840 matches
-
inimioară.” Născută „Într-o casă cu credință”, autoarea ni se destăinuie atât de frumos: „Călătoresc cu dorul ... ”, purtând mereu în suflet “nerostita” ei “căsuță” și șoptindu-i adesea cu sfială: „Așteaptă-mă, căsuța mea!” Speră, neîndoielnic, ca „Visele de ieri”, răsfirate peste locurile care-i sunt „Izvorul...” de lacrimă de iubire și de pură poezie se vor împlini, chiar dacă va reveni „Mai rar în sat...” unde, „Fiorii revederii” o întâmpină „La poarta bunicilor”. Din casa bunicii Diana a plecat bogată de
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/georgeta_resteman_1394923940.html [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
veste/ Și se mută în poveste“. (pag.21) E un univers admirat de filiera maternă ocrotind visele copilului predestinat poeziei; Chemarea Cuvântului Întrupat în profilul Poetului se desprinde astfel ca o primă și semnificativă neliniște între motivele conținute în volum. Răsfirat în „Flori de dragoste” pentru tot ce-l înconjoară și înmănunchiat în cântec spre stele cu însemnele pământului poetul își regăsește identitatea în blagianul somn prin rotunjimile tainice ale reliefului încrustat cu patima cuprinderii în cuvânt: „Aici a dormit poetul
„ÎNTOARCEREA STATUILOR” DE AL FLORIN ŢENE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_intoarcerea_statuilor_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/350447_a_351776]
-
pe Dante Căile sale, rătăcite-încurcate Cu ceruri încremenite de crâncene blesteme, Mi se adună cenușii nori Sub încrețita frunte. În noapte cu Verlaine, topit de băutură Străbat unghere neumblate; Sub felinare luminate; Ascult povațe, rostite-n șoapte; Plouat de către raze Răsfirate-n noapte! Și mă-torc cu Edgar Poe la răsărit, acasă; plin de vise, beți, ude, îndepărtate Îmi istorisește Dar eu râmân tot mut; la aripile de plumb ce s-oglindesc în stele ca în niște grale Mă curăț cu
S-A DUS AMORUL... de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/S_a_dus_amorul_alexandru_craciun_1388692339.html [Corola-blog/BlogPost/347467_a_348796]
-
cer au ramurile întinse a rugăciune imprimate în cercul de foc al soarelui trunchiurile emană vibrații transparente tremura la orice adiere și voci se aud înmugurind din vlăstarii desprinși aure albe țin deschise porțile prin care ei trec dincolo de asfințit răsfirându-și rădăcinile în bucle temporale Referință Bibliografica: Copacii care strigă la cer / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2250, Anul VII, 27 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
COPACII CARE STRIGĂ LA CER de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/emilia_amariei_1488226393.html [Corola-blog/BlogPost/373407_a_374736]
-
dens de ceață, a apărut umbra unei bărci a unui coleg. “Deci, nu eram singur pe această direcție...”, m-am încurajat în gând. Peștele încă nu vroia să muște. Când veneau valuri dense de ceață, pline de umiditate, când se răsfirau. Parcă era caierul de cânepă al bunicii din amintirile copilăriei mele. Ceața s-a ridicat puțin deasupra digurilor dinspre oraș și așa am putut să mă orientez unde sunt. În jurul meu mai erau trei bărci, iar pescarii profesioniști rătăceau cu
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400343282.html [Corola-blog/BlogPost/372769_a_374098]
-
ciuda ce li se insinuase în inimi și rosturile bisericești primează. Preț de câteva minute, camarada mea dă semn că e incomodată de spectacol. Se-ntoarce către mine cu degetul mare al stângii înfipt în tâmplă, sprijin vârtos pentru celelalte răsfirate într-un zbeng insolit, ițindu-și nasul către părintele prea expresiv. Sensul mișcarii e mai mult dacât evident... Niciunul, globalizez mental, nu se-ncadrează cutumelor impuse într-un asemenea lăcaș, dar n-ai ce face! Simt nevoia să cer benevolentia Domnului
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 by http://confluente.ro/angela_dina_1492925311.html [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
