643 matches
-
Acasa > Versuri > Omagiu > POETE... Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1176 din 21 martie 2014 Toate Articolele Autorului (Poetul este veșnic îndrăgostit) Omule, Ramură a Timpului înflorit La vocea Soarelui răsărit, În inima mărilor ai fost plămădit, Dulcea și Pura Lumină te-a însuflețit. Tu Ești stăpânul Lumii pe Pământ Și la fiecare Început Binecuvântezi Neprihănita înflorire în Iubire. Tu, Voce a lui Dumnezeu Ți-ai acordat sufletul La muzica sferelor
POETE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353853_a_355182]
-
cresc să te urmez Când tu mă chemi, Prin Calea Lactee să zbor, Admirând Răsărituri de stele, Din lumi nevăzute, Lumi neștiute, Lumi fără durere. O, bucurie a Zborului, O, bucurie a Libertății... Poete, Ramură a Timpului înflorit La vocea Soarelui răsărit. Referință Bibliografică: Poete... / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1176, Anul IV, 21 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
POETE... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353853_a_355182]
-
suntem decât același frate,/ Și-aceeași rană-i doare pe ambii scutieri.” (De vorbă cu mine însumi). De câte ori privind răsăritul de soare la mare, nu am recitat versurile: „Răsar,/ Mă-nalț,/ Cobor și-apoi dispar,/ Și-apusul meu e totuși răsărit ... ” (Romanța soarelui), sau nu am recitat ultimele versuri din poezia Acuarela, din care probabil s-a inspirat Bacovia - poetul ploilor eterne: „În orașu-n care plouă de trei ori pe săptămână/ Orășenii pe trotuare,/ Merg ținându-se de mână. În orașu-n
SCRISOARE DE PESTE ATLANTIC de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353896_a_355225]
-
doctorat neplagiată care să compare valoare milioanelor de ouă furate cu valoarea elefanților înstrăinați. Cred că pentru bugetul țării valoarea ouălor ar fi neglijabilă. Ou, ou. Dar există și ouă de struț. Uitați-vă în jur si veți vedea palate răsărite ca ciupercile prin pădurile din Mehedinți. Ale cui sunt oare? Proprietarii, mici sau mari funcționari care trăiesc de mama focului numai din mizerul salariu sunt medici, polițiști, șefi de servicii, oricum oameni departe de a fi politicieni. Este bine că
SIMPLU, MEDITEZ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354156_a_355485]
-
Fără nicio grijă, ca bietul pui de om, Să mai vizez o dată, Copil fiind de-o șchioapă, Cum alergai prin luna mea de mai; Mergeam după apă, Să umplem ulciorul Și eu tot strigam: „mai stai"! Pe pajiștea-nverzită, Abia răsărită, Prima floare, tu erai! Și de-atunci, iubito, aștept primăvara, Ca să simt povara: Cum te-am purtat cu mine-atâția ani? Mi-a amorțit și mâna, Căci ai dormit întruna, Cu părul despletit pe brațul meu. Mi-a obosit privirea
TE-AM VISAT ODATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 441 din 16 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354603_a_355932]
-
octombrie 2013 Toate Articolele Autorului în pântecul cerului cuvântul anunță incendiul pădurii valorilor dincolo de gândirea săracă se ridică stejarul bradul a rămas neatins un singur con lasă vântul să-l legene între acum și uitare uitare și acum sus jos răsărit amurg inserare noapte cu o noapte în plus răsăritul va fi dublu în altarul prăbușit al umanului disecție pe o umbră are loc acum în dorul flămând de viață de apropiere de îmbrățișare cuvântul doarme sensul trezește înainte de rostire sufletele
CON ÁNIMA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347185_a_348514]
-
Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului râde pântecul rotund al cuvântului între alfa și beta cu un pas elastic descriu noul vechiul drum mă las purtată printre ierburi aprinse de răsărit octombrie ca iulie schimbă anotimpurile pe mărunții din palma reumaticului se râde mult și e bine las valul acela amețit de joacă să-mi umple oasele dureroase articulațiile scârțâie la început eram și sunt o restricție a bucuriei în vadul
O MIE DE MÂŢE ÎN PLIN ACORDAJ de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1037 din 02 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347203_a_348532]
-
pe conștiință? Detectorul meu îmi traducea: “Te-a mustrat cu numele unui dobitoc considerat idiot, patrupedele astea fac parte din clasa canină, ele nu râd, ci mușcă, sunt carnivore. Dar constat că bipedul, deși om ca și noi, nițel mai răsărit ca mine, folosește un neologism de care habar n-are! - Hello! Dar tu nu știi ce-i aia conștiință! - La ce-mi folosește ? Că nici bunicul, nici tata n-au știut, și ei tot ciobani au fost! Ce cați aici
PARADOXUL MODERNITATII IN CONTEXT RURAL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357197_a_358526]
-
