1,075 matches
-
care și-a compus-o Eliade este prezentă în toate jurnalele editate pînă acum; în timp ce Jurnalul portughez, care nu a fost destinat publicării în timpul vieții autorului, ni-l arată pe Eliade genuin și fără fard, în căutarea propriei sale identități. Rămas necunoscut, acest Jurnal nu a stîrnit interesul criticii. Chiar și cele mai recente contribuții de specialitate (Cornel Ungureanu, Mircea Eliade și literatura exilului, București, Viitorul Românesc, 1995 ori Eugen Simion, Mircea Eliade, spirit al amplitudinii, București, Demiurg, 1995) îl ignoră
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
pe care o reprezintă - Marea Britanie - va deține președinția U.E. L. S. Recepție de adio l La încheierea mandatului de la Timișoara La inițiativa consulului Germaniei la Timișoara, domnul Rolf Maruhn, în data de 1 iulie va avea loc o festivitate de rămas bun, prilejuită de încheierea mandatelor de activitate desfășurată la Timișoara a domnului Thomas Heilmaier, viceconsul, a domnului Gabriel Auer, atașat adjunct în cadrul secției de vize (ambii, după o detașare de patru ani la Consulatul Germaniei din Timișoara), doamna Senta Höfer
Agenda2005-26-05-general 10 () [Corola-journal/Journalistic/283863_a_285192]
-
nici ei de el. Îmi povestește despre marile orașe... de dincolo. Le-a văzut, zice, pe toate, timp de aproape 10 ani. Ce folos? Din nou acasă, a stat în concubinaj, până ce ea a dispărut într-o zi, făr’ de rămas bun și nici o urmă, apoi a lucrat la tipografia artistului plastic Popa’S și s-a mutat la niște prieteni în Ciarda Roșie. În-tr-una din zile și-a găsit gazda moartă în pat. A găsit o alta: povestea, ca și
Agenda2005-28-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283932_a_285261]
-
marele premiu, o excursie în străinătate, va fi tras la sorți“. Ultimele acorduri simfonice l În stagiunea Filarmonicii „Banatul“ Ultima săptămână a stagiunii 2004/2005 a Filarmonicii de Stat „Banatul“ vădește dorința instituției și a artiștilor de a-și lua rămas bun de la audienți într-un fel cât mai cald și mai frumos. Astfel, în 14 iunie, de la ora 19, în sala Colegiului „I. Vidu“ va avea loc recitalul uneia dintre cele mai talentate și apreciate pianiste din tânăra generație de
Agenda2005-24-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283795_a_285124]
-
nepăsător într-ale treburilor țării. - Să piei din fața mea chiar acum și să nu mi te mai înfățișezi până nu îți scoți din cap polonicul! Feciorul își lăsă fruntea în piept și părăsi palatul tatălui său, fără a-și lua rămas bun de la nimeni. Împăratul îl privea de la fereastră cum se depărtează de împărăție. La cingătoare purta un polonic și o lingură de lemn, care se legănau în ritmul pașilor prințului. Măcar dacă în locul lor ar fi avut o sabie și
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
meu, cât mai departe! Să nu privești în urmă către mine, Eu n-am să fac un gest să te opresc, Privirea ta, n-o să mă mai domine, Și n-am să plâng, chiar dacă te iubesc. Să nu-ți iei rămas bun, când vei pleca Nu vreau să știu nici ziua, nici minutul, Sufăr acum, dar mă voi vindeca Și nu-mi va mai fi rece așternutul. Vreau să rămâi în mintea mea, bărbatul Ce m-a iubit odată, doar pe
ADIO! de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/385133_a_386462]
-
că e prea târziu să schimb soarta... Da, da, la sediul central. Am să vin acolo la prima oră... Mulțumesc, te salut! * După o liniște apăsătoare în care se auzeau până și respirațiile celor din încăpere, polițiștii s-au retras. Rămas singur, Gabriel a înghițit în sec, a privit rătăcit colile de hârtie fără să le vadă și s-a așezat încet pe scaun, lipsit de vlagă, palid și nehotărât. A ridicat pixul între două degete care-i tremurau puternic. A
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
conditionat puse pe încalzit sau caloriferele electrice, trei sute șaizeci și cinci de zile din an. Era casa unei familii al cărui proprietar a fost cadru militar de cariera, cu șase copii, oameni trecuți de cincizeci de ani fiecare. Proprietarul în vârstă și rămas văduv, a hotărât în sfatul de familie să vândă casa așa cum era ea dotată, împărțirea banilor între moștenitori și părintele să rămână la unul dintre feciori. Cum toți erau realizați, nimeni nu și-a dorit să ia ceva din casă
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384593_a_385922]
-
