cu rădăcină și prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați în cruce
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
Ei merg greu și nu se pot îndrepta, trunchiul corpului rămânând ușor aplecat înainte. În spatele secerătorilor vin legătorii. Legătura de snop se face din două mănunchiuri de grâu, smulse cu rădăcină și prinse în două noduri, mai întâi unul cu rădăcinile, pus pe pământ și călcat cu talpa piciorului și al doilea făcut cu spicele, să strângă snopul. Snopii se așează în trei rânduri suprapuse, de câte patru așezați în cruce, cu spicele în centru, și cu un al treisprezecelea snop
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
grânele fraților Ionică și Traian Ciobanu, porecliți Barbăneagră, a căror proprietate este. Sezonul secerișului fiind prea scurt, ea nu poate fi folosită și de alte familii. Anul trecut, Alexandru și Eugen fuseseră trimiși de mama lor să jumulească grâul cu rădăcină. Fusese un an secetos și paiul fiind scurt, dacă ar fi fost secerat nu mai putea fi legat în snopi. În fiecare dimineață ei luau într-o sticlă lapte de bivoliță și mălai cernut, înhămau caii la ghioci și dădeau
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 by http://confluente.ro/Sandu_Barbu.html [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
numai în unele sate, cum sunt cele din zona carpatină. În Bucovina există un obicei numai aici păstrat: ouăle roșii se sfințesc la biserică în dimineața zilei de duminică, împreună cu pasca, fire de busuioc, carnea de miel, colacul, cozonacul, o rădăcină de usturoi, cu câțiva căței de usturoi, hușca de sare. Trebuie să recunoaștem, că este un ritual pe care nu-l găsim oriunde. Și în zona Bistriței s-au păstrat tradiții de o frumusețe magică. Spun aceasta, pentru că am petrecut
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_pascale_elisabeta_iosif_1333545733.html [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
atrage Europa într-o serie de acțiuni de forță care vor declanșa al doilea război mondial, iar Stalin își supune țară unui regim de teroare organizată, puțini sunt scriitorii și artiștii care „deasupra învălmășelii" mai pot încă să-și caute rădăcinile într-un umanism fratern care să treacă dincolo de frontierele statale și de opozițiile politice așa cum au făcut-o Jules Romains în „Oameni de bunăvoință” sau Roger Martin du Gard în „Familia Thibault”. Dificultățile momentului că și acel air du temps
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
ordre nouveau 2 („Lupta” și „Nouă Ordine”) la care colaborează numeroși intelectuali de dreapta (J.P. Maxence, Jean de Fabregues, Thierry Maulnier etc.) și în mai mică măsură și într-o altă perspectivă Esprit (Spiritul) a lui Emmanuel Mounier, își au rădăcinile în acea căutare a unei „a treia căi" ce caracterizează spiritul „nonconformiștilor din anii treizeci". Evident, ca și fascismul însuși, admirația mai mult sau mai putin discretă pentru regimurile autoritare și totalitare de dreapta nu se limitează doar la Franța
CONTEXTUL ISTORIC DETERMINĂ ACCIDENTAL VALOAREA ARTISTICĂ SAU FALSUL DESTIN AL OPEREI DE ARTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1437996840.html [Corola-blog/BlogPost/369772_a_371101]
-
numără: Dan Voiculescu, George Copos, Dinu Patriciu, George Pădure și Gigi Becali. 12.09. - Efectul Domino / Efekt domina, regia: Elwira Niewiera, Piotr Rosołowski, Polonia - Germania l 2014 l 76 minute În Abhazia, o zonă post-sovietică de „conflict înghețat”, patriotismul are rădăcini adânci. în timp ce Ministrul Sportului, Rafael, este ocupat cu organizarea unui eveniment internațional de domino, soția lui rusoaică este un simplu străin nepoftit. 19.09. - Vorbitor / Vorbitor, regia Radu Muntean, Alexandru Baciu, România l 2011 | 62 minute | Fără pretenția de a
Seri de film documentar în Piața Sfatului by http://www.zilesinopti.ro/articole/13221/seri-de-film-documentar-in-piata-sfatului [Corola-blog/BlogPost/96749_a_98041]
-
dar nu m-am întâlnit cu publicația respectivă. M-aș bucura să fie așa, iar gândul meu modest de pomenire să se adauge la ce s-a întâmplat deja. Dumnezeu fie cu el în vecii vecilor! Oriunde ar fi la rădăcina florilor, să-i fie ușoară țărâna de-a pururi românească! București, 6 dec. 2015 Referință Bibliografică: Vasile Nanea: În memoria poetului și traducătorului ION MILOȘ / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1802, Anul V, 07 decembrie 2015. Drepturi
