5,132 matches
-
cu aur stropită lalea de Olanda/ ce palizi baroni cu briciul în mână/ îi tăiau o petală pe săptămână" (lalea de Olanda) Este o desuetudine intenționată, o formă de răsfăț liric care dovedește rafinament. Cu aceeași artă, poeta face să răsune muzica versurilor populare românești, întrerupând-o din când în când spectaculos cu clicul câte unui neologism: "Miron Vodă, domn incert/ Cum pot somnul să ți-l iert/ După mirul Dumitale/ Au căzut trei carnavale/ După zvonul tău pierit/ Trei fanfare
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
supraomenească. De aceea ideea la care ținem a ne referi dovedește ingeniozitate și simț prospectiv, deși ilustrează realități dureroase, în fel și chip colorate după vîrstă și sex, după loc de baștină. Întrebarea-cheie a acestei "anchete", cu două întrebări convergente, răsună reverberat sub cupola craniană, ca într-o catedrală scufundată: "Cum mi-am început eu viața sub comunism? Ce anume țin minte despre anii comunismului și ce nu vreau, totuși, să uit?" Investigația îi aparține "Fundației Academia Civică", numărul răspunsurilor-mărturii fiind
Generații jertfite by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16995_a_18320]
-
într-o zi, să calculezi dimensiunile acestui dispreț modern conținînd în ele fărădelegi, că ar fi o crimă abominabilă... Mă gîndesc, deci, mai spusese, la sala noastră cu oglinzi, la cochilia ei atît de durabilă, și în care și azi răsună, ca-ntr-un ghioc vuietul delațiunii... S. stinse țigarea apăsat într-o farfurioară, și rămase cu capul în jos.
Sala cu oglinzi (Delatori, demascări...) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17005_a_18330]
-
gros, care umple ecranul, obturînd totul! Cam așa cum ne-am imagina noi o furtună de nisip din deșertul Gobi (dar, cine știe, poate în deșertul Gobi o fi senin!). La un moment dat, în cadrul acestui film care se petrece azi, răsună cîntecul " Am cravata mea, sînt pionier!" N-am înțeles subtilitatea. Una peste alta, din detalii infinitezimale, se adună o reacție finală de respingere, senzația că e vorba de o Românie contrafăcută. De fapt, regizorul a și spus că a cunoscut
Români, nu mai cerșiți la Paris! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17027_a_18352]
-
puțin drăgălășenia - toate aspirațiile noastre nu egalează oare în acest moment, în inconștiență, iluziile lui Baby? Ce este mai descumpănitor, de exemplu, decât mulțumirea, echilibrul perfect al oamenilor sănătoși în mijlocul tuturor atrocităților care ne înconjoară... al horcăielilor de moarte care răsună dintr-un capăt în altul al lumii? Cum să justificăm această insensibilitate monstruoasă, pe scurt? Cred că prin întinderea, prin durata chiar a acestei suferințe și a nenorocirii universale, care depășesc posibilitățile noastre de a îndura, și cu caracter colectiv
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
oficiale semnate de Cuza pentru înaltele fețe domnești din țările în care se deplasa. Era cuprins, și el, de atmosfera de bucurie generală care cuprinsese țara după dubla alegere. Va mărturisi după 19 ani, în 1878: "Cuvîntul magic de unire răsuna în toate gurile. Hora Unirii se cînta, se dănțuia de poporul întreg și fiecare om își uitase nevoile pentru ca să îngîne voios cu sperările unui viitor plin de adimeniri. Eu însumi, părăsind cîmpul înflorit al literaturei și aruncîndu-mă în torentul politic
Alecsandri, diplomat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15843_a_17168]
-
Modelele de rang înalt propagă - s-ar zice - dreptatea, corectitudinea, principiile alese. Elitele împlinesc foamea de adevăr, ele fiind locomotivele care tractează întreaga garnitură. "Actualitatea" marelui Will e străveche, de neclintit, imuabilă și veșnic dinamică. În străbunul cîntec bisericesc, adevărul răsună astfel: "Și soarta a făcut,/ Și Domnul a știut./ Și mai departe/ A fost să fie așa precum se știe". Despre viața lui Shakespeare se pot multe scrie și povesti, straniu dovedindu-se burlescul amestecat cu istoria, legenda cu fantezia
Hamlet s-a născut acum patru secole by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15917_a_17242]
