260 matches
-
și eu în Săptămâna mare. Asta cred că va fi la Priponești. E speranță de concediu? Țuțule, nu-mi scrii în privința asta nimic. Domnica ți-a mai scris, mie nu vrea în nici un chip. O fi și ea ocupată, mă răfuiesc eu cu ea, după ce mă voi răfui cu tine mai întâi. Sigur, cu o singură deosebire. Marilena e necăjită. A venit nervoasă din oraș și mă tot întrerupe din scris. E încântată de cele ce le transmiți. N.A. Scrisoarea aceasta
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
că va fi la Priponești. E speranță de concediu? Țuțule, nu-mi scrii în privința asta nimic. Domnica ți-a mai scris, mie nu vrea în nici un chip. O fi și ea ocupată, mă răfuiesc eu cu ea, după ce mă voi răfui cu tine mai întâi. Sigur, cu o singură deosebire. Marilena e necăjită. A venit nervoasă din oraș și mă tot întrerupe din scris. E încântată de cele ce le transmiți. N.A. Scrisoarea aceasta nu e datată. Primitorul ei crede și
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
își propune să angajeze trecutul comunist într-un proces reflexiv de analiză critică cu scopul de a înțelege realitatea trecutului (adică a ceea ce poate primi numele de "perlaborare clioanalitică"), ci urmărește o finalitate strict condamnatorie. Trecutul comunist este confruntat și răfuit doar pentru a fi pus la zid și condamnat ca "ilegitim și criminal". În acest fel, Raportul Tismăneanu nu reflectă atât o "politică a regretului" cât mai curând o "politică a revanșei" (Rusu, 2013a). La fel ca și în cazul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fost scrise decât valoarea lor estetică, i s-a conferit Premiul de Stat. Interlocutorul meu a continuat să-și dea aere că nu știe despre cine este vorba, dar m-a întrebat totuși: "Dar de ce? De ce vrea poetul să se răfuiască cu tine?". I-am explicat că ultima mea misiune în mișcarea sionistă a fost aceea de director al Casei de Copii din Alba-Iulia, cu angajamentul din partea conducerii mișcării de a-mi asigura plecarea în Israel împreună cu copiii de educația cărora
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
din Gaza. În timp ce ascultam introducerea în temă a președintelui care vorbea engleză, și observațiile preliminare rostite de ambasadorii rus, francez și spaniol în limbile materne toate aceste limbi fiind limbi oficiale ale Națiunilor Unite -, mi-a venit ideea să mă "răfuiesc" pentru ușurința cu care plângerea mi-a fost înaintată fără o umbră de ezitare privind justețea ei, improvizând pe loc scenariul unei reacții care să se întipărească în memoria celor prezenți la reuniune pentru o perioadă de timp îndelungată. Am
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
orice. Cum arată viața lor de familie? Iubirile lor? Ficatul lor? Ce visează? Ce le face plăcere? Ce citesc? Dar încerc să mă pun și în pielea președintelui. Care nesocotește frecvent prestigiul suveran al pozi ției sale, pentru a se răfui, nervos, cu unii ziariști și doi-trei „moguli“. Îl văd irosindu-se în atac, distribuind, în toate direcțiile, epitete joase, supărat pe popor (după ce l-a idolatrizat) și păstrându-și îngăduința numai pentru versurile lui Păunescu și pentru primii zece ani
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
timpul și nici evenimentele. Dar chiar dacă ne vor îngădui, nu am face-o. Am contribuit conștient la precipitarea catastrofei și pe plan intern. Acum trebuie să ne întrebăm: Ce facem? Și avem datoria să strângem rândurile. Abandonăm totul și ne răfuim între noi? Ori încercăm chiar și imposibilul? Aceasta trebuie să facem; opera va fi grea, dar nu imposibilă, trebuie să o încercăm. Încercarea însă nu o pot face tot aceia care sunt vinovați de a fi pregătit și dezlănțuit catastrofa
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
din legea pentru urmăriri, de la 31 Martie 1862. Articolul 72 Sînt inca supuși la constrîngerea corporală toți debitorii și ai loru garanți de contribuțiuni indirecte, precum de saline; de vămi de acside și altele, carii, avendu dobanditu creditu nu voru răfui la scadentia, summa la care se urcă obligatiunele loru. Mijlocele de esecutare reale, întocmite prin Art. 18 alu legei pentru urmăriri, de la 31 Martie 1862, sînt și remanu singure aplicabile la debitorii fiscului în materii de contribuțiuni directe, fie personale
LEGE nr. 1.124 din 1 septembrie 1864 pentru constringerea corporală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125706_a_127035]
-
