113,996 matches
-
între proză, poezie și dramă? Hibridizarea e marea descoperire a Fluxului Conștiinței, dar ea s-a manifestat fără opreliști mai ales de la 1950 încoace. Recurgeți la ea cu premeditare ori din instinct (scriind romanul așa cum se înfiripă, ceea ce ar fi răspunsul cel mai plauzibil, dar, sper eu, nu singurul)? Nu mă preocupă foarte tare chestiunea genurilor. Așa cum nu ne așteptăm ca un compozitor să scrie doar simfonii ori doar opere, și scriitorul trebuie să exploreze liber toate modurile de a scrie
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]
-
lucrat, până ce-a ajuns la o mare dexteritate verbală. Mulți dintre criticii noștri erau atât de pasionați de personajul Cioran, încât nu vroiau să caute o altă biografie decât cea prezentată în textele scriitorului din Rășinari. Este, până la urmă, un răspuns corect, adică sprijinit de text. Cioran spune (în Despre neajunsul de a te fi născut) că ceea ce este cu adevărat interesant nu e ideea, ci biografia minții care o produce, curbele și sinuozitatea drumului, jocul în care mintea se întoarce
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
aproape inaccesibil cititorului outsider (fie el tînăr sau străin). Securitatea a stocat tone de informație. Ce-ar trebui să răzbată din tot acest imens vraf de documente importante (puține și, de obicei, sustrase la timp) și imensitatea de hîrțogăraie neimportantă? Răspunsul pe care îl dă Stelian Tănase este ferm: teroarea, acesta este sentimentul care, atunci cînd este resuscitat, acuză pentru totdeauna Securitatea. O acuză indiferent de conținut: cu cît informația turnătorului sau convorbirea telefonică înregistrată sînt mai neînsemnate, cu atît aparatul
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
corupției, cum sugestiv o numește editorialistul, să iasă și mai întărită din această prăbușire. Într-un comentariu din CURENTUL, Roxana Frosin e de părere că România ar fi rămas corigentă la diplomație prin declarațiile făcute despre demonstrațiile de la Chișinău, ca răspuns la declarații făcute la Moscova. Să nu exagerăm. Bucureștiul nu poate fi acuzat că ar fi sprijinit sau chiar inspirat demonstrațiile de la Chișinău și nici nu se poate spune că ar fi avut reacții emoționale în acestă problemă. Atît doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15486_a_16811]
-
nu înseamnă neapărat că-i ești îndatorat în vreun fel. De aceea declar cu tărie, și trebuie să fiu crezut pe cuvînt, că eu nu mă consider suprarealist. Iar dacă voi fi întrebat: ,,bine, bine, dar atunci ce te consideri?", răspunsul meu este acesta: ,,mă consider scamator!" Dacă pornim de la ideea că orice scamatorie presupune mult exercițiu în preistorie și o rigoare extraordinară în execuție, accept fără alte argumente că ești un scamator cu o disponibilitate uriașă de a construi și
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
privește pe Paolo Ucello totul e clar, cum rămîne cu posibilii parteneri? Există, și dacă da, cine sunt ei? ,,Parteneri" e bine spus pentru că altfel, dacă i-aș recunoaște ca sfinți părinți, m-aș simți strivit. Este foarte simplu de răspuns, chiar foarte simplu de răspuns. În pictura europeană mai veche și mai nouă nu există decît Ucello și Georgio de Chirico... Cel din prima lui perioadă, din cea metafizică... Normal, normal. Doar nu din cea a decrepitudinii... ...postmetafizice... Nu! Decrepitudinea
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
e clar, cum rămîne cu posibilii parteneri? Există, și dacă da, cine sunt ei? ,,Parteneri" e bine spus pentru că altfel, dacă i-aș recunoaște ca sfinți părinți, m-aș simți strivit. Este foarte simplu de răspuns, chiar foarte simplu de răspuns. În pictura europeană mai veche și mai nouă nu există decît Ucello și Georgio de Chirico... Cel din prima lui perioadă, din cea metafizică... Normal, normal. Doar nu din cea a decrepitudinii... ...postmetafizice... Nu! Decrepitudinea nu mai este cu ,,post
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
1945 au avut vreo "experiență spirituală majoră", doar 46% dintre cei chestionați au răspuns "da", rezultat de care realizatorii sondajului au fost, se pare, atît de nemulțumiți, încît au considerat că trebuie să caute o compensație. Au găsit-o în răspunsul unui publicist care a pretins că el avea cîte o "experiență spirituală majoră" în fiecare zi. Apoi, a adăugat, pe un ton sarcastic: "În orice caz, întrebarea e stupidă. Aș merge pînă-ntr-acolo încît să afirm că germanii care nu au
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