poate făceam ceva. Acu’, să aștepte, până facem socotelile. Moș Ion rămase cu gura căscată și cu căciula în mână, mormăind derutat: --N-am înțeles! Adică...i-ați cerut bani? Cei trei începură să râdă cu hohote. Iliuță îl întrebă: --Ce-ai rămas ca la dentist, nea Ioane? Afacerile sunt afaceri! --Ai rămas în urmă cu tehnica! râse și Vasilică. --Bă, tată, sări și Floricel, dacă nu te pricepi, stai în banca ta! Și flăcăii continuară să râdă, fapt ce îl înfurie pe
TUNARII-4-ULTIMUL FRAGMENT de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384614_a_385943]
-
ce, prin minune, în flori s-au transformat. Soare-Împărat își dădu seama că pedeapsa a fost inutilă, ca și vicleniile căpitanului. Trebuia să accepte planul doi, dar mai stărui totuși: - Fiica noastră dragă, noi te-am chemat să-ți iei rămas bun de la oaspetele nostru care vrea să plece. Nu putem să-l mai reținem, deși am stăruit atâta. Dar Primăvara a înțeles cum stau lucrurile, deși nu știa ce s-a-ntâmplat cât timp fusese-nchisă. Acum nu era momentul
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
târziu pentru încheierea slujbei. Cea dintâi, și-a luat rămas bun de la cel decedat, familia. Într-o tăcere atât de apăsătoare... Au urmat ceilalți, trecând în liniște, unul după altul pe lângă sicriu, unii atingându-i fața în semn de bun rămas, alții doar sărutând icoana de pe pieptul său. Apoi, s-au auzit comenzi scurte; fiecare știa ce are de făcut. Unii apucaseră sicriul, alții cereu “podurile”, afară, în curtea bisericii se înșirase deja o coloană de oameni, alții se îndreptaseră spre
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
doctori„ Îmi iau rămas bun de la Roaa, îi dau numărul meu de telefon. Cobor , o aud pe Roaa în spatele meu. ''Vă ajut eu!'' și mă surprinde prezența ei încă lângă mine. Urc în mașină , îmi iau în grabă din nou rămas bun, din nou urări de bine . O mai întreb pe Roaa care ma privea cu tristețe adâncă , ce mi se cuibări dureros în suflet:' 'Spune-mi, Roaa, mai ai pe cineva la Bagdad?'' Fața mea îmi răspunde. Am avut senzația
ROUA ȘI ROAA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383493_a_384822]
-
urmă, la viața-mi ca ogorul Trecută și cam veche, bătrână de tumult. Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voit Am plămădit din palme un om, un pom, o casă Dar timpul trece fulger spre viitor murit, Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă. Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulcele M-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lume Nepoții mă vor vinde la ceas de vremuri grele Și-or căuta la mine boccea
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
multAcum privesc în urmă, la viața-mi ca ogorulTrecută și cam veche, bătrână de tumult.Nu am regrete lucii, făcut-am ce-am voitAm plămădit din palme un om, un pom, o casăDar timpul trece fulger spre viitor murit,Privesc rămasul urmei, frumosul ce mă lasă.Nu plâng spre nemurire, nu-s oale și ulceleM-oi stinge ca și alții, ce-au făurit o lumeNepoții mă vor vinde la ceas de vremuri greleși-or căuta la mine boccea de strânse sume.Le
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
la ministru?” Eu: „De ce?” „Păi, n-a fost studentul tău?” „Ba da, a fost.” „Și știi că s-a purtat frumos cu tine?” Zic: „Eu știu foarte bine.” Zice: „Să știi că se cuvine să te duci să-ți iei rămas bun.” Zic eu: „Da’ nu cumva îl jenează pe el că mă duc în vizită în calitate de «trădător»?” Zice: „Asta nu-i grija ta, asta-i grija lui!” Pe loc a obținut pentru mine audiență. N-am așteptat mult. „Poftiți!” Ministru
DIALOG CU TOMI LASZLO (2) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383471_a_384800]
-
pleca de lângă Mihai și: " nu l-a părăsit până la sfârșitul vieții, arătându-i aceeași dragoste". 1889-06-15 Mihai Eminescu se stinge din viață. Veronica Micle scrie poezia dedicată lui Mihai Eminescu și care este intitulată Raza de lună, o poezie de rămas bun. Va fi publicată în ziarul România din 20 iunie. GȘerbănescu Referință Bibliografică: Eminescu, vârf de lance al spiritualități romanești / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe
EMINESCU, VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂŢI ROMANEŞTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383570_a_384899]
-
mai căzut o stea,/ S-au scuturat petalele din crizantemă.../ Gândurile-mi plutesc, ca valurile de nori,/ Unii-s mai pufoși, alți-s mai grei și cenușii.../ Îmi cântă-n cor zefirii, cu glasuri de viori,/ Un adagio, de bun rămas, că n-o să-mi vii... (E septembrie...) Este greu departe de țară, și totuși inima este acolo unde îi sunt cei dragi. Contopindu-se cu sentimentele celor din jur, reușește să surprindă realitățile dureroase ale vieții. Poeta Anna- Nora Rotaru-Papadimitriou