cât o idee despre moarte - altfel te întorci pe partea cealaltă și fără să spui adio te pierzi fără urmă - fără cât de cât o căutare prin suflet. vezi o lumină în pat de spital, înnodată cu gesturi fără folos, răsfirată de căutări inutile, înfășurate într-un întuneric gros și vacant, dar trupul bolnav nu se dă bătut, încearcă, vestește. și nici acum sfârșitul nu se-arată și singura respirație e spaima cu plămâni de oțel. și singurul gând e spaima
Poezii by Liviu Georgescu [Corola-website/Imaginative/4984_a_6309]
-
TOT! Ia-mi ochii limpezi ce-au scrutat cu sete Descătușarea geamătului serii, Ia-mi glasul tandru zăbovind în merii Striviți de flori născute să îmbete, Ia-mi pleoapele ce au filtrat puzderii De zboruri largi, împreunând egrete Și degetele răsfirând prin plete Tăceri târzii sub clopotu-nvierii, Ia-mi tihna clipei decorând pervazul Cu urma poftei dintr-un vis rămas, Uitat în ridul ce-a brăzdat obrazul Și în vigoarea pusă-n orice pas. Ia-mi, Doamne, tot, dar nu-mi
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_lirica_pascala_george_roca_1334586567.html [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
geam cum geruri înfloresc Pe șube lângă foc, cu gem de mure, Să beau un ceai, să tac, să te privesc. În ceas verzui de primăvară crudă Sorbind din roua-n roză dimineață Ai noștrii pași, căzând pe iarba udă Răsfiră-n muguri zâmbete de ceață. În miezul roșu-al zilelor de vară Cu flori și inimi pururea deschise, Regina nopții-n-început de seară Duios să parfumeze-a noastre vise. Dar dintre toate, să-mi mai dai o toamnă Cu frunze galbene
SIMBOLISMUL EGOULUI MEU POETIC de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_simbolismul_daniel_ionita_1369397088.html [Corola-blog/BlogPost/344666_a_345995]
-
al imperiului otoman, dar și un erudit creator de poezie arabo-persană din secolul al XVI-lea): „... acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește, suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 by http://confluente.ro/Virgil_stan_un_scriitor_al_t_stan_virgil_1360693204.html [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
marea veșnicia ne promite, În dansul ei nisipul care saltă A dezmierdat și umbra cea înaltă, Renasc culori în vise răvășite. Speranța ta în nouri se deșiră Și am rămas doar vântul să-l ascult, Spre țărmul de regrete se răsfiră Un curcubeu în versul din demult. Mai am un ultim dor care respiră Căci retrăiesc arpegiul cu tumult. DEPARTE Departe ești și nu te pot întoarce, Un dor între suspine s-a aprins Și vântul amintirii încă toarce, Iar prin
ANOTIMPURILE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1416311681.html [Corola-blog/BlogPost/377748_a_379077]
-
TOAMNĂ ÎN SUFLET Autor: Daniela Pătrașcu Publicat în: Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul un bob de rouă În care găzduiesc iubire, Chiar dacă strașnic mă tot plouă Cu sloiuri ce tind să-mi răsfire Inima-n mii de bucățele. Mi-e sufletul un bob de grâu Păstrat precum o pâine caldă, Stropită cu vin dintr-un r â u În care dragostea se scaldă Oglindind mii și mii de stele. Mi-e sufletul un
TOAMNĂ ÎN SUFLET de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_in_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/357235_a_358564]
-
ca într-o plutire și ea îi șoptea la ureche: - “Iubitule, tu nu știi, dar eu acum sunt ca o adiere a brizei care-ți șoptește suspinând de dor, numele în noapte, când nisipul umed mi se împletește în părul răsfirat peste umerii goi, dezmierdați de răcoarea mării. Sunt marea care-ți sărută buzele înfierbântate de arșița iubirii încă nenăscute sau cerul înstelat care te îmbrățișează în tăcere, așa cum pot fi și luceafărul ce strălucește aninat la zenit în revărsatul zorilor
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396367845.html [Corola-blog/BlogPost/354066_a_355395]
