488 matches
-
vecini gândeaNucu-n cale să nu-i stea,Căci voia să-i fie soare,Raze calde pe ogoare.Celălalt, mai luminat,Pomul nu-l dorea tăiat,Fiindcă în el se-opreauMulte păsări, ce cântau.Dimineața, pe răcoare, Când mergea înspre răzoare,Triluri vesele și multe -Îi plăcea să le asculte.Dar cel care-l dușmănea,... IX. CURTEA BUNICII, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2275 din 24 martie 2017. La bunica mea cea bună, Curtea este ca o lună, E
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
înguste, și vântul ușor al dimineții care face ca grâul valuri asemănătoare mării, și ciocârlia care țâșnește din lan și urcă cu spinarea în sus spre cerul boltit și albastru, și întradevăr, pitpalacul tulburător și barza care pășește rar printre răzoare, și floarea galbenă a spicelor de grâu, care nu s-au copt, încă și se revarsă în aer din nimic, și drumurile care lasă satul în urmă, și ierburile groase de pe marginea drumurilor înțesate cu scaieți puternici, a căror floare
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
ca un cățeluș când se trezea din agonie. Nu mai avea putere să plângă, biata făptură! Iliuță venea în fiecare zi la ferestră cu câte un coltuc de mămăligă rece și câte două trei fire de ceapă, smulse de prin răzoarele sătenilor să le dea surioarei, dar nu putea să intre. Stătea acolo și-i îngâna frânturi de povești din cărțulia tatei iar ea se liniștea o vreme din suspine, lipindu-și mâna de fereastra rece. El se unea cu ea
COPILĂRIE MUTILATĂ de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375664_a_376993]
-
Publicat în: Ediția nr. 2283 din 01 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Doi vecini se dușmăneau, Zi de zi se tot certau, De cu zori și până-n seară, Viața și-o făceau amară. Motivul de supărare Era nucu-acela mare: În răzor a răsărit Și, în jur, tot a umbrit. Unul din vecini gândea Nucu-n cale să nu-i stea, Căci voia să-i fie soare, Raze calde pe ogoare. Celălalt, mai luminat, Pomul nu-l dorea tăiat, Fiindcă în el se-
MOTIV DE SUPĂRARE de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375704_a_377033]
-
gândea Nucu-n cale să nu-i stea, Căci voia să-i fie soare, Raze calde pe ogoare. Celălalt, mai luminat, Pomul nu-l dorea tăiat, Fiindcă în el se-opreau Multe păsări, ce cântau. Dimineața, pe răcoare, Când mergea înspre răzoare, Triluri vesele și multe - Îi plăcea să le asculte. Dar cel care-l dușmănea, Negru de venin era, În loc să simtă bucurie, El suferea-n a lui prostie. Morala: Ce-i frumos doar pentru mine, Neplăcut e pentru tine! Minte dacă
MOTIV DE SUPĂRARE de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375704_a_377033]
-
20 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului DOUĂ BOABE Două boabe, două perle Strivite de pleoapa grea Stau să curgă râurele Din ochii de peruzea. Două lacrimi sărățele Se preling, pălind bujorul... S-a împuns în degețele Într-un spin... plivind răzorul! Două boabe, stropi de rouă Vin la vale-ncetișor Pe sub genele-amândouă Picurând pe obrăjor... Zău, că inima îmi rupe Când mă-ntreabă suspinând: -Unde-i mama, ca să sufle? -Vine... vine în curând! Două boabe cristaline Din ochii îngândurați Lasă dâre, urme fine
DOUĂ BOABE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375706_a_377035]
-
ce ne așteaptă e neantul. Desigur, remușcările mai sunt încă treze, dar dragostea, fie ea cât de târzie, merită să fie invocată: "Așteaptă-mă la capăt de-ntrebare / cum ramurile spre rodire / se grăbesc / să mă-nuntesc cu iarba din răzoare..." (Adună-mă dintre cuvinte). Și chiar dacă: "azi / cuvintele mi-au cumpărat / tăcerea..." (Toamne răstignite-n cer...), poeta trece dincolo de cuvinte, abandonând interdicțiile, spre a se îngemăna cu timpul: " Eu te citesc în povara / secundelor / ce zac îngemănate / în aceeași așteptare
