539 matches
-
un ienicer, dar salvat de buzduganul lui Alexandru. Pietro. Răvașul avea și un post scriptum. Cosmin, așteptăm cu sufletul la gură o victorie a ta. Va urma un mesaj al voievodului către călărimile domnești. Supune-te. Căpitanul desfăcu al doilea răvaș, sosit la un ceas după primul, În timp ce Apărătorii provocau răsturnarea de forțe de la Ștefănești. Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu stăpânitor al ținuturilor Moldovei de la Dunăre până la Nistru și de la hotarele Țării Românești până la cele ale Regatului Poloniei, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Dar asta nici nu conta pentru oceanul de spahii și ieniceri care Își continua tălăzuirea asupra Moldovei. - Mesaj din tabăra voievodului! anunță Modruz. Inima lui Oană bătu mai repede. Ce se mai putuse Întâmpla În ultimele două ceasuri? Deschise repede răvașul și Își aruncă ochii, Întâi, spre semnătură. Era Alexandru. Emoția căpitanului crescu. Citi pe nerăsuflate și rămase absolut buimăcit. Tată, Îți scriu cu aprobarea măriei sale și a căpitanului Pietro, care acum organizează un atac de noapte asupra pozițiilor ienicerilor. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
În luptă, apărând, cu o mână de oameni, retragerea mea În susul Bistriței. Au pierit și alți boieri vechi, credincioși ai mei Încă din primele zile de domnie. Dar moartea lui Litovoi mă Îndurerează mai mult decât pot scrie În acest răvaș. Mi-a fost adus pe o targă din crengi și și-a dat sufletul În fața mea. Ar fi vrut să vă aibă alături pe tine și pe cei doi copii ai lui. Dar știa că nu se poate. Ultima lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
fi decât explozii. Cineva atacă spatele oștirii lui Mahomed și Îi distruge artileria... Cine?! Săgeata se Înfipse, zbârnâind, În scutul ridicat al Apărătorului care avea misiunea de a aștepta mesaje. Luptătorul o desprinse și fugi spre căpitanul Pietro, care deschise răvașul și Îl Întinse voievodului. Tunurile care lovesc cetatea Sucevei sunt distruse. Depozitul de muniții al otomanilor a explodat. Carele care aduc artilerie și ghiulele spre codrii Ilișeștilor au sărit În aer. Turcii caută, În haos, autorul atentatelor. Nu e nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Întinse voievodului. Tunurile care lovesc cetatea Sucevei sunt distruse. Depozitul de muniții al otomanilor a explodat. Carele care aduc artilerie și ghiulele spre codrii Ilișeștilor au sărit În aer. Turcii caută, În haos, autorul atentatelor. Nu e nimeni. Voievodul Împături răvașul și i-l Întinse lui Alexandru, când o altă săgeată se Înfipse În scutul mare, venețian. - Încep să se Întâmple lucruri... murmură Alexandru, care, din zilele pribegiei, rămăsese alături de domnitor. Unii ar spune că nu sunt lucruri, ci minuni... Vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
avansarea cavaleriei zi și noapte, fără nici un popas, până la primul contact cu oastea lui Mahomed. Pedestrimea transilvană mărșăluiește și ea fără oprire. Urmează mesaj al lui Vlad către măria sa Ștefan, oriunde ar fi el. Ștefan văzu că, Într-adevăr, În interiorul răvașului se afla o bucată de pergament cu pecetea vărului său. Îl deschise și, pentru prima oară după luni de durere și de chin, zâmbi. Mesajul era scris de mâna lui Vlad și În stilul lui caracteristic: Nu l-am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
vocea lui Gianluca. Oaspeții intrară În bucătărie, salutară și, la Îndemnul căpitanului, se așezară la masă. Alexandru le turnă vin În cupe și ciocniră cu toții În sănătatea familiei Oană. - Spuneai ceva de mesaje, reveni căpitanul. - Da, reluă Pietro, am un răvaș de la comandantul Angelo și o vorbă de la măria sa. - Răvașul! Pietro Îl Întinse, iar căpitanul citi fără mirare și spuse: - Răspunsul Îl va da Ștefănel. Eu Îl vreau lângă mine. Ștefănel ridică ochii, ușor uimit. - Angelo te invită la Veneția pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
la Îndemnul căpitanului, se așezară la masă. Alexandru le turnă vin În cupe și ciocniră cu toții În sănătatea familiei Oană. - Spuneai ceva de mesaje, reveni căpitanul. - Da, reluă Pietro, am un răvaș de la comandantul Angelo și o vorbă de la măria sa. - Răvașul! Pietro Îl Întinse, iar căpitanul citi fără mirare și spuse: - Răspunsul Îl va da Ștefănel. Eu Îl vreau lângă mine. Ștefănel ridică ochii, ușor uimit. - Angelo te invită la Veneția pentru o discuție și un test. - Nu Înțeleg... - E bătrân
