3,990 matches
-
Sfântul Nicolae. Născut în Patara/Turcia, într-o familie bogată, a devenit episcop de Myra. Se presupune că în secolul al IV-lea, anul 325, a participat la Conciliul de la Niceea. La moartea lui, a fost îngropat în Myra, unde rămășițele pământești au stat până în 1087. Atunci, un grup de cavaleri italieni travestiți în comercianți le-au deshumat și le-au dus în Italia, unde au fost reînhumate la Bari. În anii ce au urmat morții sale, s-au răspândit numeroase
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
locuința fiului său din Bulevardul Carol, după o scurtă dar grea suferință. Michael Szabolcska a aparținut figurilor representative ale intelectualităței din Banat, avea calități distinse de pastor sufletesc și se numără printre poeții și literații de seamă ai municipiului nostru. Rămășițele sale pământești vor fi transportate și înmormântate la Budapesta“. („Vestul”, 3 noiembrie 1930). În ultimii ani, domnul János Szekernyés, cunoscutul cercetător al istoriei Timișoarei, a publicat, în limba maghiară, două studii consacrate comunității reformate din orașul nostru. Primul, apărută în
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
VI, ultimul sultan care a condus Imperiul Otoman. Spre sfârșitul primului război mondial, a capitulat - destul de repede - în fața aliaților care ocupaseră Constantinopolul; el a fost de acord cu termenii extrem de duri propuși de aliați (Tratatul de la Sevres), încercând să conducă rămășițele Imperiului Otoman. Între timp, Kemal Atatürk a reușit să preia controlul asupra Anatoliei, iar după victoria asupra grecilor, l-a detronat pe Mehmed în 1922, când sultanatul a fost abolit, Turcia proclamându-se republică. Mehmed a decedat în exil la
Agenda2006-02-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284628_a_285957]
-
unificarea dreptei cu acest partid care se numește Forța Civică. Dreapta e coagulată, este PNL, avem 29 la sută. Cu PDL, fost partid socialist, nu se pune problema, îmi pare rău, cu partidul domnului Ungureanu, care este tot felul de rămășițe de ici, de colo... și am făcut următoarea comparație: într-o piscină stă un șoricel cu un elefant și șoricelul îi spune: «elefantule, îți place ce valuri frumoase facem». Cam asta este cu partidul domnului Ungureanu și coagularea dreptei", a
Hașotti: Băsescu transmite un mesaj pentru PDL înaintea alegerilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39051_a_40376]
-
sunt evidențiate de temple, edificii rezidențiale, monumente, coloane, valuri de pământ, șanțuri, arme, podoabe, unelte, monede. Cele mai multe urme ale stăpânirii romane apar pe teritoriul vechilor orașe, precum Apulum, Potaissa, Napoca și, mai ales, în capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Rămășițe ale locuirii romane apar și în vechile așezări cu funcție minieră Alburnus Major (Roșia Montană) și Ampelum (Zlatna), Dacia fiind principalul furnizor de aur și argint pentru Imperiu Roman. Teritoriul era apărat de un sistem de castre romane, construcții impresionante
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
formă de organizare și resursele să poată fi exploatate până la distrugere. Stahl (1998, vol. I, p. 162) afirmă că, „după ce a fost dizolvat patrimoniul comun al Vrancei și s-a trecut la administrare prin organe de stat, au rămas totuși rămășițe ale vechiului sistem”. În lipsa acestui test empiric voi încerca, pe baza analizei celor trei niveluri de acțiune și a elementelor de interdependență specifice, să concluzionez dacă modul de guvernare și exploatare a bunurilor comune înainte de pătrunderea capitalismului și proprietății private
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
niciodată cu ama goală. Găsea acolo fel de fel de pești din belșug, în afară de păstrăvi, care puteau fi găsiți numai în pîrîul din munți. Cum ieși în șosea însă, îl zări pe Matei venind spre casă. Unde-ai plecat, bă rămășiță? îl întîmpină acesta de cum îl întîlni. La pescuit, răspunse Bărzăunul uitîndu-se în altă parte, de parcă frate-su ar fi fost un cal răpciugos. Adevărul e că Bărzăunului nu-i convenea deloc să i se spună "rămășiță". Ce dacă era cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Unde-ai plecat, bă rămășiță? îl întîmpină acesta de cum îl întîlni. La pescuit, răspunse Bărzăunul uitîndu-se în altă parte, de parcă frate-su ar fi fost un cal răpciugos. Adevărul e că Bărzăunului nu-i convenea deloc să i se spună "rămășiță". Ce dacă era cel mai mic din familie și apăruse pe lume mult mai tîrziu ca ceilalți frați? E vina lui?... Auzi tu expresie: "rămășiță"! Și nu era pentru prima oară cînd Matei îi spunea așa! Vru, așadar, să treacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