AMURG SOLITAR. RECENZIE. ADRIAN ERBICEANU( MONTREAL) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379248_a_380577]
-
întors ,eu tot copil, Simțeam mirosul de trotil, Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine, Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând, Și pruncii încă întrebând De frații și de tații lor Ce dorm uitați sub vreun răzor Sau pomeniți de câte-un om. Am cunoscut acestea eu Și rog să deie Dumnezeu La mării lumii gânduri bune, Să n-aiba dor să se răzbune, Iar vouă rost firesc în lume! Și mă mai rog ,tot pentru voi
ERA... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378747_a_380076]
-
Stătești, Bilcești și Costinești, ba însuși bătrânul maistru, din meșter subțire al sfănțuirii pieții prin subscripții, s-au mai îngroșat în cogemite pensionar reversibil cu tot tacâmul. Aceasta ca un fel de abecedar al constituționalismului în România, pus anume pe răzoare, in usum Delphini, pentru a i se demonstra viitorului moștenitor al tronului cum se joacă pe la noi de-a Constituția. A doua pagină a abecedarului va forma a treizeci și opta sau a treizeci și noua combinare ministerială a Atotputerniciei sale d-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
aici și n-am văzut deschizîndu-se o fereastră, n-am văzut un cap în pervazul în care, încîntător, palpită în culori fragile mai ales rozul glastra. Întreținută, aceasta, cu mania celui ce nu poate călca o palmă de pămînt, un răzor, o peluză. Cum să deschid fereastra reproduc eventuala replică a venețianului dacă, peste drum, la trei metri, și-o deschide, pe-a lui, celălalt? Cum să-mi apăr clipa de liniște, de singurătate? Caut, noaptea, cu ochii stupefacției, o fereastră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
arată./ C-acolo tu vei afla/ Spre Îndestularea ta/ Câmpuri frumoase/ Cu flori alese,/ Câmpuri d-alea arate/ Cu flori semănate./ Flori tu vei culege/ Și doru-ți va trece./ Și-apoi iar să stai/ Seama să iei/ Că-n două răzoare/ Va fi câte-o floare,/ Floare de pământ/ Ne-ajunsă de vânt,/ Floare la răcoare/ ne-ajunsă de soare./ Tu să mi le iei/ Că sunt flori din rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
bloca accesul către punctul final al călătoriei: sufletul nu trebuie să se teamă de marea cea mare, de brad, vidră, șoim, șarpe. El trebuie să nu o ia la stânga la răscrucea cu salcia aplecată și să caute cu atenție printre răzoare pentru a găsi florile Raiului. El trebuie să aștepte cu răbdare intrarea În rai și să nu spere că va exista vreun drum de Întoarcere - imposibilitatea reîntoarcerii În lumea celor vii este marcată de două toposuri ale nefirescului, cerbii care
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și cuvinte slave: ovăz, lobodă, țelină, hamei, hrean, mac, rapița, sfecla, pelinul, troscotul, rogozul, măslinele. Unelte agricole: coasă, cosor, coșniță, greblă, lopată, plugul (aratru) este latin, dar părțile sale componente sunt slave: grindeiul, cobila, cormana, plazul. Alte cuvinte: ogor, brazdă, răzor, pârloagă, toloacă, miriște; munci agricole: a îmblăti, a pologi, snop, căpiță, stog. Păstorit (animale): bivol, bivoliță, ogar, cocoș, gâscă, cireadă, izlaz, dobitoc (animal), stână. Animale sălbatice-moștenirea slavă este bogată: dihor, gușter, cristei, cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ales în Europa de Sud-Est (49). Un alt argument este prezența lui Mihai în scenariul atât de sumar și cu semnificații atât de greu lizibile al invocațiilor infantile. Plecând de la un recitativ infantil clasic de meteorologie magică („Vino, Soare, pe răzoare...”), care se încheie cu versurile „Și sabia lui Mihai,/ Capul turcului să-l tai”, B.P. Hasdeu este convins că e vorba de „o mențiune autentică despre Mihai Viteazul” și luptele sale cu turcii. Spre deosebire de alt cântec despre Mihai Viteazul, considerat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