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Dar a intervenit regele, statul, pentru a o regula, pentru a da o scurgere elementelor parazite. Iată de ex. câteva paragrafe din edictul lui Frideric Vilhelm III privitor la poziția evreilor în Prusia. 1. Evreii cu privilegii, patente de naturalizațiune, răvașe de protecție și concesiuni se vor privi ca pământeni. 2. Durata acestei calități ce li se atribuie ca pământenii li se acordă însă numai sub următoarele condiții: Să poarte porecle hotărâte de familie. Nu numai în purtarea condicelor lor de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
viața comună. 4. După ce va urma declararea și stabilirea numelui de familie, fiecare va primi de la guvernul provinciei sale, în care-și are domiciliul, un certificat că, e pământean, care certificat [î]i va servi lui și urmașilor lui în loc de răvaș de protecție. 5. Evreii aciia cari vor lucra în contra prescripțiunilor 2 și 3 se vor considera și trata ca evrei străini. 6. Ne rezervăm de-a hotărî prin legi, cu vremea, întru cât evreii pot fi admiși la servicii publice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
bour, dar noi am cercat și n am găsit bour, și au triimes dum(nealu)i la Eș dinpreun(ă) cu vec(h)ilul dum(i)sale stol(nicul) Vasile, și n(e)-au venit carte G(os)pod și răvașul dum(i)sali vel log(o)făt să rămâi neales pără s-or tâlni scrisorile dum(i)sale și atunce s-au răspunde. (Ve)le(a)t 7253 iunie 20 Al dum(i)tale pre(a) plecaț(i) Vasili Carpu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
să și scăpăm vii și nevătămați, dintr-o calimeră ca asta. Într-un asemenea război, nu există prizonieri. Cum era chestia...? Pe scut sau sub scut? Ei, n-a fost să fie! Mai ții minte ce ți-am scris pe răvaș, de ziua ta? "Viața omului e prețioasă. Pentru a supraviețui, să dăm Timpului pecetea petrecerii eu-rilor noastre!" Tu mi-ai zis că astea-s făcături, rahaturi, poncifuri, clișee ordinare, mă rog... Toate se leagă. Calea pe care am ales-o
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
12.02.1898, p. 3. 66 „P£trij“, nr. 2189, 12-14.07.1898, p. 3. • Totuși, limba greacă mai era folosită în corespondența particulară, chiar de domnul Moldovei, Mihail Sturdza. Astfel, cum afirma Nicolae Suțu, referindu-se la un anume răvaș, „această scrisoare, ca majoritatea celor pe care Mihail Sturdza a fost în situația să mi le adreseze, era scrisă în grecește“. Cf. Memoriile Principelui Nicolae Suțu, mare logofăt al Moldovei, 17891871, traducere din limba franceză, introducere, note, comentarii de Georgeta
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
j. Suceava - 23.XI.1953, București), istoric literar, editor și traducător. Născut într-o familie de țărani, T. urmează liceul la Suceava (1903-1908), apoi Facultatea de Litere la Cernăuți (1908-1910), perioadă în care își continuă colaborările începute cu traduceri la „Răvașul” (Cluj, 1907) și „Ramuri” (1908), publicând folclor la revista „Ion Creangă” (Bârlad, 1908), proză la ziarul „Patria” (Cernăuți) și debutează editorial cu traducerea piesei Maria Magdalena de C. F. Hebbel (1909). Își va completa studiile la Universitatea din Frankfurt pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290231_a_291560]
-
care suportă vicisitudinile schimbării de regim - închisoare, „munca de jos”, iar mai târziu, reprimirea doar ca pedagog la același liceu. Debutează cu versuri la ziarul „Unirea” din Blaj în 1909. Colaborează susținut cu poezii, proză și articole la periodicele ardelene „Răvașul”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Cosinzeana”, „Revista politică și literară”, „Românul”, „Transilvania”, „Țara noastră”, „Societatea de mâine”, „Gazeta de la Turda”, „Înfrățirea” și, sporadic, la altele. A fost redactor responsabil la ziarul „Turda” (din 1919), director la „Arieșul” (din 1926) și redactor la revistele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
ale vieții de cuplu sau ale vieții din comunitate și care altfel ne-ar fi străine. Plângerea, sau jalba, deschide procedura de judecată. Ea poate fi orală sau scrisă, deosebire marcată de petent atunci când afirmă că a dat jalbă „prin răvaș“. O jalbă poate fi însoțită de o contra-jalbă, adică plângerea făcută de partea acuzată. Drumul unei jalbe este destul de sinuos; ea nu ajunge direct pe masa de analiză a tribunalului ecleziastic, ci jelbașul trebuie să negocieze cu logofătul cancelariei pentru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pleacă și de aici într-un alt sat, Florești, unde se îndrăgostește de Neaga cu care hotărăște să se cunune. Pentru prima dată în drumul său, Bunea este chestionat cu privire la identitatea sa de către protopopul locului care refuză să-i dea răvaș de cununie. Pus în această situație, Bunea nu se poate abține să nu se laude că și el face parte din cinul preoțesc și-i arată protopopului cartea de hirotonie pe care o păstrase cu grijă atâția ani. Bănuind că