de față, mulțumită acordului doamnei Lovinescu. Pentru responsabilitatea de a decide schimbarea traiectoriei textului, presupus a fi fost scris de E. Lovinescu numai pentru sine, Cuvântul înainte se resimte de apăsarea întrebării de lungă durată provocată de încălcarea acestei "pudori". "Răspunsul aparține cititorului, istoricului literar de azi și de mîine. Cît despre risc, evident mi-l asum singură", scrie Monica Lovinescu, în calitatea sa de moștenitoare testamentară a manuscriselor lovinesciene, întrucît actul oficial nu conține nici o specificare în privința "jurnalului". "Este o dată
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
în cenaclu a lui Șerban Cioculescu: "Un tînăr interesant, cu aparențe ascetice sau numai vițioase, inteligent, mare admirator al dogmatismului lui Brunetère și totuși critic în stilul lui... Nicu Cocea... Va fi un publicist". " Notele" sînt copleșitoare, ele vin ca răspuns oricărui subiect care se cere explorat, care dă un sens interesului arătat de E. Lovinescu din clipa în care se oprește asupra lui, sau dacă insistă: dezbaterile scrisului lovinescian în paginile diferitelor reviste, ecoul în presă al disputelor "generației tinere
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
ceasuri întregi, la umbră, vara, și "discutam". Ce poate să discute un ins de o juma' de secul cu un puști care n-a împlinit nici zece ani, mă mir și azi... Dar vorbeam unul cu altul. Cu întrebări și răspunsuri. Ca doi oameni mari. De la nea Garabet, cum îi spuneam câteodată, rar, cu teamă parcă să nu-l jignesc, întrucât nu semăna deloc cu ceilalți târgoveți,... de la el auzisem, în urma unor astfel de discuții, că "noi ajungeam om mare!" - cum
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
extensii la nivelul țărilor estice catolice; problemele ridicate de istoricul belgian afectează aproape exclusiv societatea românească, și asta pentru că la întrebarea "statul se poate el însuși defini, pe plan ideologic, fără să se refere la ortodoxie și la etnicitatea românească?" răspunsul e încă negativ. Mai mult chiar, explicația dată de Gillet în urmă cu șapte ani rămîne totuși valabilă: "Astăzi, un răspuns pozitiv e greu de imaginat, din cauza ponderii sociale a Bisericii Ortodoxe, a presiunii pe care o exercită în politică
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
statul se poate el însuși defini, pe plan ideologic, fără să se refere la ortodoxie și la etnicitatea românească?" răspunsul e încă negativ. Mai mult chiar, explicația dată de Gillet în urmă cu șapte ani rămîne totuși valabilă: "Astăzi, un răspuns pozitiv e greu de imaginat, din cauza ponderii sociale a Bisericii Ortodoxe, a presiunii pe care o exercită în politică și a voinței pe care o manifestă de a se integra în procesul de democratizare." Există cel puțin încă o carte
Perspective de istorie recentă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15513_a_16838]
-
Ileana Cosânzeana, toate reeditate după 1970 la Editura Minerva, de către Eugen Blăjan, originar din Mica Romă a Școlii Ardelene precum și numele-l arată. Mai ales pentru meritele sale de folclorist, a fost primit Atanasie Marian Marienescu în Academia Română, căci în răspunsul său la discursul de recepție, V.A. Urechia îl întâmpina cu aceste cuvinte: "Recolta d-tale este cunoscută, ea face titlurile d-tale de prima mână la onorurile zilei de azi. (...) Reprezentant al doinei și baladei ardelene pășește salutat de
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
de Carpați, reproduse după vechi publicații ardelene, ("Calendarul bunului econom", pe anul 1878, "Foișoara Telegrafului român" nr. 6 din 1876 și "Telegraful român" nr. 103 din 1910). Prima lucrare, Învățătorul și poporul este scrisă sub formă catehetică, de întrebări și răspunsuri, așa cum și-a scris și Petru Maior Dialog pentru începutul limbii române între nepot și unchi. Pe linia Școlii Ardelene, Atanasie Marian Marienescu vede o strânsă legătură între bunăstarea materială și cultura unui popor, adevăr rostit în propoziții ce sintetizează
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
stăm bine! Dacă situația este aceea descrisă, pe scurt, mai sus, și dacă tot există un Minister al Culturii, atunci este firesc să ne întrebăm ce face această instituție pentru a încuraja arta autentică și pentru a descuraja înlocuitorii acesteia. Răspunsul este: zero barat. O!, desigur, există programe, comisii, funcționari, buget, fonduri, bune intenții. Dar rezultatul general rămîne cum am stabilit: zero barat. Scuza noastră cea de toate zilele - insuficiența banilor - este un voal prea subțire pentru a ascunde incompetența, lipsa
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
cazul să mă simt vinovat). Mi-am permis să-i sugerez că ministerul, care avizează editurile, ar putea să-și condiționeze acreditarea de obligația publicării unui număr de titluri din literatura română contemporană - firește, la alegerea fiecărei edituri în parte. Răspunsul oficialului MC a fost aiuritor: " Dacă ați ști de cîte ori le-am spus asta!" Cine erau cei cărora le spusese?! Evident, Ei. Încremeniți în proiect, am rămas la automatismele Epocii de Aur: de o parte sîntem noi, funcționarii competenți