vrea și el scandal: „... nu plec de aicea până nu aflu; chem poliția, fac scandal!... (se plimbă făcând gesturi exasperate)”. Contaminat, de republicana Mița, cu predispoziția spre scandal ca formă de acțiune liminară și constrângătoare, Crăcănel e hotărât să se răfuiască: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache, ca drept Bibicul...”. Reîntâlnirea cu Pampon (la a cărui revedere are un prim impuls de retragere: „se dă Înapoi”) declanșează timida dorință de a face față cu orice preț provocării („făcându-și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
împotriva propriului popor, na sfârșit pe eșafod cum ar fi trebuit și cum ar fi vrut cei care au suferit, ci a murit de moarte naturală, i se zice bună, în patul propriu, nu demult. Faptul că Pinocet s-a răfuit cu stânga chiliană a cântărit greu în fața democrației engleze și americane, care n-au admis să fie judecat pentru crimele săvârșite, oferindu-i adăpost și azil. Se poate spune că democrațiile anglo-saxone au o atracție pentru dictaturile de dreapta, pe
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cuvinte, expresii, vorbe de duh, care, într-un ambalaj poleit, conține o mare doză de sarcasm. Ca și cum n-ar fi fost suficient discursul în Parlament, domnul președinte a găsit nimerit să vorbească la radio, să apară la „Nașu'”, ca să se răfuiască cu mogulii și cu lupii tineri ă Crin Antonescu și Victor Ponta, ceea ce, cum era de așteptat, a încins spiritele. Nu s-a mai lăsat, cum se zice că-i bine, loc de bună ziua, sa trântit totul în față, în fața
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
mult, ci pentru că e peste măsură de obosit.” (M. Eliade, 71) șcircumstanțial cauzalț, „N-am plecat direct spre Abrud, ci întâi spre București, falsul librar cu trenul iar eu cu autobuzul, cu „chioara”...” (M.Preda, Viața..., 22) șcircumstanțial spațialț, „Mă răfuiam nu cu arțarul ci cu destinul.” (O. Paler, Viața... 209) școmplement sociativț, „Scopul inchiziției nu era neapărat acela de a te omorî, ci de a aprinde în tine un rug.” (O. Paler, Galilei, 76) șatributț, „Aceasta este o aplicare mai
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
era intoxicat, fiind astfel împiedicat să cunoască situația reală a țării. Adrian Păunescu considera că eforturile sale de a glorifica patria, partidul și conducătorul erau îngrădite de activiștii aparatului de propagandă, incapabili să înțeleagă profunzimea mesajului său artistic. Poetul se răfuia postfactum cu L. Răutu și V. Trofin într-un moment în care cei doi nu se mai bucurau de încrederea secretarului general 66: "Vă scriu acum pentru că mi-e tare rău. Mă tem că am să mor și n-am
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
omul politic conflictual și nestatornic; nu ambițiosul peste măsură, nu... omul ! Președintele care „face”, guvernul trage (ce de scandaluri...!), poporul... rage ! Adică strigă și tot... înjură că nu trăiește bine ! cum i-a promis candidatul. Președintele care s-a tot răfuit cu ceilalți, în loc să construiască viitorul țării, al lui, al tuturor ! 2. Guvernele. Niciunul cu altă grijă decât taxe și impozite, distrugerea întreprinderilor mici și mijlocii, angrenate steril, neproductiv, într-o bătălie... cu președintele ! 3. Partidele politice mari, adică astea 3
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
primăria sectorului doi pe directorul firmei de salubrizare ai cărei angajați l-au nemulțumit, să-i atragă atenția asupra problemelor observate sau, dacă există un contract care să-i permită asta, să-l sancționeze pe respectivul director. Nicidecum să se răfuiască, în văzul public, cu niște muncitori, indiferent dacă respectivii își făceau sau nu treaba. Observația este valabilă, bineînțeles, pentru toți politicienii care se simt stăpâni, și nu angajați ai noștri. Reacția firească ar fi să ne revoltăm, nu să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
formulări paremiologice de extracție populară: "Ungurii știu proverbul nostru: "românul nu uită niciodată" și ne-aducem aminte ca prin vis că un ziar unguresc se găsise să comenteze acest proverb în ton melancolic, știind că socotelile ce le are de răfuit cu noi nu sunt tocmai curate"308. Nu sunt neglijate însă nici resursele pe care i le pun la îndemână cultura și limba altor popoare: "Leben und lehen lassen este un bun proverb german care se tâlcuiește: "Trăiește tu, dar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