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
facă cercetarea necesară prin vecini și cunoscuți asupra stării civile a viitorului ginere. De asemenea, preotul care a oficiat căsătoria este la fel de vinovat, căci avea obligația să efectueze propria anchetaă cu privire la starea civilă a celor doi candidați sau să ceară răvaș de cununie. Bărbații nu pățesc însă absolut nimic, iar Rada devine victima acestui scandal pentru că este considerată obiectul dezordinii. Din acest motiv, este îndepărtată din comunitate în speranța restabilirii păcii sociale. Intervenția tatălui nu-i va schimba cu nimic situația
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
libere ale prea vestitului proprietar de oi. Iată un fragment de dialog unde un interlocutor încearcă o explicație mai ușuratică în ce-l privește pe Nechifor Lipan cel dispărut: „-Poate-i la iernat cu oile. -De ce nu mi-a trimis răvaș? De ce nu mi-a venit nici un fel de știre? strigă cu năduf munteanca. -Eu de unde pot ști? Eu nu sunt vinovat cu nimica, zise neamțul ridicîndu-și în laturi palmele. Eu cred așa că, dacă nu i s-a întîmplat ceva neplăcut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
furată a plecat prin lume, ajungând să omoare urâtul unui călugăr-vier la Cotnari. Acum mirosea mai mult a must nou, de cât a tă mâie. Pe calea de întoarcere, Artur Gorovei a povestit despre draga lui revistă „Șezătoareaʺ și despre „Răvașul poporuluiʺ, foaia pentru sate pe care o scosese împreună cu Mihail Sadoveanu, concetățeanul și bunul său prieten. Și astfel am ajuns la scriitorii ieșeni, pe care Gorovei î i cunoșt ea bine; — Sadoveanu nu are stofă de om politic, domnule gazetar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
uneori, cu I. L. Caragiale, cu care a fost, într-o perioadă, în relații amicale. În „Minerva literară ilustrată” semnează, între 1909 și 1914, poezii și cronici rimate, amintiri și evocări, susține „Rubrica lui Mitică”, înțesată cu „mofturi”, „miticisme” și anecdote, răvașe și epigrame, scrie snoave, farse, schițe umoristice, sonete. În foiletonul săptămânal al revistei publică întâmplări cu haz, portrete și dialoguri comice. A folosit uneori semnăturile D.T., D.C.T.&I.L.C. sau pseudonimele Blitz, Camil, Cardamus, Condé, Decon, Demcon, Lear, Mireille, Mitică, Nocturn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
traduceri, îndeosebi din literatura italiană, iscălind inițial Dem. Gh. Thomescu, apoi și cu pseudonime: Dinu Vultur, Corneliu Vultur, Claudiu Vifor, Brumărel, cronicar, Tonans ș.a. Mai colaborează acum și la alte periodice, din „țară” - „Presa liberă”, „Amicul tinerimei”, „Steluța” - sau ardelene - „Răvașul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Lupta” (Budapesta). Remarcat de Al. Vlahuță, apreciat de N. Iorga, T. se va apropia de acesta din urmă, frecventând asiduu așezămintele culturale de la Vălenii de Munte. Redactor la „Neamul românesc” și „Drum drept”, își va urma maestrul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
cu episcopii legiuiți". Nici biserica nu rămânea pasivă când era vorba de strâns venituri de la populație. După ce vatra târgului Huși a devenit proprietatea Episcopiei, târgoveții au fost aspru asupriți de către oamenii Episcopului Iacov Stamate și ei s-au adresat cu răvașe noului domn Alexandru Ioan Mavrocordat, cerându-i curmarea abuzurilor. La 2 aprilie 1785 domnul scria că „sfinția sa kyr Iacov îi supără fără dreptate - pe târgovețiluându-le din toată dugheana câte 2 lei; și apoi le mai ia câte alți 2 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la îndemână și să le înfățișeze; toți locuitorii satului erau înscriși într-o evidență care se păstra la biserică și îndată când cineva făptuia ceva nepotrivit, trebuia informat privighetorul de ocol, iar când în sat intrau și mânau oameni fără răvașe ori săvârșeau fapte alături cu legea, trebuia să pună potera, în funcțiune, să informeze vorniceii din satele vecine, dar și privighetorul, indicând drumul pe unde a apucat răufăcătorul, pentru a fi prins și pedepsit. Dintr-o carte domnească din 4
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
introdus dignitatea, pantalonul a silit oamenii a-și măsura coloveranțiile (ploconelile n.ns.) ce le făceau celor de la care așteptau vreun folos". Or, asemenea metamorfoză nu putea fi anticipată în trecutul nu prea îndepărtat, când, în aceeași expresie, "haina era răvașul de drum al omului"25, definind statutul material și dictând forma și natura raporturilor sociale. Prefacerile aveau loc într-un astfel de ritm încât, în aceeași vreme, adică la jumătatea aceluiași veac, W. de Kotzebue, aflat în trecere prin capitala
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]