223 matches
-
de liceu, va trece mai apoi în învățământul superior. Debut la revista Flamura în 1922, debut editorial cu volumul de nuvele și schițe "Capcana" in 1927. Între anii 1922 și 1924 Teatrul Național din Craiova îi înscrie în repertoriu piesa "Rămășagul", dar nu vede lumina rampei. Este cronicar dramatic la ziarul "Rampa" din București pentru Teatrul Național din Craiova. În 1925 susține bacalaureatul la Colegiul "Carol I" din Craiova, unde a urmat ultimele două clase după ce întrerupsese studiile din cauza stagiului militar
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298886_a_300215]
-
de liceu, va trece mai apoi în învățământul superior. Debut la revista Flamura în 1922, debut editorial cu volumul de nuvele și schițe "Capcana" in 1927. Între anii 1922 și 1924 Teatrul Național din Craiova îi înscrie în repertoriu piesa "Rămășagul", dar nu vede lumina rampei. Este cronicar dramatic la ziarul "Rampa" din București pentru Teatrul Național din Craiova. În 1925 susține bacalaureatul la Colegiul "Carol I" din Craiova, unde a urmat ultimele două clase după ce întrerupsese studiile din cauza stagiului militar
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
intră în distribuția musicalului "Corina" realizat de compozitorul Edmond Deda și Cella Tănăsescu după "Jocul de-a vacanța" (Mihail Sebastian), apoi "Fratele meu, Charles" (după comedia Școala bârfelilor de Richard Rinsley Sheridan) și "Adio femei". În 1985 apare în filmul "Rămășagul" regizat de Ion Popescu Gopo. De-a lungul carierei a reușit să colaboreze cu unii dintre cei mai mari și mai buni compozitori români: Ion Cristinoiu, Marcel Dragomir, Marius Țeicu, Zsolt Kerestely, Temistocle Popa, Dan Iagnov, Marian Nistor, Florin Bogardo
Angela Similea () [Corola-website/Science/304097_a_305426]
-
sau "Comedie fantastică" (1975). Basmele ecranizate de către Ion Popescu-Gopo nu sunt simple ecranizări fidele, ci sunt actualizate și interpretate. Spre exemplu, "Maria Mirabela" (1981) nu e o simplă lectură a basmului " Fata moșului și fata babei", ci un musical; în "Rămășagul" (1985) își face apariția o zână care se deplasează pe bicicletă ș.a.m.d. Pe lângă activitatea sa de scenarist și regizor, Gopo a și interpretat câteva roluri în filmele proprii: "Faust XX", "Galax", "Rămășagul", "O zi la București", dar și
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
fata babei", ci un musical; în "Rămășagul" (1985) își face apariția o zână care se deplasează pe bicicletă ș.a.m.d. Pe lângă activitatea sa de scenarist și regizor, Gopo a și interpretat câteva roluri în filmele proprii: "Faust XX", "Galax", "Rămășagul", "O zi la București", dar și în filme ale altor regizori: "O noapte de pomină" (1939, r. Ion Șahighian) sau "Dimitrie Cantemir" (1973, r. Gheorghe Vitanidis), unde l-a interpretat pe țarul Petru cel Mare. În paralel, ca o recunoaștere
Ion Popescu-Gopo () [Corola-website/Science/297976_a_299305]
-
Etichetată drept “poezie biografică”, de Mircea Cărtărescu (iar autorul ei, drept “model totemic al generației ‘80”, de Marcel Tolcea), lirica impulsivă, abruptă și adesea contradictorie a lui Monoran, redă experiența unui spirit liber (“sunt un băiat furtunos”), neînțeles (“dar pun rămășag/ că nici un redactor nu s-ar încumeta/ să publice un text ca ăsta prin reviste/ cu atât mai puțin ideologii/ cu care odată și odată tot am să mă răfuiesc eu...”). Al doilea volum, Ca un vagabond într-o flanelă
Ion Monoran () [Corola-website/Science/311126_a_312455]
-
realiza prin scufundare la adâncime și pescuirea scoicilor. În China, perlele simbolizau bogăția, înțelepciunea, demnitatea și puterea, iar în India, prolificitatea. Cleopatra a scufundat o perlă într-un pahar cu vin și apoi l-a băut, pentru a câștiga un rămășag cu Marc Antoniu. Maharajahul Rana din Dolfur (1863-1901), numit și Prințul Perlelor, care ulterior i-a devenit renume, își împodobea hainele cu perle, iar baldachinul patului și acoperișurile palatului erau de asemenea acoperite cu perle. Perlele erau considerate un simbol
Perlă () [Corola-website/Science/311346_a_312675]
-
