497 matches
-
Se sculă de pe pat, privi prin cameră, dezordinea era întradevăr universală și n-avea chef de oaspeți. Și totuși, dacă era vreo rudă de-a lui de la Ieși, trimisă de familie, sau poate în trecere pe-aici, și avea ceva răvașe și pentru el sau ceva pițule? Privi pe fereastră, lumina primăverii inundase parcă orașul, pomii înmuguriseră, păsărelele vesele ciripeau în castanii cei bătrâni din fața casei, copiii se zbenguiau pe stradă; toate acestea erau semne că iarna, mizerabila iarnă, agoniza. Și
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
n-ar fi o ‘ruptură’, ci o întregire?! Își aduse aminte de un film indian, unde protagoniști chiar printr-un fel de tradiție scriiau pe frunze mari declarații de dragoste pentru iubitele lor. Deci, acele Frunze erau folosite în loc de bilet/răvaș de dragoste. Apoi după ce era scrisă frunză, era aruncată în aer în direcția ei, adică - “spre iubita!” . Dacă aceasta primea răvașul ajutat ba de vânt, ba de altii ce cunoșteau destinatara, atunci se spunea că soarta îndrăgostitului a fost pecetluita
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
de tradiție scriiau pe frunze mari declarații de dragoste pentru iubitele lor. Deci, acele Frunze erau folosite în loc de bilet/răvaș de dragoste. Apoi după ce era scrisă frunză, era aruncată în aer în direcția ei, adică - “spre iubita!” . Dacă aceasta primea răvașul ajutat ba de vânt, ba de altii ce cunoșteau destinatara, atunci se spunea că soarta îndrăgostitului a fost pecetluita. Că și a aceluia naufragiat pe vreo insula ce putea spera că dacă a pus un răvaș într-o sticlă ce
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
iubita!” . Dacă aceasta primea răvașul ajutat ba de vânt, ba de altii ce cunoșteau destinatara, atunci se spunea că soarta îndrăgostitului a fost pecetluita. Că și a aceluia naufragiat pe vreo insula ce putea spera că dacă a pus un răvaș într-o sticlă ce poate pluti aiurea pe mare, aceasta putea fi cumva văzută vreodată de cineva care se va indura de el și va veni să-l ia de acolo, din surghiun. Ajuns acasă, fără a spune un cuvant
FRUNZA VIETII.. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347415_a_348744]
-
De unde începe Grădină fermecata În care intri Pe a iubirii poartă Aici, semințele înțelepciunii Rodesc lumini... Când am plecat Invesmântată-n inocentă M-ai rugat - de ajung - să las Fereastră deschisă Că tu să-mi poți trimite Porumbelul alb, călător Cu răvaș codificat Legat de picior. De atunci, În fiecare dimineață Mă scald în lumina zorilor Și semne pun, si clopoței La intrarea în casa viselor Să pot auzi Sunetul dragostei stârnit De sosirea porumbelului alb. Referință Bibliografica: Locul magic / Elenă Armenescu
LOCUL MAGIC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1101 din 05 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347469_a_348798]
-
la suflet și smeriți. Împreună chefuiesc cu vin și cu bucate. Un obicei strămoșesc să ducă mai departe. Iar finii se duc la nași cu flori și cu mâncare. Peste an de-a fi părtași la orice sărbătoare. Plăcintă cu răvașe, la oaspeți este dată. Să vadă de-s frumoase, surprizele din soartă. Revin colindătorii cu seminții în brazdă, precum semănătorii. La primitoare gazdă. Când urarea-i gătată, sămânța-i măturată de gazda colindată. Și-n brazdă-i aruncată. Să fie
TRADIȚII, SUPERSTIȚII ȘI PREDICȚII DE SF.VASILE ȘI ANUL NOU (POEME) de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376678_a_378007]
-