francez Jean Paul Sartre: acuzînd politropismul personalității sale, avea ceva cu unul dintre cei ce o alcătuiau, un sartre cu care nu se prea înțelegea și pe care îl antipatiza mult de tot. Trebuie să spun că și eu mă răfuiesc necontenit cu un dur din mine, cel ce se află mereu în căutarea celui de-al treilea sens, unul situat invariabil în răspăr și care îl scoate pe altul, tot din mine, în față pentru bilanțul de seară (și asta
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acesteia. în loc de aceste măsuri, fiscalitatea este fățiș îndreptată împotriva agentului economic mijlociu. Se duce, altfel spus, în continuare, lupta de clasă (deși Mitul luptei de clasă s-a spulberat, deoarece la noi proletariatul nu are nici o intenție de a se răfui cu patronul capitalist, ci cu... patronul socialist, care este statul). împiedicarea formării unui capitalism românesc este nu mai puțin evidentă. Varujan Vosganian se numără printre cei mai vigilenți, deciși teoreticieni și apologeți ai săi. Este chiar convins că Liberalismul câștigă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dreapta, ignorându-i pe ceilalți, se oprește În dreptul meu și-mi face semne amenințătoare, gesturi demențiale, măscări desigur. trece În fața mea și chiar Înainte de a ne Înscrie la stânga oprește brusc, sperând să intru În el și să vină să se răfuiască cu mine. Are o mașină puternică, impactul nu mi-ar fi fost favorabil. N-aveam viteză, nu a fost o problemă să opresc la timp, a ratat. Furios, probabil, demarează În trombă, depășește mașinile din față, când pe o bandă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
făcută de distinsul poet Mihai Ursachi În Salonul ,,Junimea” a fost și ea o referire la destinul autorului. Destinul ni l-a răpit pe Malin? Poate. Mai concret, noi vedem și mâna vinovată a Securității care, interpunându-se lui Dumnezeu, răfuindu-se cu Malin și familia, ni l-a răpit precum fac ucigașii. În seara aceea, de 21 - 22 decembrie 1986, dinaintea Crăciunului, după comă stranie, urmare a chemărilor În „laboratoarele” din strada Triumfului, la telefonul pretins a veni din partea familiei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
temeinicie. Dar într-o lume în care parcă tot ceea ce ar trebui să fie normal se inflamează, se irită, mediocritatea și emfaza privesc cu superioritate în jur, virtuțile se ascund. Le-o fi rușine să iasă pe stradă. Să se răfuiască ele cu impostorii, semidocții, incompetenții? La ce folos! Tocmai cu cei care par a fi de prestigiu. Nu ei decid acum, nu ei compromit imaginea sensului adevărat al termenului? Dar cum va veni un vânt puternic și purificator al străzii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și care nu putea spera nici la dragostea fetei, ce ar fi putut eventual să-și Înduplece tatăl, această situație Îi fu de ajuns pentru a se alia cu adversarii familiei princiare, cu toți cei care abia așteptau să se răfuiască cu membrii ei și să ajungă la ziua judecății. și nu se putea spune că erau puțini! Toți cei care-și pizmuiau stăpânii pentru bogăția și puterea lor, pentru cum Își extinseseră mereu autoritatea În această parte a lumii, pentru
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
domniței Adelheid... Ehei, alta ar fi socoteala. Conrad n-ar Îndrăzni să Înfiereze În public o rubedenie, mai mult, pe soțul singurei sale nepoate, unica fiică a lui Bertold, mai ales că acesta e mort... S-ar spune că se răfuiește cu rudele răposatului... Nu, e prea viclean. Chiar dacă se gândește la răzbunare și se gândește, fără Îndoială, cel puțin deocamdată sabia călăului n-ar putea cădea asupra mea...Tot ce-mi trebuie e o amânare. După aceea, mai vedem noi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
bucuros să te Înghită, pe tine, cel mai mare nelegiuit pe care l-a ars vreodată În flă cările lui... Cei doi se priviră lung: — Deci era Adalbrecht? Tot ce se poate! Să-i lăsăm pe cei doi să se răfuiască Între ei. Unul tot ne rămâne și nouă... suspină Johannes. Dacă nu i-aș fi jurat ducelui Conrad s-o scot pe prințesă de-aici... Se strecurară cu multă băgare de seamă prin cotloanele Întunecoase: — Acum nu mai putem ieși
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
n-am avut timp pentru călătorii. Îl invit să vadă cum arată visul lui Lenin în Republica Moldova... Ziaristul îmi zâmbește, vădit încurcat. Nici eu nu pot să-mi explic nervozitatea mea veselă, derutantă și destul de abruptă. Că doar nu mă „răfuiesc” cu primul ziarist francez ieșit în cale numai că mi-am însușit prejudecata cum că majoritatea dintre ei împărtășesc vederi de stânga, socialiste, iar mie mi se acrește când aud de socialism și comunism. Mi-a rămas în memorie chipul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]