în iubirea ta care ține doar o clipă sau două, ca și viața fluturilor rari, fără menire ... lasă-mă să simt cum se prelungește creierul în trup, carne și dor, senzație care se trezește ca să te contemple în floarea ta răsărită, percepție care se înfășoară în senzualitatea ta diurnă și nocturnă suprapusă, lasă-mă să te am înainte de a-mi lua voalul mov în degrade... și încet mă așez pe coapsele tale flămânde, cu picioarele deschise, să te cuprind în coordonate
UN DANS VIOLET de SUZANA DEAC în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357350_a_358679]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > ZADARNICE AMĂGIRI.... Autor: Gabriela Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1267 din 20 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Ai vrut să dăruiești,dar nu ai putut. Și nici apus sau răsărit să fi. De întrebi de ce iubirea a durut, Răspunsul e la tine,tu îl ști! M-ai adormit în gândurile tele, Dar mângâierile ce le-mpărțeai Nu mă-nveleau în vise sau în stele, Căci eu trăiam,în timp ce tu visai
ZADARNICE AMĂGIRI.... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357480_a_358809]
-
Mi-am sărutat azi pământul cu lacrima dorului/ I-am simțit sarea pe buzele-mi arse de vânt,/ Mi-am așezat sufletul într-un colț al pridvorului/ Așteptând că din Cer să picure mir pe Pamant”. Poezia Georgetei Resteman, abia răsărita și cuprinsă în volumul acesta de debut, mi-a creat convingerea că va ocupa un loc ce vă dăinui în timp în literatura noastră, prin incantația verbală, prin infinitele ipostaze ale stărilor de spirit, prin debordanta spovedanie a trăirilor tainice
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
răsplătită dupa inima ei nesimțitoare ieșise la poartă, ca să schimbe vorbe dulci cu ceilalți doi flăcăi, Ion a' lui Nică Ionașcu și Gheorghe a' lui Crăciun, băieți dăruiți cu firi mai bine rânduite. Poate că și mintea le era mai răsărită decât a celui nebăgat în seamă. Îmbujorată de-odată, fata, cam îndrăzneață, se repede cu vorba la Ion: - Măi Ioane, ia spuni tu drept, care dintre mine și Ruxandra lu' Ghiță Pâslă ți-i mai dragă? Că eu nu-s
ŞOTIILE TINEREŢII ŞI NĂLUCA RĂZBOIULUI (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358437_a_359766]
-
nu erau copiii vinovați, ci moș Constantin care îi lua cu el la munca câmpului, ori să țină caii de dârlogi la arat sau la prășitoare, ori cine mai știe ce alte treburi puteau să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui moș Constantin și tușa Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot
LITURGHIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358050_a_359379]
-
DACIA DEAPURURI A DACILOR VA FI! Deocamdată, pentru mâine, avem sărbătoare. Zalmoxis a însemnat pe răboj o zi mare. Răgaz și odihnă să fie pentru lumea toată, Să se știe că Dochia, iubita mea fată, Însoțite-va tehomire, destoinic vlăstar răsărit Din tulpina strămoșului Buerebista cel vestit. Eu, fiul lui Scorillo , nu mai am mult, lângă Zaloxis voi fi, Iar tu mă vei urma la tron într-o bună zi! Poate viitorul tău v-a fi mai bun și cu soare
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
voi reproduce în întregime: Țara noastră zbuciumată, Mamă mult îndurerată, Ți-au furat cei răi o fată, Încă-o dată și-ncă-o dată. La-ntuneric de ursită, Când barbarii se agită, Ți-au răpit, răpit, răpită, Partea cea mai răsărită. Au venit cu mare grabă, Roșii steaguri pe tarabă, Prefăcându-se c-o-ntreabă Că știau că sângeri, slabă. Și-au făcut să fie roabă Fata ta cea basarabă, I-au făcut coșciug din lemne Și-au avut purtări nedemne
BASARABIA, PĂMÂNT ROMÂNESC de ION C. HIRU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358128_a_359457]
-
încet și sobri, salutând cumpănit la intervale regulate plebeimea bulucită pe margini. Chiria pentru un scaun în față e scumpă, dar merită banii, căci spectacolul perindării sutelor de personaje ține peste trei ore. Trec agale caruri alegorice flancate de alaiuri răsărite parcă din basm, unii călare pe armăsari superbi, alții chiar și pe dromaderi. Bubuie asurzitor tobele heralzilor și țiuie bicele păzitorilor ordinii, un fel de bodyguarzi timpurii, îmbrăcați în pânză simplă de sac. Într-un final apoteotic, undeva către miezul
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
mea. Da, da, mă grăbisem să accept, mulțumit că, procedând astfel, nu mă mai simțeam dator să găsesc scuze și justificări pentru ignorarea evenimentului, așa s-ar cuveni!... Casei de Cultură i se găsise un sediu la etajul celei mai răsărite clădiri din centrul orașului, care cândva mi se păruse deosebit de frumoasă și impunătoare. Așezată pe două străzi, la intersecția splaiului B. cu strada principală, se bucura de o poziție privilegiată între edificiile zonei, atrăgând atenția trecătorilor din indiferent ce parte
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