prietenă, scriitoarea Elena Buică - Buni a noastră, de-abia sosită din Canada; ne înțeleseserăm să se vadă pentru a se cunoaște și pentru a-mi aduce în Cipru cartea lui Buni; vrednica scriitoare și buna mea prietenă străbătuse mii ... XXXI. RĂVAȘE PE-UN PETEC DE SUFLET - VAVILA POPOVICI, “SCRISORI DE DEPARTE”, de Georgeta Resteman , publicat în Ediția nr. 613 din 04 septembrie 2012. Sunt câțiva ani buni de când, în multe dintre publicațiile online sau pe hârtie din diaspora citesc cu mare
GEORGETA RESTEMAN [Corola-blog/BlogPost/374945_a_376274]
-
poem al iubirii), cu Câtarea Cântărilor e voită ori venită prin inspirație din astralul acela al poetilor de unde izvorăște poeziei, ce fără dor și poate e de origine divină.„/ Tainica șoaptă a Lunii/ Îmi vorbește despre Tine/ Și îmi trimite răvașe” („Șoaptă”). Poeta are o permantă comunicare cu Luna, martoră tăcută și înțelegătoare a unei iubiri ce se consumă imaginar, între doi oameni ce nu s-au văzut niciodată. Sentimentul e „curat și dulce”,„neatins de murdăria gândurilor urâte”( „Simțire”), de parcă
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
crini- mângâieri de lumini și de tandre cântări într-o oază cu flori și o mie de sori... Să privim răsărituri! Ți-aș pictă fericiri, ți-aș așterne visări peste pleoape. Fugar, al meu înger rebel ți-ar uită drept răvaș un sărut pătimaș și-o bucată de cer- pentru ochii tăi triști... Referință Bibliografica: PENTRU OCHII TĂI TRIȘTI / Cora Dimitriu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1727, Anul V, 23 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Cora Dimitriu : Toate
PENTRU OCHII TĂI TRIȘTI de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374727_a_376056]
-
drept că ești cam roșu, dar nu ești suficient de dulce. Cel puțin nici pe jumătate cât de dulce pare para ta. - Am strigat-o, dar nu mi-a răspuns! Am trimis o frunză să zboare prin fereastră cu un răvaș de dragoste, dar tot nu mi-a răspuns. Am să-l rog pe vânt să sufle până mă dă jos din pom, poate așa voi reuși să ajung pe masă, alături de cea care a început să-mi bântuie visele. Viespea
IUBIRE DE TOAMNĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377788_a_379117]
-
divină e adevărata "rivalitate demiurgică" la M. Eminescu: Viața-omenirei lungă luptă e cu tine, / Obeliscii în risipă, piramidele-n ruine / Pedici sunt ce le-au pus omul l-al tău pas înfricoșat" (Moarte, tu îmi pari ...). "... Corpul nostru este un răvaș de drum al pulberei..." (Avatarii Faraonului Tlà) 2. Motivul cronotopului analizat de studiul nostru (munte piramidă, cetate, ruine, pulbere) nu coboară în "halele" subpământene, unde G. Călinescu plasează imagini ținând de "necroerotică". Dar varietatea acestei "imaginații dinamice" (după o formulă
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fost să fac..." "Risipire", "mistuire" în vânt. Într-un manuscris citat, Eminescu a notat această expresie: "fiul pulberii" (2286). Întreaga sa filozofie se va "răsuci" în jurul acestui cronotop, a rupturii dintre "lumea bulgărului și lumea ideii": "corpul nostru este un răvaș de drum al pulberei un plan după care sângele intră și fuge din noi și-n vremea acestei fuge noi naștem, creștem, trăim și murim sub sigiliu unei forme oarecari!...".47 "Sigiliul" pulberei însoțește omul eminescian: Când omul risipitu-i, un