Japonia; Regia “Haină cu două fețe“, Teatrul Național Timișoara; Regia “Cocoșelul neascultător“; Regia și rolul principal din “Leș contes“ de Eugen Ionesco, Theatre L’Ile de France, Paris 1984 Rolul Georges-Onica Vlasca din “patriotică Română“, Teatrul de Comedie; Rolul Moșului din filmul “Rămășagul“ de Ion Popescu-Gopo; Regia “Cenușăreasa“, Teatrul Valah din Giurgiu 1986 “Viciile“ (opt roluri) din “Snoave cu măști“ (în limba japoneză, pentru turneul din Japonia, 170 zile) 1987 Regia și rol în “Cenușăreasa“, pentru turneul din Japonia, 120 de zile 1988
Ion Lucian () [Corola-website/Science/309174_a_310503]
-
având loc la 20 ianuarie 1848, la inițiativa clucerului Alecu Vilner. La început, neavând un sediu propriu, trupa dădea reprezentații pe unde se putea. Se jucau cu mult succes comediile lui Vasile Alecsandri ("Farmazonul din Hârlau", "Conu Iorgu de la Sadagura", "Rămășagul"). S-au făcut multe demersuri pe lângă autoritățile vremii pentru obținerea unui local propriu necesar teatrului, care au rămas însă fără rezultat. Trupe de seamă ale vremii (trupa lui Matei Millo, trupa Ștefaniei Tardini) fac turnee la Bacău. Din 1870, ca
Teatrul Municipal Bacovia () [Corola-website/Science/313592_a_314921]
-
cum ar fi Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu. De asemenea Făt-Frumos este prezent în arta populară modernă ca un personaj în glume și bancuri. În "Tinerețe fără bătrânețe" (1968, regia Elisabeta Bostan) Făt-Frumos este interpretat de Mircea Breazu. În "Rămășagul" (1985, regia Ion Popescu-Gopo) Făt-Frumos este interpretat de Constantin Fugașin.
Făt-Frumos () [Corola-website/Science/296923_a_298252]
-
memorialistică. În ultimii 2-3 ani, pe blogul său a postat la rubrica "Scriitorul zilei" un număr de cca 500 prezentări ale marilor scriitori români, publicând apoi Calendarul scriitorilor români, vol. I, II, și III, cca 1900 pagini ed. TipoMoldova, 2014. Rămășagul, roman, ed. Cartea românească 1979, Capcana de piatră, roman 1987, ed. Cartea românească, Veneticii, 2002, ed. Vinea, roman despre refugiul basarabenilor, Scene din viața literară; Ruptura; Odiseea Plăcilor Memoriale este jurnalul proiectului inițiat de Ion Lazu și a acțiunii luate
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
repovestește. Ion Lazu va fi descoperit acest lucru de-a lungul unei bogate cariere de scriitor, subsumată, cu toate titlurile sale de glorie, dar și de obidă: Veneticii, Sălbaticul, Ruptura, chiar și cele mai „clasice”: Ningea în ochii ei albaștri, Rămășagul, Blana de viezure, Curtea interioară, Capcana de piatră, - unui fără de sfârșit jurnal intim. O mare bucurie trăim, recitindu-l pe „Lazu tot” din aceste „Scene din viața literară”. Unde nimic nu este contrafăcut: totul e așa cum a fost și este
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
atunci când acesta din urmă se va însura. Dorind să își continue drumul în viață, Păcălici trece și pe la Tândală (Adrian Ștefan), o rudă de demult. Sora lui Tândală era haiduca Tândălița care era urmărită de poteră. Răspopitul a anunțat un rămășag că cine îi va fura din grajd un cal pur-sânge arab va primi de la el o pungă cu galbeni, iar celui care va fi prins i se va tăia nasul și limba. Păcală se deghizează într-o babă cocoșată și
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
Rămășagul este un film românesc din 1985, regizat de Ion Popescu-Gopo după propriul scenariu. Filmul este o adaptare cinematografică liberă a basmului „Punguța cu doi bani” (publicată pentru prima oară în „Convorbiri literare” nr. 10 din 1 ianuarie 1876) de Ion
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
Rolurile principale sunt interpretate de Draga Olteanu-Matei, Ion Lucian, Angela Similea, Florin Piersic, Constantin Fugașin și Virginia Mirea. Filmul începe cu prezentarea următorului rezumat: "„A fost odată o babă (Draga Olteanu-Matei) și un moșneag (Ion Lucian). Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o zână bună, fermecată (Angela Similea), care era măritată cu Zmeul Zmeilor (Florin Piersic), care se lupta cu Făt-Frumos (Constantin Fugașin) pentru Ileana Cosânzeana (Virginia Mirea). Dar punguța s-a pierdut și cocoșelul
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
