KorAP: Find »[drukola/base=raționa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...8 9 10 ...23 >

563 matches

Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494

Orice individ care și-a pierdut memoria în totalitate este incapabil să reflecteze corect, deoarece nu mai dispune de nici o referință, de nici un reper, pentru a-și susține judecățile plecând de la baze solide. Este verificat că omul, prin natura sa, raționează plecând de la cunoscut către necunoscut. Din această cauză lui îi devine imposibil să reflecteze în mod corect dacă este aruncat într-o situație în care nu mai are conștiența cunoașterii. În aceeași ordine de idei, dacă omul și-a pierdut

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
al lumii și îi aduce virtuți care îi cântă în răni1264. Ceea ce este adevărat pentru memorie este valabil și pentru imaginație. Cine nu mai este în stare să imagineze încearcă mari dificultăți în a reflecta și, în general, în a raționa. O astfel de dificultate se datorează faptului că reușește cu dificultate să plaseze raționamentele sale în viitor, chiar și într-acelui imediat. Cum ar putea omul să extrapoleze, să prevadă, să deducă sau să inducă așa cum și-ar dori fără

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
orice silogism face să intervină în egală măsură atât analiza, cât și sinteza, cele două complectându-se pentru a se ajunge la concluzia finală. De aceea aici șansele de a ajunge la judecăți valabile sunt mult mai mari decât atunci când raționăm numai în modurile deductiv sau inductiv. Trăim într-o lume diferită de cea a strămoșilor noștri. Dar ca și atunci gândim. Cugetăm și astfel știm că existăm. Într-o dimineață ieșim din casă pentru a ne duce la serviciu. E

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
ca un ou de fildeș 1316. Dacă tot ne-am aplecat asupra faptului că literatura și arta sunt rezultatul unui raționament, mă întreb care să fie cel pe care subconștientul îl utilizează în ansamblul activităților sale? Și realizez că subconștientul raționează numai sub forma sa deductivă. Așadar, ne amintim și definim efectele ce decurg în mod logic din anumite cauze. Raționamentul inductiv ar fi constat în analiza efectelor pentru a defini cauzele care le-au produs. Asta ar fi însemnat să

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
numai sub forma sa deductivă. Așadar, ne amintim și definim efectele ce decurg în mod logic din anumite cauze. Raționamentul inductiv ar fi constat în analiza efectelor pentru a defini cauzele care le-au produs. Asta ar fi însemnat să raționăm inductiv și să ignorăm motivele care sunt la originea faptelor pe care le observăm. Dar subconștientul este o lume a cauzelor, majoritatea funcțiilor fizice și psihice nefiind decât efectele activităților lui. În consecință, raționamentul său este deductiv și în opoziție

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
impresii negative, este imposibil să accedem la înțelepciunea ce se găsește în profunzimea noastră. Este la fel cu faptul că impuritățile pe care le conține aerul ne împiedecă să percepem lumina ce emană din Conștiența cosmică. Deci, faptul că subconștientul raționează în mod deductiv poate fi și un inconvenient când ne opunem rolului constructiv pe care el îl îndeplinește în fiecare individ. Având tendința să ni se supună și să nu pună în discuție ordinele pe care i le dăm, obiceiurile

by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742

î.Hr., când omul dezvoltă civilizația orașelor și apar, în anul 3000 î.Hr., primele mari imperii bazate pe organizare politică, conducere politică, exprimare politică, folosința banului și standardelor de viață. Acum omul cunoștea sensul numărului, avea o gândire logică, vorbea și raționa ca ființă deplină. Se dezvoltase deja spiritul în om156. Viziunea naivă asupra unei posibile spectaculozități în devenirea umană este combătută și de către Claude Lévi-Strauss, în "Rasă și istorie": "Citim în multe tratate de etnologie că omul datorează descoperirea focului unui

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
învățare, se combină pentru a da naștere la forțe formidabil de puternice care dau coerență și direcție istoriei. Pe termen lung, acțiunea împotriva acestor forțe nu are sorți de izbândă. Între trăsăturile menționate, capacitatea omului de a dori și a raționa, incapacitatea de a cunoaște viitorul și, în sfârșit, Tymos-ul (spiritualitatea) din care rezultă dorința omului de a fi respectat, nu se vor schimba niciodată". Lucian Croitoru, Sfârșitul reglementării și ultimul reglementator, www.cursdeguvernare.ro, p. 1. 938 J.M. Keynes, Teoria

[Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899

psihologiei conform căreia spiritul este divizat în facultăți, precum raționamentul, atenția, memoria etc. Exersarea unei facilități prin creșterea forței sale se va extinde în toate domeniile care vor necesita aceeași facultate. Exemplu, dezvoltarea raționamentului matematic va crește capacitatea de a raționa asupra religiei. Pentru a ilustra una dintre situațiile lor experimentale au cerut subiecților să evalueze suprafețele (obiectele) de mărimi și forme diferite și au găsit puține dovezi (probe) ale transferului de estimare de la o suprafață la alta. Spiritul, au concluzionat

Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484

a nu avea libertatea actelor sale atunci când cineva încearcă să îl manipuleze. Adultul nu destituie Copilul și Părintele, dar hotărăște accesul și durata prezenței lor integrând armonios dorințele (Eul Copil) cu normele și valorile (Eul Părinte). Verbul caracteristic este a raționa. Starea eului Copil este rezerva de energie vitală, emoție, sentiment și creativitate a individului, la nivelul căruia se manifestă trebuințele, instinctele și dorințele. Principalele sale însușiri sunt spontaneitatea, egoismul, naivitatea, farmecul, independența, neajutorarea, dorința de distrugere. Verbul caracteristic este a

[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608

aceea, pentru mulți oameni modul cel mai simplu de apărare față de persuasiune este respingerea în bloc a comunicării, fără să mai recurgă la procedee de minimalizare a sursei sau mesajului. Totuși, în societățile moderne și democratice mai cu seamă, indivizii raționează asupra argumentării aduse de comunicator. Ceea ce nu înseamnă că o și acceptă, ci că, atunci când sunt predispuși la rezistență față de schimbare, ei aduc contraargumente. Implicit sau explicit, conștient sau subconștient, în vorbe sau doar în gând, subiecții umani produc argumente

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
viața. Prin această justificare, nici atitudinea și nici comportamentul nu e nevoie să se schimbe. Justificarea prin consecințe pozitive se produce atunci când persoana ce a realizat un comportament contraatitudinal, care are însă importante rezultate pozitive pentru sine sau pentru alții, raționează în genul „a făcut-o, dar merită”. Ilustrativ este în acest sens experimentul lui L. Festinger și J. Carlsmith (1959): după ce un număr important de subiecți au participat la un experiment plictisitor (și pe care l-au resimțit ca atare

[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
Corola-publishinghouse/Science/201_a_434

egală măsură de profitabilitatea filialelor ei. În ceea ce privește impactul analizei financiare asupra grupurilor, putem distinge mai multe elemente de impact, și anume asupra analizei activității, a analizei marjelor și investițiilor și asupra fluxului și bilanțului: impactul asupra analizei activității - grupul va raționa în termenii matricelor de activitate. Diferite activități ale grupului vor fi apreciate în funcție de criterii variate: poziția comercială dominantă sau secundară; faza de creștere sau atingere de maturitate; bazele de dezvoltare strategică (din rațiuni tehnologice, geografice sau care țin cont de

PERFORMANŢA GRUPURILOR.Modele de analiză by Ioana VIAŞU (2013) [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592

de flexibilitate a organizațiilor care a condus la apariția unor forme noi de organizare. Cât privește al doilea reproș, el constă în faptul că Mintzberg nu a tratat într-o manieră satisfăcătoare problema determinanților structurării. El arată că trebuie să raționăm în termeni de configurații structurale și nu de sisteme în cadrul cărora factorii de structură și cei de context se află în relații de cauzalitate. Configurațiile structurale sunt prezentate de Mintzberg ca „regrupări naturale” ale mecanismelor de coordonare, parametrilor de concepție

[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
stiluri de conducere dezadaptiv‑nevrotice ale liderului (paranoid, obsesiv, isteric, depresiv, schizoid) care generează adevărate patologii organizaționale (vezi Kets de Vries, 2002, capitolul 8). Pentru Alain Kerjean, caracteristica psihoindividuală care facilitează sau împiedică obținerea succesului organizațional este caracterul. Iată cum raționează autorul. Aflate sub influența a trei șocuri (șocul societății informatizate, șocul mondializării, șocul civilizației științifice și tehnice), organizațiile au suportat în ultima vreme transformări esențiale. De pildă, s‑a trecut de la organizația dinozaur (cu ierarhii înalte și rigide) la organizația