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ale Regulamentului Organic și, ulterior, prin așezământul din 1851. În pofida principiilor proclamate prin Regulamentul Organic, circulația oamenilor precum și a mărfurilor se lovea de numeroase piedici (taxe de intrare în orașe, taxe asupra desfacerii în piețe a bunurilor de schimb, taxa răvașelor de drum impusă birnicilor, brudina care se plătea la trecerea apelor curgătoare ș.a.). Mijloacele bănești nu luau întotdeauna o destinație firească. Investițiile productive în orașe, formarea capitalului industrial deci, erau lente și se făceau în proporții mici, în orașe dominau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Radu). De ce? (Este sora lui mai mică și trebuie să aibă grijă de ea!) (responsabilitatea). Ghici, ghici ! Cine îi oferă culori și alte materiale Monicăi, deoarece ea are mai puține? (Silviana!). De ce ?(Este foarte darnică și bună). Rând pe rând, „răvașele” dezvăluie: bunătatea, neatenția, răutatea, judecata pripită, nerecunoașterea greșelii, prietenia, răbdarea, minciuna, generozitatea etc. Finalizare: Bilețelele vor fi păstrate în jurnalul grupei, cu posibilitatea refolosirii. 5. MINGEA ÎN CERC Stimulând implicarea copiilor în acest joc, educatoarele vor putea să dezvolte abilitățile
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
precauțiune papa nu-l recunoaște pe Balduin, care căuta ajutor și era rău bântuit, ca împărat, ci-l numește numai fiu de împărat și moștenitor. Într-o altă scrisoare mai târzie, Grigorie IX ceru de la regele Bela IV ca să dea răvașe de drum pentru cruciații ce treceau prin Ungaria la Romania, căci, drumul la Palestina ducând neapărat peste împărăția romană din răsărit, restabilirea dorită a acestei împărății nu înseamnă decât a deschide din nou porțile Locurilor Sfinte, iar cine voiește aceasta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
De altfel, prevederi similare vor face ulterior obiectul unor texte cuprinse în literatura juridică (Pravile), redactate și tipărite în Țările Române începând din secolul al XVII-lea (186). Nu este locul aici să inventariez toate tipurile de amulete, talismane, baiere, răvașe de leac, filactere, avgare etc., cunoscute și folosite de români în diferite scopuri magice. Amintesc textele- -amulete de influență creștină, prezentate și comentate de Nicolae Cartojan : Călătoria Maicii Domnului la iad, Epistolia Domnului nostru Isus Cristos, Minunile Sf. Sisinie (27
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
184, și II, pp. 125-138). Cel mai vechi document de acest gen - un descântec- amuletă scris pe două foi de plumb, descoperit în comuna Burănești- -Mehedinți - este datat în jurul anului 1300 (119). Tot în categoria talismanelor intră și așa- numitele „răvașe de leac”, descântece dublate de diverse desene și semne magice, înscrise (cu cerneală, cărbune, sânge) în spirală, în cerc, în elipsă, de la dreapta la stânga (de tipul : IAD ĂS TĂRĂDNÎ - UIRCS ET TĂRĂDNÎ ĂCNÂRB), încrucișat (polindromul SATOR - AREPO - TENET - OPERA - ROTAS
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cele românești, cum ar fi cele în spirală (29, pp. 418- 420), sunt atestate la babilonieni (121, p. 57), la cretani (122, p. 160) etc., forma labirintico-spiralată fiind con- siderată din cele mai vechi timpuri ca fiind apotropaică. La români, „răvașul de leac” era fie purtat la gât de bolnav, fie aruncat pe apă, fie înghițit (ca atare sau doar cenușa), fie uns cu miere și aplicat cu partea scrisă pe „locul pătimaș” ș.a.m.d. Dar nu numai hârtia putea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fie purtat la gât de bolnav, fie aruncat pe apă, fie înghițit (ca atare sau doar cenușa), fie uns cu miere și aplicat cu partea scrisă pe „locul pătimaș” ș.a.m.d. Dar nu numai hârtia putea fi suport al răvașului. Acesta putea fi imprimat fie în lutul unei cărămizi crude, care se cocea apoi (precum „zapisul” dintre Adam și Diavol, în tradiția populară ; cf. 180), fie pe fruntea bolnavului, fie în aluat, din care se cocea pâine (ca în această
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