-
de repetiție se găsește în: "Mare, mare meci de fotbal la Alba Iulia" (Unirea 2001). Oricum, citatele actuale folosesc mai ales structura cu substantivul bal - "Balul bobocilor La Disco Extaz MARE BAL MARE... (Facultatea de inginerie Sibiu)"; "din boxe a răsunat vocea lui Merca și faimosul său anunț "Atențiunie, atențiunie, astă seară, la Căminul Coltoral, mare bal, mare" (Formula As); "Trebuia să fiu băiatul fun care se dă în spectacol la un mare bal mare" (romaniabynet), chiar într-un joc de
"Mare bal mare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16015_a_17340]
-
dar inima îmi șoptește tainic: PENTRU CĂ EȘTI CAPITALA ROMÂNIEI! Capitala românilor? DA, VEI FI!" Visătorul face și o premoniție tulburătoare: exact peste cincizeci de ani (1868-1918) așa se va și întîmpla: - Soarele la București răsare pentru toți românii!... Fără rost răsună, încă și astăzi, fel de fel de ,,vorbe de clacă": ba că-i mai frumos așezat Brașovul, ba că-s ,,mai culturali" Iașii, ori că-i ,,mai faimoasă" Tîrgoviștea, Bucureștilor găsindu-li-se păcate peste păcate și urîțenii care mînjesc
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
al lui Nichita: "Un timp care există "tot timpul" se transformă în "altceva". Într-un "cântec de iarbă cosită, de taciturne mări", cântecul, în versul următor, este localizat, se transformă în "topos", unde inima "de atunci", adică "dintotdeauna" de vreme ce cântecul răsună "tot timpul, își revărsa/ meandrele pierdutelor comori". Inima, veșnic, revărsându-și "meandrele pierdutelor candori" în cântecul care [...] etc. (p. 147). Autoarea pare să-și cucerească defectele scrisului și face deseori mărturisiri de genul: "Mii de pagini citite: Sute de pagini
Jurnal de portrete by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15761_a_17086]
-
pui în scenă un text. E greu de înțeles ce a urmărit Grigore Gonța, în anul de grație 2001, cu o piesă precum cea mai sus amintită, altfel, atît de cunoscută. Voci ca ale lui Jules Cazaban, Ciubotărașu, Finteșteanu ne răsună încă în urechi. Interpretarea însemna pur și simplu rostirea textului. Dialectal, dacă vreți, cu ticuri verbale și, implicit, mentale care puneau în valoare tipologii. Într-un tîrg de provincie moldovenesc conviețuirea civilizată dintre un român, un evreu și un turc
Viața satului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15788_a_17113]
-
înlocuite cu amănunte și scene apărute spontan în timpul scrisului. Toată așa-numita "documentație" n-a făcut decît să germineze în subconștient atmosfera necesară. Scriind aveam adesea senzația stranie că personajele mele se află în odaie, iar în anumite scene îmi răsunau în urechi cuvintele lor sau le vedeam, cîteva clipe, în carne și oase. Dificultatea era doar de a găsi expresia care să le zugrăvească întocmai". Și, totuși, mult după apariția romanului a avut nenumărate plictiseli, de vreme ce a preluat nume reale
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
sâmbătă după amiază, Patriarhul Ierusalimului, cu tot clerul ortodox, iese din Altar, purtându-se înaintea lor cele 12 steaguri cu însemnări din viața Mântuitorului și ocolesc Sfântul Mormânt de trei ori, în versuri de cântări și în sunetele clopotelor, care răsună în tot Ierusalimul. Pe urmă, Patriarhul, îmbrăcat numai în stihar, care simbolizează Giulgiurile cu care a fost lisus înfășurat în Groapă, intră în Paraclisul Sfântului Mormânt. Un diacon ține un potir de aur, foarte prețios și așteaptă alături de ușa Sfântului
Sfânta Luminâ Cerească, Minunea de la Ierusalim. In: Editura Destine Literare by Eduard Filip () [Corola-journal/Journalistic/82_a_235]
-
După Babel). Născut la Paris, dintr-un tată evreu ceh și o mamă probabil alsaciană, crescut în Franța și în SUA, vorbind de la început în casă franceză, engleză și germană, cu "particule puternice de cehă și idiș austriac", dincolo de care răsuna ecoul ebraicii, Steiner s-a folosit întreaga viață - ca să vorbească ori să scrie - de cele trei limbi principale. N-a reușit să descopere pe nici o cale (nici apelînd la hipnoză, la metode pe care i le-au indicat psihiatrii etc.