un cal răpciugos. Adevărul e că Bărzăunului nu-i convenea deloc să i se spună "rămășiță". Ce dacă era cel mai mic din familie și apăruse pe lume mult mai tîrziu ca ceilalți frați? E vina lui?... Auzi tu expresie: "rămășiță"! Și nu era pentru prima oară cînd Matei îi spunea așa! Vru, așadar, să treacă pe lîngă Matei mîndru, fără să-i mai acorde nici o vorbă în plus, dar se trezi deodată prins de guler și țintuit locului. Nu pleci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
despre... eh, cîte nu i-ar spune el!... Dar așa... Ilinca e mai mare cu un an ca el și e chiar mai înaltă puțin... Cum o să se uite la dînsul? Și numaidecît îi veni în minte cuvîntul fratelui său: "rămășiță"... Scuipă cu năduf într-o parte, apoi se opri mai multă vreme și stătu pe gînduri. Ce-ar fi să nu se mai ducă la pescuit și să-i spună Ilincăi că n-a prins nici un păstrăv?... Nu, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
însuși... Și era puternic!... Simțea clocotind în el toată puterea lumii și se mira cum de nu și-a dat seama pînă atunci că el nu-i un oarecare, un... popîndău, cum îi zicea uneori domnul Nicanor, ori... auzi tu, "rămășiță", cum i-a zis Matei! Nu, hotărît lucru, se întîmplase ceva deosebit cu el. Parc-ar fi sorbit apă vie dintr-un izvor vrăjit... Se apropie iar de locul unde stătuse aplecat și băuse apă și-și privi umbra oglindită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cît impresia că ți-s frate și, mai ales... dacă socoti că vei mai avea nevoie vreodată-n viață de casetofonul meu, uită-te la mine și te poartă cu subsemnatul nu cum te uiți și te porți cu o "rămășiță", cum îmi mai zici din cînd în cînd, ci cum trebuie să te porți cu un om deștept... și serios!... Altfel... Tu, deștept? zvîrli Matei vorbele ca pe niște bolovani. Gîscă îndopată cu western-uri și romane de aventuri proaste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
acasă sau în Univers, mori. Aurora: Sau te aruncă în Univers și devii muritor. Evelin: Pentru mine nu-i o pedeapsă ci un eveniment Cosmic nefericit. Eu știu că peste milioane, miliarde de ani vor veni și îmi vor lua rămășițele, mă vor duce acasă unde voi deveni iar nemuritor. Aurora: Peste milioane, miliarde de ani? Este posibil? Evelin: După ADN-ul meu voi fi refăcut cum am fost și, după o moarte de milioane de ani, voi deveni iar nemuritor
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
voce la supra față, o șoaptă firavă ca licărul de viață pe care-l mai simțea în piept. Măcar, dacă așa, în durere și întuneric, sfârșea această a treia viață a ei, să nu se sfârșească sub numele păgân. Așa că rămășițele glasului căutaseră mâna străină, aducătoare de alinare, încredințându-i numele ei adevărat, cel răpit de Musa și îngropat adânc în sipetele cu nestemate. Nu, nu-i tăiaseră limba. Cumva, cu greutate, silabele își croiseră drum printre dureri, în timp ce degetele ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
și i-a scos, dându-și seama că nu-i folosesc la nimic, a aprins lampa, și a prins tâmplele între palme și a închis ochii, i-a închis strâns, strâns de tot, ca și cum ar fi vrut să alunge o rămășiță de coșmar, după care i-a deschis brusc și și-a frecat creștetul capului cu palma deschisă, s-a uitat din nou pe fereastră, la cerul mov care se limpezea în valuri de lumină fosforescentă și, în cele din urmă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
la Berlin, vreme de 17 ani (1895-1912). 109 Congresul de la Viena (1 noiembrie 1814 9 iunie 1815). Conferință internațională a reprezentanților diplomatici ai Marilor Puteri europene, învingătoare ale lui Napoleon Bonaparte, care s-au reunit pentru a împărți între ele rămășițele Imperiului napoleonian, a retrasa frontierele politice și strategice ale Europei post-napoleoniene și, evident, pentru a distruge, în beneficiul lor teritorial, toate construcțiile politice și administrative ale imperiului. Au fost în mod special vizate statele italiene, Polonia și statele germane, construcții
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
că da, căci se simțise tare bine fredonând și dansând pe ritmurile muzicii formației de adolescenți. Ibricul de cafea își primi porția de apă și zahăr, apoi fu supus torturii focului pentru elixirul parfumat care reușea să alunge și ultimele rămășițe ale somnului dulce în care se cufunda noapte de noapte. Era agitată. Parcă avea un surplus de energie cu care nu era obișnuită și pe care trebuia neapărat să-l consume. Se îmbrăcă repede cu o bluză neagră și o
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