7/1919, în subtitlu să se adauge și Banatul, redactor responsabil fiind acum Tiron Albani. Scopul gazetei este acela de „a lumina și a organiza muncitorimea la un singur steag, pentru dezrobirea economică și libertatea politică” (Către cititori). Rubrici: „Știință”, „Răvaș”, „Cronica”, „Cărțile noastre”, „Foița”, „Foileton”, „Literatura”. Majoritatea textelor literare din A. e alcătuită din republicări. Apar, astfel, în paginile ziarului versuri de George Coșbuc, Gheorghe din Moldova, Petre Dulfu, Alexandru Vlahuță, Octavian Goga, Traian Demetrescu, Mircea Demetriade, Mihai Codreanu, Ion
ADEVARUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285190_a_286519]
-
12.02.1898, p. 3. 66 „P£trij“, nr. 2189, 12-14.07.1898, p. 3. • Totuși, limba greacă mai era folosită în corespondența particulară, chiar de domnul Moldovei, Mihail Sturdza. Astfel, cum afirma Nicolae Suțu, referindu-se la un anume răvaș, „această scrisoare, ca majoritatea celor pe care Mihail Sturdza a fost în situația să mi le adreseze, era scrisă în grecește“. Cf. Memoriile Principelui Nicolae Suțu, mare logofăt al Moldovei, 17891871, traducere din limba franceză, introducere, note, comentarii de Georgeta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la „Nepărtinitorul”, jurnal politic, literar și comercial scos la Iași, în 1856, în Tipografia Gane. Din noiembrie 1858 până în octombrie 1859, face să apară foaia politică și literară „Patria”. În 1843, traduce, în trei volume, romanul Karolinei Pichler, Agatocles sau Răvașe scrise din Roma și din Grecia. În „procuvântare”, el afirmă că, mai mult decât „imitarea” textului original, s-a străduit să facă o transpunere în „stilul modern” - prima atestare la noi, în plan literar, a conceptului de modern. Traducerea e
GANE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
1854, sub semnătura C.G. apar versuri, precum și traduceri din J.-J. Ampère, J.-J. Barthélemy, Bernardin de Saint-Pierre, Chateaubriand, Victor Hugo, Jules Janin, Joseph de Maistre, Jean-Baptiste Massillon, J. Michaud. SCRIERI: Pashalion nou, Iași, 1858. Traduceri: Karoline Pichler, Agatocles sau Răvașe scrise din Roma și din Grecia, I-III, pref. trad., Iași, 1843; François-Rodolphe de Weiss, Prințipii filosofice, politice și morale, I-II, pref. trad., Iași, 1846-1847; Al. Dumas, Akté sau Moartea lui Neron, împărat a Romei, I-II, Iași, 1851
GANE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
E.A. Poe, spirit tutelar și scriitor îndrăgit în asemenea măsură, încât, pentru a se caracteriza, în portretul Victor Valeriu Martinescu, semnat E.T.Florian, din ,,România agricolă” (1937), el va relua unele din trăsăturile care îl distingeau pe scriitorul american. După Răvaș către generația anului 2000, din 1930 (text pierdut), scriitorul, care se vedea ca ,,un imens strigăt din mulțime către omenesc”, lansează în ,,Cruciada românismului” (1935) o Scrisoare deschisă Omenirii, urmată de Pentru cea mai tânără generație, un pamflet îndreptat împotriva
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Chișinău, 1968; Vremea Lerului, Chișinău, 1969; Delfinul, Chișinău, 1969; Prichindel, Chișinău, 1969; Scrieri, I-II, Chișinău, 1970; Micul Icar, Chișinău, 1971; Colind de viteaz, Chișinău, 1972; Coloana de tandrețe, Chișinău, 1978; Florile dalbe, Chișinău, 1979; Toamna lui Orfeu, Chișinău, 1983; Răvașul ploilor, Chișinău, 1986; Povești, Chișinău, 1988; Preludiul bucuriei, îngr. Arcadie Suceveanu, pref. Eugen Lungu, Chișinău, 1988; Interior cosmic, Chișinău, 1997. Repere bibliografice: Mihai Cimpoi, Disocieri, Chișinău, 1969, 184-202; Eliza Botezatu, Cheile artei. Studii asupra creației literare a lui George Meniuc
MENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288089_a_289418]