-
prefigurează de jos, îl sondează cu propriile întrebări și ipotetice răspunsuri. Iar cele două repere fundamentale ale existenței (spațiul și timpul) sunt în poemele Irinei într-o relație biunivocă: “Din coroana soarelui orbitor/ suntem boabe aurii risipite la vale,/ ne răsfiram,/ ne împrăștiem, plutim/ ne rostogolim în palmele timpului/ și spațiului necuprins...” Două clipe, mai mult decât una”) Poemele Irinei Lucia Mihalca includ teme fundamentale, substanță din care se naște poezia, una amintindu-mi de o viziune a lui M. Sadoveanu
IRINA LUCIA MIHALCA ȘI 'LUNTREA VISULUI' EI DIN... 'O MIE DE VIEȚI ȘI-O NOUĂ VIAȚĂ' by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1490094939.html [Corola-blog/BlogPost/374470_a_375799]
-
să înfrunzesc și cerul să nemărginesc Pentru că zburd în toate câmpiile viselor și mă refac sub pădurea dorului limpezindu-mă în firicelul izvorului Pentru că privirile voastre strălucesc și zâmbetul mi-adumbresc, pentru asta înfloresc pe orice rămurea a acestei primăveri, răsfirându-mă în toată nebunia acestor arome și petale dansânde... Referință Bibliografică: Pentru că... / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1187, Anul IV, 01 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
PENTRU CĂ... de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1187 din 01 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Lia_vana_1396381747.html [Corola-blog/BlogPost/354062_a_355391]
-
tu ești puternică! O să treci și peste asta și parcă te văd cum vii sărind într-un picior; -E bine, doamna! Am adus-o la lumină și o iubesc!te știu eu pe tine! îi spuse Valentin , sărutându-i părul răsfirat pe pernă. Maria aduse medicamentele și după ce se asigură că noua venită le-a înghițit plecă grăbită spre alte destine. Gențianne se așeză pe marginea patului cu așternuturi zdrențuite, dar albe ca neaua. În fața ei, o femeie privea prin ea
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER!-FRAGMENT DE ROMAN de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Da_mi_doamne_un_petec_de_cer_fragment_de_roman.html [Corola-blog/BlogPost/356162_a_357491]
-
nopți împăturită zestre Ce ladă cu povești sub toc de doamnă Ce note-nalte dirijează vântul Pe scena veche-n ton de crizanteme Cântări pe voci cu vorbe din poeme Pe care noaptea le valsează gândul Nuanțe moi ți se răsfiră-n părul Paletă coloristică pe pânză Un roșu-aprins c-o pălărie frunză Un fruct oprit albastru-n pârg e cerul Își pleacă ochii cenușii pe creste Îneacă pașii-n lutul plin de urme Exodul vieții-n mersul unei turme Efecte
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
ce-atârnă la ferestreșirag de nopți împăturită zestreCe ladă cu povești sub toc de doamnăCe note-nalte dirijează vântulPe scena veche-n ton de crizanteme Cântări pe voci cu vorbe din poemePe care noaptea le valsează gândulNuanțe moi ți se răsfiră-n părulPaletă coloristică pe pânzăUn roșu-aprins c-o pălărie frunzăUn fruct oprit albastru-n pârg e cerulîși pleacă ochii cenușii pe cresteîneacă pașii-n lutul plin de urmeExodul vieții-n mersul unei turmeEfecte vii în regăsiri rupestreHai spune drept ce
CARMEN POPESCU by http://confluente.ro/articole/carmen_popescu/canal [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
dens de ceață, a apărut umbra unei bărci a unui coleg. “Deci, nu eram singur pe această direcție ... ”, m-am încurajat în gând. Peștele încă nu vroia să muște. Când veneau valuri dense de ceață, pline de umiditate, când se răsfirau. Parcă era caierul de cânepă al bunicii din amintirile copilăriei mele. Ceața s-a ridicat puțin deasupra digurilor dinspre oraș și așa am putut să mă orientez unde sunt. În jurul meu mai erau trei bărci, iar pescarii profesioniști rătăceau cu
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ceata.html [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