pentru a-i ascunde de baba sa, dar se teme că aceasta o să-i găsească pentru că nu-i pe lume o femeie mai isteață decât ea. O zână care trecea întâmplător pe acolo aude și ea povestea și pune un rămășag cu moșul pe o punguță cu doi bani de aur că o să găsească punguța în șapte zile oriunde ar ascunde-o moșul. Moșul agață punguța cu cei doi bani de pliscul cocoșului de tablă de pe acoperiș. În acea seară, circarul
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
punguța cu doi bani în pliscul cocoșului de tablă. Zâna vine și-i cere moșului punguța, dar banii nu se aflau nici la el, ci la baba care reușise să-i găsească înainte de începerea furtunii. Moșul reușește astfel să câștige rămășagul și să rămână în posesia definitivă a banilor. Filmul se încheie cu sfaturile date de zână celorlalte personaje: ea le recomandă celor doi tâlhari păguboși să renunțe la faptele rele, circarului îi spune să fie bun și înțelegător și să
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
scris de Anne Marie (Anemar) Pop. După cum este specificat pe generic, în acest film cântă Anda Călugăreanu, Mirabela Dauer, Aurelian Andreescu, Mihai Perșa și Grupul 3T. Anca Mihăescu, interpreta fiicei circarului fioros, a debutat în cinematografie cu acest film. Filmul "Rămășagul" a fost vizionat de 1.837.171 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
realizarea capodoperei "Scurtă istorie", talentul lui Ion Popescu-Gopo "„s-a disipat în cam tot atâtea filmulețe derizorii”", regizorul revenind în avanscena cinematografului românesc abia în 1975, cu "Comedie fantastică", dar fără a mai avea inspirația de la începuturile carierei. Despre filmul "Rămășagul", criticul sus-menționat apreciază că "„tot ce se poate reține din film e faptul că năzdrăvanul cocoș al lui Creangă are acum o explicație cât se poate de S.F.: e rezultatul amorului dintre o găină ortodoxă și cocoșul de tablă al
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
-i simțim gustul de plastic vopsit”". Singurul element care mai amintește de umorul din primele filme ale lui Gopo este zmeul rănit în lupte, interpretat de Florin Piersic. În lucrarea "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că filmul "Rămășagul" este de fapt un amestec al mai multor basme, în care Gopo schimbă sensul personajelor: zâna cea bună este soția zmeului și se plimbă cu velocipedul, invincibilul Făt Frumos se află mereu în situații perdante, zmeul fumează trabuc pe care
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
doi bani” și „Fata babei și a moșneagului”, e susținut prin îmbinarea filmului de animație cu cel jucat și cântat. Din păcate, textele lui Creangă rămân doar pretext în incoerența unei succesiuni de „numere” atractive. Pr. 2, secț. copii Chicago.”" "Rămășagul" a fost distins cu premiul II la Festivalul Filmului pentru copii și tineret de la Chicago (1987) pentru efectele speciale obținute din dublarea actorilor cu animația .
Rămășagul (film) () [Corola-website/Science/327574_a_328903]
-
care patrona noaptea, iarna și frigul, spre deosebire de Soare, zeitatea paterna, înțelegătoare, patronul zilei, verii și al vieții. Zilele babei semnificau lupta dintre forțele întunericului și ale luminii, între noapte și zi. Despre Babă Dochia, tradiția populară spune că a pus rămășag cu omătul și cu frigul că ea este mai voinica decât ei. Frigul s-a întărâtat, babă și-a pus cele nouă cojoace și frigul n-a avut ce-i face. Cand a început să ningă, babă și-a întors
1 Martie. Ce NU este bine să faci în această zi. Cum se alege baba by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101367_a_102659]
-
din proprie voință, ci din necesitate, sau sub impactul unor influențe încă incomprehensibile, al unor circumstanțe personale sau al antecedentelor lor. E un lucru atât de simplu, încât mă jenez să-l spun, dar am certitudinea că e adevărat. Pun rămășag pe viața mea. Și de asta nu pot înțelege de ce mașinile noastre de propagandă se străduiesc să ne îndemne, să ne convingă că trebuie să nutrim ură față de unii oameni, sau să ne temem de ei, în această lume mică
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]