analitică, preexpresioniștii Van Gogh și Munch ori arbitrarul Chagall. Mostre de pictură „naivă” se găsesc, bunăoară, în Grădini de zarzavat (din Drumul spre stele), unde deformarea dezinvoltă, neașteptată răstoarnă sensurile consacrate. Lucrurile intră în raporturi noi, generatoare de surprize: „Între răzoare de spanac,/ varză roșie și ardei,/ pică un cântec de pitpalac// [...] cerul, stropit cu stele, s-a împrospătat,/luna, fostă floare-a-soarelui, se pleacă.// Pe urmă un fluier se îngână cu pitpalacul,/ dar un greier îi întrece întruna.../ Ce e mai
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
lumea pe care o va transpune mai târziu în nuvelele și povestirile sale. Semnează frecvent proză în „Viața socială”, „Vieața nouă”, „Viața românească”, „Flacăra”, scrie și în alte periodice. În 1914 îi apare cea dintâi culegere de nuvele, Bisericuța din Răzoare. Obține Premiul pentru literatură „I. Heliade-Rădulescu” al Academiei Române. În 1915-1916 îl secondează pe Arghezi la conducerea săptămânalului „Cronica”. În timpul primului război mondial publică la „Scena”, „Renașterea”, „Cronicarul”, „Lumina”, „Biblioteca copiilor și a tinerimei”, în 1918 conduce revista „Spicul”, iar în
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
nu neapărat în expresie canonică. Din punct de vedere teologic, literatura lui G. e tot atât de heterodoxă pe cât este din punct de vedere literar de eteroclită. Proza scurtă însumează narațiuni și articole, însă granițele dintre specii sunt, la autorul Bisericuței din Răzoare, cu totul fluide. Scrierile clasabile sub genericul „articole” includ, dacă nu sunt (integral sau în bună parte), evocări lirice, reverii, note de călătorie, amintiri, portrete, confesiuni; povestirile, nuvelele și romanele conțin poezie, reflecție, comentariu, adesea cu iz de predică. Epicul
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
de lirism, istorisirea integrează frecvent descripții, în special tablouri de natură, uneori cu valoare aproape autonomă. În primele două volume, alături de scrierile cu osatură epică, majoritare, apar poeme în proză (Trandafirii, Crizantemele, Bujorii, Narcișii, Crinii ș.a.), orații lirice (Bisericuța din Răzoare, Clopotele din Mănăstirea Neamțu), reportaje cu caracter poematic (Cimitirul de pe deal, La Sihla, pe Jijina). Tot astfel, în Caligraful Terțiu (1929). Celelalte culegeri conțin texte aparținătoare, mai toate, prozei poetice și publicisticii realizate la nivel de text literar. Nota comună
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
de o mare vigoare stilistică și într-o pură limbă română. E. LOVINESCU SCRIERI: Minunea din drumul Damascului, București, 1903; Apologia unei legi și mai presus de ea a unui principiu, București, 1909; Lângă apa Vodislavei, București, 1911; Bisericuța din Răzoare, Iași, 1914; M. Eminescu, București, 1914; ed. 2 (Viața lui Eminescu), București, 1924; ed. 3 (Mihai Eminescu), îngr. și pref. Gh. Cunescu, Iași, 1987; Clopotele din Mănăstirea Neamțu, București, 1916; La țărmul mării, București, 1916; O lume nouă, București, 1919
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