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
devalorizarea lor, folosindu-le superficial, imprecis și tautologic, cu o frenezie iresponsabilă. Matei Vișniec, deși nu este grandilocvent, deși nu transformă fiecare cuvânt într-un dangăt de clopot, utilizează limba română cu atâta precizie și siguranță încât o face să răsune clar în conștiința noastră, îi redă prestigiul de principal mijloc de comunicare. Cine ia în serios, azi, cuvinte ca "vax", "zău" sau "poftim"? Ei bine, iată aceste cuvinte reabilitate cu o simplitate grațioasă, parcă fără efort, de Matei Vișniec, prin
Penelopa lui Matei Vișniec by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16248_a_17573]
-
a publicat un amplu articol în ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC (20 martie), intitulat spiritual Scufița roșie cu imunitate parlamentară (natură nu tocmai moartă). Motto-ul, din Theodulf, este citabil și el: "Ce să facă azi lebedele, de vreme ce corbii fac să răsune asemenea cîntări, iar papagalul imită Muzele". Dl Tudoran ironizează, în stilul său binecunoscut, ideea principală a intervenției dl Merce și anume că în epoca de aur, "românii erau loviți de un soi ciudat de amoc, temîndu-se excesiv de ceva ce fie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16265_a_17590]
-
sub egida expresionismului: "Pe fruntea mea trece metal înghețat/ Paianjeni îmi caută inima./ Este o lumină ce se stinge în gura mea.// Noaptea mă aflam pe o câmpie arsă,/ Înmărmurit de murdăria și praful stelelor./ În tufișul alunului/ Din nou răsunau îngeri de cristal." (De Profundis) Dacă ar fi să stabilim niște coordonate de afinități (proces destul de dificil, aproape ratat în cazul lui Trakl) am aduce în vizor întreaga serie a poeților Desperado din Anglia secolului XX, pe Edgar Allan Poe
"Flautul luminii, flautul morții" by Ioana Băețica () [Corola-journal/Journalistic/16313_a_17638]
-
mînă, și amîndouă, într-un glas, uitîndu-se la mine fix, zic: "Vrei să fii simpatiul nostru?"...M-am plimbat cu ele braț la braț, un timp, potolindu-le. * Ofițerii români care își ascuțeau săbiile înaintea campaniei din 1913. Tot Bucureștiul răsuna de zgomotul ce îl scoteau săbiile bătute prin ceardacuri, prin curți... Ofițerii în ținută lejeră, care în cămăși numai, care în izmene... ascuțindu-și de zor săbiile ofițerești de Damasc ori Toledo cu pomponul lor galben. Povestește un moș de
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
trăsuri în șir neîntrerupt iar animația mulțimii e reală și plăcută vederii că și grădinile și parcurile amenajate civilizat". Și adaugă plăcut impresionat: "Peste o lume mai blajina n-ai să dai nicăieri; se rîde din inimă, o voioșie nevinovată răsună pretutindeni în jur! E azi cumva vreo sărbătoare? Ferească sfîntul! În fiecare seară răsună aceeași muzică, în fiecare seară freamătă aceeași mulțime pestrița, din care uneori se desprind grupuri ce se pierd șoptind în parcul întunecat și nemărginit. intrarea nu
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
grădinile și parcurile amenajate civilizat". Și adaugă plăcut impresionat: "Peste o lume mai blajina n-ai să dai nicăieri; se rîde din inimă, o voioșie nevinovată răsună pretutindeni în jur! E azi cumva vreo sărbătoare? Ferească sfîntul! În fiecare seară răsună aceeași muzică, în fiecare seară freamătă aceeași mulțime pestrița, din care uneori se desprind grupuri ce se pierd șoptind în parcul întunecat și nemărginit. intrarea nu se plătește, muzica este, și ea, pe gratis. Ai chef să aluneci pe apă