au luat în stăpânire cele două maluri și pândesc ( pândă îndelung exersată...) cu „ochi agil”- fundul prăpăstiei — ... prăpastie în care s-au prăvălit săracii, infirmii, visătorii și neobosiții căutători de ” adevăruri” ... ce-au lăsat pete de sânge pe florile miraculos răsărite pe ” câmpurile de luptă “ unde... doar vântul mai geme - ca o amintire! Primii căzuți... nu mai au nici șansa și nici speranța de a mai vedea lumina bunăstării, ci doar întunericul cel mai de jos al sărăciei. Cei aflați pe
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
la prima șficuială de burniță, când nu știe ce-l așteaptă în iarna ce va să vină: "Ehei, Doamne ajută, să ne vedem la urzici !"... Și iată că urzicile stau chiticele-chiticele, ridichiile rumenele, salata înfoiată, iar prin unele dugheni, mai răsărite, cireșe, căpșuni și multe altele, mai mult de poftă și cu prețuri de neuitat... de-ale trufandalei! Multe lucruri stau, vitrinele sunt pline și oamenii stau în fața lor: unii a mirare, alții a-ntristare, unii a visare... puțini cu dare
PLEAŞLCA PE SCĂFÂRLIE de DONA TUDOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358774_a_360103]
-
fără de putință să înțeleagă ce-i ascuns în tainele întregii Faceri - există, și-asta-i pentru el de-ajuns! Nu-i dat ca omul să ajungă la Dumnezeu pe-un drum cotit, ci calea dreaptă a credinței îl duce spre-un nou răsărit ... Cum știi, Părinte, m-am născut într-un Egipt urgisitor pentru evrei și toți ai lor, iar biata mama s-a zbătut să mă salveze de la moartea cerută-n chip poruncitor pentru băieții robilor de-acea cumplită piază-rea, neomenosul Faraon
TEATRU: DE PROFUNDIS (CHEMAREA NEROSTITULUI) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359352_a_360681]
-
care iubesc. A fost și tot este... și iară, Din neam de la Decebal sfânt, O caldă și frumoasă țară, Ce trăiește peste gândul de gand. Și Ștefan a fost și Mihaiul Viteaz, Iar Cuza se arătă cu slova. Din gândul răsărit și treaz Se unește în trup cu Moldova. Din osul Domnesc, Europa, Ne dă un Rege ce unește-n alin Cu spirit, cu sabia și vorba, Transilvania un tot că destin. Să nu risipim o istorie Și viețile bravilor, bravi
ROMANIA de PETRU JIPA în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359447_a_360776]
-
plecate din fabrică. Spre amiază, cerul se deschise făcând loc unui soare blând. Oamenii se așezară pe smocurile de iarbă zvântată de pe marginea ogorului, grupuri-grupuri, pregătiți să-și ia masa de prânz din brișcă. Domnișoara se așeză pe marginea mai răsărită a unui șanț, scoțându-și pachețelul. Adâncită în gânduri, le asculta poveștile despre case, copii, neveste. - Vai, domnișoară, parcă mănânci cu gura altuia! Râseră cu toții la vorbele crețului. Îi făcură semn să li se alăture. Ar fi refuzat bucuroasă, dar
DOMNIŞOARA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360422_a_361751]
-
o haină. Vorba ta o zbatere de aripi Cântul tău Fântâna Blanduziei Miere și descântec de lumină Aripile dorului și-ale freneziei. Pasul tău un câmp mirat de flori Ce-s udate-n roua dimineții Și aroma ta de floare răsărită Printre valurile albe ale ceții. Bunătatea ta cea nesfârșită Cântu-ți de alint la ceas de seară Apa vie a sufletului tău, Măicuță, Mi-este-acum cerneală-n călimară! MAMA ESTE ... Mama este Raiul Ce ades suspină, Lacrima-i curată E prosop de
ALBASTRU GLAS DE ÎNGER (LIRICĂ DEDICATĂ MAMEI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 798 din 08 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360037_a_361366]
-
fata rămase cu privirile pironite asupra lui, și cu gândurile la fel. Toate chipurile de tineri pe care-i văzuse ea, în desele ei plimbări cu trăsura prin cetate, le uită pe loc, din clipa când descoperi înfățișarea acestui tânăr răsărit deodată în cetate. Noua ei revelație începea să nu-i mai dea pace, iar gândul la tânărul chipeș, în ținuta aceea impecabilă de sutaș de oaste de garnizoană, o copleșea. La rândul său, Orestes, chiar de la prima descoperire a privirilor
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
conotațiile necontenitelor recursuri în favoarea artei. Cartea dintâi a lui Sorin Solaris îi confirmă potențialele, prefigurând un destin literar remarcabil, singularizându-l într-un context literar și pestriț. Fenomenul editorial mi se pare că primește un dar reconfortant prin această carte răsărită tocmai la timpul hărăzit de combustiile și rigorile poetului însingurat într-o demnă confruntare cu sine însuși, „într-un colț de țară veche”, cum ar spune Tudor Arghezi. Originalitatea acestui debut, chemat, într-un vers, „a atinge nemărginirea” consistă în
EU VOI ALEGE CERUL de SORIN OLARIU în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359770_a_361099]