ÎN MEMORIA POETULUI ȘI TRADUCĂTORULUI ION MILOȘ de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1449521642.html [Corola-blog/BlogPost/342607_a_343936]
-
scrisă la lumina de sine”,după cum încearcă să ne convingă Cezarina în cronica intitulată, „Cărți deschise către Edenul lăuntric”. Și, iată, tot în această dulce și frumoasă limbă românească, domnul Dr. ing. Mateescu N. Ioan ne prezintă „Carpații de curbură - rădăcini istorice” (un material bogat, interesant și plăcut) și ne oferă un alt material, la fel de interesant, ca fiind... „De la lume adunate...”, în timp ce domnul Dan Caragea pune la dispoziția cititorului, ispitindu-l convingător, Cu „Lecția lui Niram”, nimeni altul decât artistul plastic
MULŢUMIRI ŞI FELICITĂRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 by http://confluente.ro/Multumiri_si_felicitari_marian_malciu_1369499970.html [Corola-blog/BlogPost/354921_a_356250]
-
21 mai 2016 Toate Articolele Autorului TEOLOGUMENA-Despre Credință ● Credință este acea corola, floare rară a frumuseții sufletești care crește în adâncurile mistice ale ființei și care este hrănita prin lujerii de lumină ai harului și de speranță escatologica a mântuirii. Rădăcinile credinței șanț adânc îngropate în lutul trupesc, în substraturile profunde ale conștiinței, în sângele curat din inima noastră, dar floarea și fructele credinței se înalță transcedental prin duh până la tronul ceresc, sfântă mărturie a încrederii noastre în Dumnezeu. ● Credință trebuie
TEOLOGUMENA – DESPRE CREDINTA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1968 din 21 mai 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1463778069.html [Corola-blog/BlogPost/385158_a_386487]
-
Să-și împartă prada hămesiți de vers, Strălucirea ta... ochii să le scoată, Să revină arta iar spre bunul mers, Muți și surzi să fie...sufletele goale, Să-i îngropi în Geea sub stejari bătrâni Care să-i sufoce-n rădăcini, în vale... Temnița durerii... Mama lor de câini! Spune-mi ceva Ana Podaru Spune-mi ceva despre tine, despre păsări cum zboară spre cer, despre cântul lor sfânt, despre apă sau vânt, despre stele ce cad mai apoi pe pământ
SALT PESTE TIMP- SCRISOARE CĂTRE EMINESCU de ANA PODARU în ediţia nr. 2212 din 20 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_podaru_1484907617.html [Corola-blog/BlogPost/382940_a_384269]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RĂDĂCINILE PĂMÂNTULUI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rădăcinile pământului scormonesc în fiecare dintre noi - Mă simt din ce în ce mai singur în mijlocul tuturor; Te-am recompus cu fiecare gând, te-am închis în fiecare
RĂDĂCINILE PĂMÂNTULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacinile_pamantului.html [Corola-blog/BlogPost/342523_a_343852]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RĂDĂCINILE PĂMÂNTULUI Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 321 din 17 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Rădăcinile pământului scormonesc în fiecare dintre noi - Mă simt din ce în ce mai singur în mijlocul tuturor; Te-am recompus cu fiecare gând, te-am închis în fiecare vers până te-am uitat definitiv... Bătrânul cerșetor murise rezemat de far; Nu vă aventurați astăzi în
RĂDĂCINILE PĂMÂNTULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacinile_pamantului.html [Corola-blog/BlogPost/342523_a_343852]
-
fiecare dintre noi - Mă simt din ce în ce mai singur în mijlocul tuturor; Te-am recompus cu fiecare gând, te-am închis în fiecare vers până te-am uitat definitiv... Bătrânul cerșetor murise rezemat de far; Nu vă aventurați astăzi în larg! Referință Bibliografică: Rădăcinile pământului / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 321, Anul I, 17 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
RĂDĂCINILE PĂMÂNTULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacinile_pamantului.html [Corola-blog/BlogPost/342523_a_343852]
-
vom pricepe mai bine semnificația, lumina va pune stăpânire pe sufletul nostrum, înfrumusețându-l. Glasul ierarhului duhovnic reprezintă lumina care ne acoperă cu harul său. Sămânța aruncată va răsări și va supraviețui, dacă vom avea grijă să nu-I tăiem rădăcina - credința. Lumina străbate în întuneric. Vâzând-o, ne entuziasmăm, ne înflăcărăm, dar este necesar să luăm aminte asupra ei, să-I pătrundem înțelesul, semnificația. Cuvintele Înaltpreasfințitului Părinte Ioan - Arhiepiscop al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei și Harghitei - sunt cuvinte pline de
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]