Călătoria lui Kunisch by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16451_a_17776]
-
Crăciunul dura trei zile. Sărbătoarea a fost scurtată și aproape eliminată mai tîrziu, în timpul comunismului. Slujbele religioase țineau și ele seama de această durată a Sărbătorii, chiar dacă, de Crăciun, nu sînt tot atît de minunate ca de Paște. Colindele nu răsunau, ca azi, de pe toate posturile de radio și televiziune (care nici nu apăruse în viața noastră), iar gramofoanele erau atît de dificil manevrabile (despre plăci, cum erau numite discurile, țin minte doar că erau groase și grele ca niște lespezi
A fost odată ca niciodată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16498_a_17823]
-
și morți, dar atît de aproape. Am ascultat CD-ul cu Gheorghe Cozorici. Un gest remarcabil făcut de Mihai Niculescu împreună cu cei de la Radio - Dragoș Șeuleanu, Sebastian Sârca, Doina Papp, Vasile Manta și George Marcu. Vocea tulburătoare a lui Cozorici răsună și se furișează în cotloanele casei mele. Inscripție pe ușa unui atelier de artist, Sonetul 49 ale lui Vasile Voiculescu... Le spuneam și eu în studenție... le va asculta și fiul meu... Mă gîndesc că acest timbru fantastic i-a
Șoaptele lui Firs by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16512_a_17837]
-
nevoie de om. E la mijloc un compromis între schema mistico-creștină și umanism, întrucît o grandoare antică se revarsă asupra viziunilor cosmogonice, o superbie a umanului se implică în smerenia cu care e întîmpinată Creația universală: "Din nord la sud răsună a trîmbițelor/ flamură către cerul ca unică ispită,/ Cu scăpărarea frumuseții peste carnea demult scrumită./ în nămolul apelor sînt/ în continentul neprihănirii, mai în afară/ și mai înăuntru, înveșmîntîndu-mă haosul/ A toate făcătorul, inițiatul taur,/ Și vălul iubitei prins de
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
doi pași înapoi". Sau chiar mai mulți, ar zice cârcotașii... Nu cei de la Prima Tv! ...În această situație, să mi se pară anormal că prietenul și vecinul, după o amnezie ambroziano-bahică și după vizionarea prelungită a emisiunilor tv, cântă de răsună cele 7 paliere ale scării: De la beat cârciumă viu, Merg pe gard de drum mă țiu...? Cred că nu. Dipotrivă, e în context, și cu rimă... Definiții noi pentru noțiuni vechi - Energetic pentru energic (din comentariul lui C.T.Popescu la
Săptămîna sincerităților televizate sau câteva întrebări haralampyene by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11941_a_13266]
-
mai larg cultura română, de-a lungul vremii și acum, fără acești plămâni prin care să respire, să ființeze - micile reviste literare? Sutele de cărți valoroase care se tipăresc anual la noi n-ar fi cumva ca un clopot care răsună în gol, fără ecourile, fără oglinzile critice, fără comentariile aplicate (și de un limbaj specializat, anevoios de urmărit și de aceea disprețuit de cititorii profani), fără dezbaterile pe care le stârnesc în aceste reviste? Atâtea dintre ideile înnoitoare care există
Revistele literare by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/11966_a_13291]