Biblia adecă Dumnezeiasca Scriptură a Vechiului și a Noului Testament, București, 1938 (în colaborare cu Vasile Radu); Shakespeare, Neguțătorul din Veneția, în Shakespeare, Opere, II, București, 1955. Repere bibliografice: Arghezi, Scrieri, XXVII, 129-141; Trivale, Cronici, 95-101; B. Delavrancea, „Bisericuța din Răzoare”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXXVII, 1914-1915; Ibrăileanu, Opere, II, 373-378; Aderca, Contribuții, I, 62-69, 586-589, II, 334-336; D. Caracostea, Galaction și sinteza de mâine, ALA, 1927, 326; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., IV, 84-92; Sebastian, Jurnal, 315-326; Constantinescu
GALACTION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287129_a_288458]
-
lucrării mele ar permite-o322. Pot totuși menționa o curioasă formă de furt care se comite câteodată aici. Pe lacurile Kashmirului exită un mare număr de grădini plutitoare sau mase de buruieni pe care e aruncat pământ, iar ele servesc ca răzoare pentru cultivarea pepenilor, castraveților, napilor, morcovilor, verzei, vinetelor și altor legume culinare. Dacă totuși grădinarul nu Își urmărește cu atenție proprietatea mișcătoare, se poate trezi că, În timpul nopții, grădina Însăși a fost tăiată din legăturile sale și mutată. Și cum
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și-a asigurat colaborarea marelui scriitor și vechiului democrat Gala Galaction, distinsul fruntaș al scrisului românesc și venerabilul slujitor al altarului”, care promite un ciclu de douăsprezece articole-amintiri literare, Povestea cărților mele (au apărut numai notații sumare despre Bisericuța din Răzoare și La Mangalia). Mai colaborează Mihai Tican-Rumano (O după-amiază la tropice, Nuevas ideas), foarte tânărul Horia Stancu (Paul Valéry, Anton Cehov și noi), George Franga (Mărturii despre originea teatrului românesc), Ion Pas, George Lesnea, Silvan (cu caricaturi), Paul Teodorescu, Nicolae
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
este identificată ca fiind „Individualitatea - singurul element împreună cu Talentul pe care posteritatea îl ia în seamă” (O școală nouă: simultaneismul). În același timp, mobilitatea spirituală și finețea analitică a cronicarului se vădesc în recenziile dedicate unor scrieri precum Bisericuța din Răzoare a lui Gala Galaction, La fântâna Castaliei de N. Davidescu sau Alcoolurile lui Guillaume Apollinaire, la care se adaugă memorabile portrete în peniță ale unor mari figuri literare contemporane, între care un nuanțat și extrem de expresiv omagiu adus lui Paul
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
de Victor Eftimiu, Elena Văcărescu, Al. T. Stamatiad, Ion Pribeagu. Sunt găzduite numeroase scrieri în proză, aparținând lui Emil Isac (Însemnări orientale, Două femei, Impresii exotice, Annie), Liviu Rebreanu (Boierul și bărbierul), Ion Minulescu (Imperiul modei), Gala Galaction (Bisericuța din Răzoare), I.Al. Brătescu- Voinești, Dimitrie Anghel, I.C. Vissarion, V. Demetrius, Petre Aldea, Al. Cazaban. Dramaturgia este ilustrată de Al. Davila, Victor Eftimiu, E. Lovinescu (Cine era?, comedie într-un act), Emil Isac, Radu D. Rosetti, Mihail Săulescu (Săptămâna luminată). Sub
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
pe N. Iorga și pe Ovid Densusianu de propagarea naționalismului și de lipsă de talent. La rubrica „Însemnări literare” Mihail Sorbul recenzează volumele Eternități de-o clipă de Ion Pillat, Din trâmbițe de aur de Al. T. Stamatiad, Bisericuța din Răzoare de Gala Galaction. Cu articole de critică literară mai figurează Corneliu Moldovanu, Petre Aldea, C. Sp. Hasnaș (sub pseudonimul Const. Paul), Ion Dragoslav, Emil Nicolau, Dinu Dumbravă, Radu Baltag (care semnează Adrian Corbul). Importantă este colaborarea lui Liviu Rebreanu, prin
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]