negru care a sărit la un metru de locul măcelului. Cockroach was here. Se oprește. E extenuat. Merge nesigur prin toată casa luminată. Intră în baie și rupe o bucată mare de hârtie igienică. Se întoarce în dressing și culege rămășițele gândacului și freacă puternic hârtia de parchet. Apoi șterge energic și talpa maculată a papucului. Lasă papu cul să-i cadă din mână și merge în baie. Aruncă dovezile crimei în closet și trage apa. Se spală pe mâini timp
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
ne îmbrăcăm (acest "cum ne" nu este reflexiv, ci comunitar), ce să cumpărăm (chiar dacă a dispărut "ne"-ul, într-o bună măsură nu cumpărăm pentru că dorim, ci pentru că "se cumpără"). De ce vremea mohorâtă ne induce somnolență? Poate că este o rămășiță a hibernării strămoșilor: organismul nostru simte apropierea unei perioade nu tocmai favorabilă pentru hrănire și atunci încearcă să economisească din energie; în acest caz somnul constituie o bună soluție. Pentru a ne apăra eficiența, productivitatea, am descoperit cafeaua (sau alte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
zăpada sub cizmele lui Napoleon la retragerea din Rusia. Monumentul îl găsi pe măsură "locatarului" impunător, majestuos, copleșitor prin dimensiuni și simbol. Porfirul finlandez roșu se îmbina perfect cu baza de granit verde și când se gândi că acolo sunt rămășițele celui care fusese cândva stăpânul Europei îl cuprinse un fior, amintindu-și de cuvintele ecleziastului "deșertăciune, toate sunt deșertăciuni"! Își mai zise că așa o fi, dar de la el ne-au mai rămas și multe lucruri frumoase, solide, ce au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
având o eficiență deosebită pentru bunul mers al tuturor lucrurilor, pentru asigurarea sănătății, a bunei stări și a vegetației, sursa principală a vieții. Principalele jocuri cu măști sunt ursul, capra și căiuții. Ursul, specific Moldovei, se presupune a fi o rămășiță a unui străvechi cult al ursului. Cel care joacă rolul ursului se îmbracă cu o piele naturală de urs sau o blană sintetică. Jocul este lent, ca și ursul. Pe fondul unui cântec din fluier sau clarinet, alături de urs, joacă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Care sunt, așadar, trăsăturile de personaj conservator ale lui Constantin Călin? Mai întîi o îmbătrînire ușor stilizată, masca unei senectuți mereu subliniate, precum un suport al "seriozității" analizelor, o îndreptățire a moralităților: Am ajuns la o vîrstă care-mi evocă rămășițele zilelor. (...) Sunt hotărît să nu mă precipit, să-mi spun, după Boileau, Hatez-vous lentement, ca și cum termenul pentru Ťmarea trecereť ar fi departe. La Ťvîrsta a treiať, lupta cu timpul e lupta cu panica paralizantă de a nu prea mai avea
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]
-
milă, români și bulgari laolaltă. Iată o pagină a istovirii colective: "O lumină de acvarium, searbădă și verzuie... o îngrămădeală mohorâtă de trupuri amestecate în poziții diferite - fețe plumburii, guri căscate, brațe încolăcite printre picioare străine... Pe un buștean, lângă rămășițele unei vechi șuri de paie, mucezită pe o parte, un soldat bulgar veghează topit de somn, cu fruntea înclinată, cu arma între genunchi". Din lipsă de bărbați, plecați în liniile de luptă, la un moment dat, convoiul este escortat de
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
în scenă există o mulțime de grade difracție sensibilă pe care le relevă filmul său, de la paradisiaca grădină a castelului unde cuibul de nobili trăiește amurgul unei lumi într-o splendidă amenzie care amintește întrucîtva de lordul Darlington și de Rămășițele zilei (1993) al lui James Ivory după romanul lui Kazuo Ishiguro la lumea construită fantast a copilului tulburat de "ororile" unei sexualități devoalate destul de abrupt, sau la fresca războiului într-un longplan care se închide cu scena unei idile confecționate
Ultima noapte de dragoste... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8848_a_10173]
-
algoritmi poetici minimaliști. Chiar dacă adesea sintagmele par a suna arhaic sau ușor dialectal, chiar dacă ne încurcăm din când în când în răsturnări de topică venite din alte vremuri, avem la tot pasul semnele unor căutări ale acordului dintre limbaj și rămășițele vagi ale unei lumi incert plasate între deasupra și cândva. Adică ale unei deplasări dinspre credința progresivă și convenționalul, dar neprefăcutul, cenotaf : "Și-așa am rămas pocăiți. Aveam un bunic pastor, care murise înaintea nașterii mele. Aveam un tată trufaș
A muri mai departe by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9833_a_11158]