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
o poștă a redacției, în următoarea formulă: "Cine ar sta să răsfoiască revista aceasta ("Vieața" lui Al. Vlahuță, n.n.), mama tuturor "Vieților" cari au apărut de douăzeci de ani încoace, ar găsi în Corespondența nu mai știu cărui număr acest răspuns: "D-lui Dadu, Loco. Mai încercați, evitați epitetele de prisos". Acest Dadu, (dacă nu cumva ați și înțeles din povața, prost urmată, ce mi se dădea acum douăzeci de ani), sunt eu, amicul și colaboratorul dvs. "Iată-l pe Teodor
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
ce mi se dădea acum douăzeci de ani), sunt eu, amicul și colaboratorul dvs. "Iată-l pe Teodor Vârgolici antrenat în acțiunea de depistare, adevărată provocare a scriitorului, notând cu evidentă satisfacție: " Cercetând paginile revistei, am descoperit, într-adevăr, acest răspuns, întocmai, în numărul din 20 martie 1894." În numărul din 14 iulie 1896, descoperă în revista lui Anton Bacalbașa, "Moș Teacă", un pamflet sau reportaj nesemnat, "pus sub semnul probabilității pe baza mărturiilor verbale ale scriitorului". În "Liga ortodoxă", din
Substanța umană by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14357_a_15682]
-
ai făcut sex ultima oară?" Alte întrebări erau alese și de pe un panou de către... concurente. La fel întrebări cu tentă obsesiv sexuală: �la ce e bună viagra pentru femei?", �ai poftit vreodată la soțul prietenei?", �de unde să-ți smulg păr?" Răspunsurile domnișoarelor sunt directe, fără pic de ocol, la care Mihaela transpirată striga �Ați auzit băieți?". Băieții erau mai pudici decât invitatele emisiunii. S-au lăsat dezbrăcați și pictați pe spate și pectorali..., ei au fost puși să facă masaje fetelor
Când Tatu sare calu'... by Ecaterina Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14391_a_15716]
-
replică președintelui Iliescu, invitîndu-l să-și corecteze punctul de vedere potrivit căruia nici în 2002 economia românească n-a depășit anul 1989. Ziaristul i-a transmis astfel o provocare președintelui Iliescu, o provocare la care n-a mai putut căpăta răspuns. Provocări asemănătoare a transmis Dumitru Tinu și către Palatul Victoria, dar și către opoziția parlamentară. Nu spunea toate astea pe tonul ziaristului aflat pe cai mari, care dă sentințe, ci cu o convingere a bunului simț că așa stau lucrurile
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
nu se discută, mai ales ale criticilor tineri care văd în orice deosebire de opinie o formă de cenzură. Nu părerea Luminiței Marcu, diferită de a redactorilor noștri, este însă în discuție. Ne grăbim s-o liniștim pe autoarea scurtului răspuns la o anchetă a Observatorului care n-avea nici o legătură cu premiul acordat de noi. Luminița Marcu ar fi trebuit să știe, înainte de a ne azvîrli în obraz crasa noastră incompetență critică, că există anumite reguli de conviețuire literară, tot
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
de un activist PCR și inspector școlar doljean. Am fi dorit mai multe amănunte despre interdicție: de unde venea? ce s-a întîmplat apoi? etc. Întregul număr al revistei de la Craiova fiind despre critică și critici, să menționăm ancheta, la care răspunsurile sînt uneori foarte interesante. Ce așteaptă criticii tineri sau mai puțin tineri de la cronica literară? Citiți și veți afla. La doi ani de la dispariția lui Laurențiu Ulici, CALIGRAFUL mehedințean de pe decembrie îl evocă pe fostul președinte al Uniunii Scriitorilor în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
ale singurătăților. într-o ordine a importanței în semnalarea fenomenului ar trebui spus că mult discutata, pe tonuri plângăcioase, problemă a dramaturgiei originale își găsește o rezolvare firească când materialul dramatic e integrat în semnele de întrebare și tentativele de răspuns ale viului. Tinerii regizori montează piesele lui Ștefan Caraman, Radu Macrinici și Valentin Nicolau fără să li se dea indicații de la minister și spectacolele Anei Mărgineanu (Vii și morți), a lui Radu Afrim (îngerul electric) și Alexandru Berceanu (Uzina de
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
mare doză de seriozitate. Eu cred că poți analiza, pornind de la titlurile indicate de fiecare, nu doar niște gusturi în materie de lectură, dar și felul în care dorește fiecare să fie perceput. Nu sînt sigur de onestitatea absolută a răspunsurilor. În astfel de cazuri, oarecare paradă, mască, afectare par obligatorii. Nu sînt sigur nici măcar de mine însumi: cele zece titluri aparțin oare cărților care m-au format, celor pe care le consider fundamentale pentru cultura lumii sau unora cu care
Biblioteca de zece cărți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14422_a_15747]