ÎNTRE MAGIC ŞI SPIRIT de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382979_a_384308]
-
bine să facă, mai mult, nu știa dacă poate avea încredere deplină în secretară. Dimineața femeia a plecat la serviciu, înainte de a ieși pe ușă l-a atenționat pe Gilă să nu se depărteze de bloc dacă iese la joacă. Rămas singur, băiatul s-a uitat prin casă, voia ceva să se joace, negăsind nimic a ieșit afară cu gândul de a găsi copii de vârsta lui. Toți erau la școală. Atunci a hotărât să meargă la fosta școală să vorbească
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385347_a_386676]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > AUD ÎN INIMĂ Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Aud în inimă-ncet un cânt ca și cum ar fi o vioară ce cântă pentru ultima oară, de bun rămas, făr’un cuvânt... Limpede ca și aerul din jur, îmi cântă încet, apoi subțire ca un veșmânt mă-mbracă... de iubire și sunt frumoasă în cântu-i pur. O fi iubirea mea cu glasul mut și-mi sună azi cum sună
AUD ÎN INIMĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383176_a_384505]
-
fiecare În vremea ceea noi, ființe bete Din carte absorbeam pe îndelete Ne deschideam la minte fiecare Nostalgic, cartea răsfoiesc acum... Și nu te regăsesc între-a ei file Mai simt un fin parfum Dar ești pierdută-n fum Pierdut rămas-am, cu priviri umile ... Citește mai mult CARTEA SECRETELORautor, Bertoni D Albertîți mai aduci aminte carteaDin care îți citeam eu uneori ? Am dat de ea întâmplător, pe-o salteaRămasă sus, în pod, în parteaîn care ne iubeam adeseoriDecadele-au trecut
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
carte numai cu secreteși îți destăinuiam din fiecareîn vremea ceea noi, ființe beteDin carte absorbeam pe îndeleteNe deschideam la minte fiecareNostalgic, cartea răsfoiesc acum...Și nu te regăsesc între-a ei fileMai simt un fin parfumDar ești pierdută-n fumPierdut rămas-am, cu priviri umile... XIX. IERNATICĂ, de Daniel Bertoni Albert, publicat în Ediția nr. 2200 din 08 ianuarie 2017. IERNATICĂ autor, Bertoni D Albert Ne -am cunoscut întâmplător În iarnă, când ningea Iar peste noi cădeau ușor Frumoșii fulgi de
DANIEL BERTONI ALBERT [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
Învățăturii și a tăriei credinței dumitale. Faptul că Însăși căpetenia Inchiziției Împarte atâta milostenie e un izvor de speranță pentru noi toți. Aceasta Întărește credința umililor păcătoși cum sunt și eu. Dar inspectarea rămășițelor pământești face parte din riturile de rămas bun? Credeam că domniilor voastre vă e rezervată Îngrijirea spiritului și pioaselor femei aceea a trupurilor, răspunse ironic poetul. Dominicanul rămase impasibil. Dante se apropie și mai mult. Era nerăbdător să a priceapă la ce se uita atunci când Îl surprinseseră. Pieptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
scoase batista. Iovănuț privea spre el încremenit: niciodată nu-l mai văzuse ieșindu-și din fire în așa hal. — Vă rog să mă scuzați - zise Metodiu, ștergându-și fruntea - dar mi-am adus aminte de-o chestie. Episodul 128 DE RĂMAS BUN — Preacuvioase părinte - zise pan Bijinski, după ce Metodiu tăcu - ceea ce-ai grăit despre femeie este atât de adevărat, încât, drept să-ți spui, acum îmi pare rău că nu aparțin și eu sexului așa-zis frumos, ca să pot furniza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mă doară șalele, că suntem mult mai sus de Chilia. — Ce vorbești?! - se sperie Barzovie-Vodă. Păi ce pământ am sărutat eu. — Ne lămurim noi îndată - zise spătarul, apucând înainte pe o cărăruie, ce se întrezărea prin stufăriș. Făcură semn de rămas bun și se depărtară de marinarii greci care, văzând că nu pot scoate corabia din mal își scoaseră toți undițele și se puseseră pe pescuit. Moldovenii merseră pe cărăruie, până ieșiră la un ochi mare de apă unde, mai încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din Milano. Beppo a adormit până la urmă cu gândurile astea care izvorau din capul lui ca niște râuri repezi. După câteva zile, Beppo și Jacopo părăsiseră casa, îndreptându-se spre aeroport. În urma lor ieșise Edith, care-i strigase soțului în loc de rămas bun: - Prostule, îți riști viața din nou, oricine poate face asta! Nu, se consola Beppo, nu oricine poate face asta! Simțea un dor de ducă, un dor de a coborî imediat în adâncul apei ca într-un pântece transparent, devenind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]