210 matches
-
de frumusețe,iar cele care oficiază, de regulă, ritualul împodobirii sunt Maica Domnului și Surorile Soarelui; astfel, într-un descântec "de frumusețe", Maica Domnului zice: " Soarele-n față pune-ți-oi, / Lipi-ți-l-oi, / Strălucite-te-oi; / Luna-n piept ți-oi răzima! / Și luceferi/ Pe umerei / Ți-oi așeza."123 Sau " Sora Soarelui cea mare / Luna-n piept pusu-mi-o, / Luminatu-mi-o, / Strălucitu-mi-o, / Ura cu grebla greblatu-o, / Departe de mine depărtatu-o. / Sora Soarelui ce mijlocie / Luceferi în umerei pusu-mi-o, / Pusu-mi-o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
înseamnă deschiderea noastră pentru a permite să se împlinească ceea ce El totdeauna ne propune, dar este oprit de îndărătnicia noastră.” Avem nevoie de încredere, de credință și de convingerea femeii cananeience. A ne ruga cu încredere înseamnă a ne răzima pe nemărginita iubire a lui Dumnezeu. înseamnă a avea certitudinea că Tatăl știe mai bine decât mărginita noastre minte ce ne este de folos și că El ne va da ceea ce este mai bun pentru viața noastră. Răspunsul poate fi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
pentru aceste studii, și generația viitoare s-ar abate, în parte măcar, pe calea unei munci intelectuale, cu care omul poate cîștiga bani și vază orișiunde, căci fiecare punct al țării are nevoie azi de oameni speciali, care să dea razim intelectual muncii materiale". Ridicarea intelectuală este prima cerință spre ridicarea economică, o cale sigură și sănătoasă. Cum mulți tineri sînt atrași prin fraze găunoase, prin schimbări de etichetă: Stînga, Dreapta, Centru, ultima cu precădere, publicistul încearcă să-i dumirească: "E
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
amenințătoare și profetică, cu subînțelesuri. E o poezie-mani-fest cu aere instigatoare, regretabil de oscilantă în țeluri. Plugarii sunt ridicați împotriva "mîrșavilor ciocoi", îndreptați împotriva orașului "de trântori și mișei", cu insinuații de acestea: Ioane, ia seama bine! țara aceasta se razimă pe tine. * Ioane, ești unul, poți fi milioane, vrerile tale nenfrînte să nu le-nspăimînte nici temnița, nici tunul... În ciuda excesului de bravade și profeții, acel soi de autobiografie apăsată, brutală, produsă în numeroase variante, este foarte original: Io, Pătru Opincă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fondul și izvorul născător al acelor forțe. De unde statul ar trebui să fie rezultatul natural al societății, ne pomenim că societatea trebuie să fie produsul artificial al Statului. Statul improvizat, simțind că pășește în gol, are nevoie numaidecât de un razim pe ce să-și pună piciorul: îi trebuie neapărat o societate, pentru liniștea lui, pentru asigurarea față cu el însuși că existența lui are o rațiune mai temeinică decât norocul, poate necredincios, al câtorva momente. Neavând așadar pe cine să
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
În Înțelesul strâns al cuvântului. Nici o știință nu se poate Întemeia fără a Împrumuta de la percepția lumii din afară a oricărei noțiuni ce nu se pot defini. Științele abstracte În culme, ca aritmetica și analiza ce derivă din ea, se razimă pe noțiuni de număr și de sumă a două numere care, ori cât de intuitive ne-ar părea, au totuși o obârșie experimentală” (p. 36). Dar d1 Painlevé nu ar fi trebuit să restrângă percepția numai la lumea exterioară, căci
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
când spiritul istoric și cel sociologic nu se vor mai deosebi decât prin nuanțe. Sociologul nu poate proceda la comparațiile și la inducțiile sale decât cu condiția de a cunoaște bine și de aproape faptele particulare pe care ele se razimă; și, pe de altă parte, realitatea concretă pe care o studiază mai nemijlocit istoricul poate fi lămurită prin rezultatele inducțiilor sociologice” (pp. 281-282 și nota). Cu toată această plecare către istorie, se vede bine că sociologia crede că ea singură
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Începe studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu putea fi realizată fără o ușoară nuanță de vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră o dă și „Împle”, pentru că se dă consoanei „m” o perspectivă sonoră amplă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
studiul asupra poemului, dintr-o perspectivă muzicală, intitulând primele șapte strofe supuse analizei, „Uvertura”, primele acorduri ale unui poem simfonic. Se disting În poemul eminescian particularități fonetice menite să sporească valoarea expresivă ale limbajului poetic. „Cum ea pe coateși răzima...”; „răzima” În loc de „rezema” este mai expresiv, fonetic vorbind. Perspectiva mitică de la Începutul poemului nu putea fi realizată fără o ușoară nuanță de vechime, arhaică. Aceeași sugestie sonoră o dă și „Împle”, pentru că se dă consoanei „m” o perspectivă sonoră amplă. Mihai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
oameni, din care s'a format poporul" Lupaș acceptă teoria tristadială a etnogenezei, a substratului dacic, stratului latin și adstratului slav, cu un accent pe primele două; 3. Factorul religios reprezentat în istoria românilor de ortodoxie și Biserica răsăritului ca "razim și pavăză a naționalității române" din toate timpurile (p. 8); 4. Factorul rațional reprezentat de limba românească, "icoană vie a originii noastre" latine; 5. Factorul tradițional reprezentat de "comunitatea istorică de obiceiuri, datine și amintiri" (p. 12) în care românii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]