sufletului său. Vocația Românului-Dragobete este de a zămisli Candoarea, de a urzi Frumusețea, de a întrupa Adevărul, de a încânta Dorul, de a întruchipa pe cel Drag. Doina Dacoromânului - Dragobete, ca o harpă a paradisului transformă sufletul într-o lumină răsfirată dintr-un joc zamolxian orchestrat de Mâna Celui Care ne-a zidit în slava splendorii Sale. Încântarea DRAGOBETELUI este o CÂNTARE A CÂNTĂRILOR DORULUI CELUI DRAG. Tezaur al sufletului pelasgo-daco-român, DRAGOBETELE reprezintă suflul melodic al Universului ce respiră și se
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
în cascade de flori. Parfumul lor îmbătător ne poartă Spre bucurii fără de margini. Eu sunt o melodie, O șoaptă de iubire Ce m-am dăruit ție, Și te-am rugat Din culori să mă zămislești. Te-am lăsat să mă răsfiri În fâșii de vise Pe care să le-arunci spre Infinit, Să-mi risipești gândurile-n zări, Precum umbrela de păpădie Ce sub adierea vântului, Se preface în zeci de fluturi zburători. Referință Bibliografică: De dragoste / Floarea Cărbune : Confluențe Literare
DE DRAGOSTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 by http://confluente.ro/De_dragoste_floarea_carbune_1349510059.html [Corola-blog/BlogPost/346380_a_347709]
-
ochii țintiți spre ea, ca spre o Fata Morgana.” *Cartea lui Octavian Curpaș i-a atras atenția și conaționalei noastre Aura Imbăruș,nominalizată la Premiul Pulitzer pentru cartea autobiografică „Out of the Transylvania Night”: „Uitați într-un apus de soare, răsfirați pe tot globul, românii tot își amintesc cu drag de obârșia lor, chiar dacă le-a fost greu în țara natală. Suspendat într-un tărâm al inocenței este Mitică, sau sub numele lui adevărat Dumitru Sinu, indiferent pe ce meleaguri s-
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Schita_de_portret_octavian_curpas_reporter_in_patria_din_suflet_si_cuvinte.html [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
să înființeze un ONG pentru a ajuta la electrificarea unor școli de la munte, cu ajutorul panourilor fotovoltaice. „Sunt în discuții de jumătate de an cu cunoștințe, ne facem planuri. Cei de la Free Miorița m-au inspirat. Vrem să ajungem în satele răsfirate pe munte, să ajutăm cu instalații fotovoltaice și, în funcție de cum vine fiecare cu o idee, să putem oferi un pachet complet, inclusiv de consultații medicale. Am mulți prieteni care sunt stomatologi, doctori. Pentru anul acesta ne dorim să ajungem cu
Vreau să înființez un ONG, să ajutăm la electrificarea școlilor de la munte by https://republica.ro/alexandru-puiu-eroul-salvator-vreau-sa-infiintez-un-ong-sa-ajutam-la-electrificarea-scolilor-de-la-munte [Corola-blog/BlogPost/338583_a_339912]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > RĂMURICĂ PE UN RAM Autor: Elena Păduraru Publicat în: Ediția nr. 528 din 11 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Din adâncul meu de neam rămurică-s pe un ram și m-am răsfirat în timp pân-la ultim anotimp. Din cărări eu am cules clipe-aiurea sau pe-ales, unele m-au înălțat, altele m-au încurcat. Însă până la final, am umplut ochi un pocal, relele au coborât, la pământ le-am doborât. Cele bune
RĂMURICĂ PE UN RAM de ELENA PĂDURARU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 by http://confluente.ro/Ramurica_pe_un_ram_elena_paduraru_1339410663.html [Corola-blog/BlogPost/341973_a_343302]
-
Bratia. De acolo, se simt acum adierile reci de toamnă. În livada din spatele bisericii schitului, foșnește uscat frunzișul bătut de cea dintâi brumă a toamnei. Luna plutește în ceruri, printre vârfurile de brazi, ieșind dintre norii rari ce fug repede, răsfirându-se în lumina de argint. Trestiile îngălbenite de pe lac șoptesc, atingându-și ușor pămătufurile, apa tremură în vălurele încrețite. Pe dealurile din jurul mănăstirii, de pe locurile arate, din când în când, o pasăre zvâcnește prin lumina de aur a lunii, câte
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]