[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
jumătate de adevăr”, în sensul că alături de motivație există și alți factori determinanți ai activităților de muncă sau că oamenii muncesc mai mult și atunci când nu sunt obligați să o facă? (McClelland, 1980, p. 86). Adeseori se merge mai departe, raționându-se că din moment ce pentru o mare parte a populației munca a încetat chiar să mai fie coloana vertabrală a identității lor profesionale și existențiale, putându-se trăi bine și fără muncă, motivația și-a pierdut mult din importanță. Oricât ar

[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976

nouă atitudine logică față de diversele fenomene ale vieții obișnuite, să inițieze într-o formă de raționament care constituie un important proces psihic. Operația aritmetică cea mai simplă, problema cea mai obișnuită, pot constitui excelente ocazii de a gândi, de a raționa. Calitățile deducției celei mai riguroase se află în germene în actul psihic al copilului mic, care caută să regăsească într-o activitate practică banala operație familiară, desprinderea unei scheme din realitate, sesizarea unei idei generale care se concretizează într-un

Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius (2009) [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069

tabloul ei psihologic să întâlnim o îmbinare a unor particularități ce țin de mica școlaritate cu altele care, într-o formă sau alta, le prefigurează pe cele ale adolescenței. Copilul visează cu ochii deschi și dar se și joacă: el raționează dar nu excelează prin subtilități de logică; manifesta o exuberanță motorie, dar știe să și-o canalizeze și controleze. Mai mult decât în oricare dintre perioadele precedente, copilul tinde, pe de o 48 parte să-și prelungească copilăria, iar pe

Logica între gândire și limbaj by Elena Manea (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
B.Verza, "Psihologia copiluluiî”, Editura Didactica și Pedagogică, București, 1993, p.143. 72 Idem. op.citată, p.146. 49 ale gândirii la această vârstă pot fi menționate: capacitatea ei de a nu fi doar acumulatoare ci fi ordonatoare, sistematizatoare; copilul raționează nu doar asupra obiectelor ci și asupra relațiilor dintre ele; apar operațiile combinatorii, care dau posibilitatea de a raționa după doua sisteme de referința folosite concomitent: să rastoarne relația dintre real și posibil în sensul ca, daca până acum posibilul

Logica între gândire și limbaj by Elena Manea (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
ale gândirii la această vârstă pot fi menționate: capacitatea ei de a nu fi doar acumulatoare ci fi ordonatoare, sistematizatoare; copilul raționează nu doar asupra obiectelor ci și asupra relațiilor dintre ele; apar operațiile combinatorii, care dau posibilitatea de a raționa după doua sisteme de referința folosite concomitent: să rastoarne relația dintre real și posibil în sensul ca, daca până acum posibilul nu era decât o prelungire îndoielnica a realului, acum realul este un caz particular al posibilului. Asistăm acum nu

Logica între gândire și limbaj by Elena Manea (2010) [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811

o compun. În replică, insistența fiziocraților asupra economiei ca știință a dreptului natural indică în mod clar o abordare holistă, chiar dacă reflecțiile lor macroeconomice par să fie fondate pe comportamente de natură microeconomică. Quesnay nu pleacă de la individ, nici nu raționează după principiul cauzei și efectului, el pleacă de la o ordine teleologică ce include și garantează libertatea individuală. Economia este la el concepută exclusiv ca știință ce preconizează studiul și punerea în aplicare a dreptu-lui natural. Numai datorită faptului că relațiile

[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607

convenire, quia et sola videntur erecta, tamquam ad supera ab imis recedant, et sola cailum facile tamquam semper erecta suspiciunt solisque inest vel in capite sphaerae similitudo, quam formam diximus solam mentis capacem). Astfel, doar omul are capacitatea de a raționa (ratio,  ), animalele facultatea de a simți și a crește (sentire vel crescere, ), iar plantele, cel de-al treilea, ordin facultatea de a crește (crescendi,  ) I, 14, 10-14. Imaginea generării prin modalitatea reflexiei în mai multe oglinzi este de inspirație plotiniană

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Marte: animositatis ardorem =  Soare: sentiendi opinandique naturam =  Venus: desiderii motum =  Mercur: pronuntiandi et interpretandi =  Luna: naturam plantandi et augendi corpora = 51 Facultățile planetelor sunt cu atât mai pur divine, cu cât sunt mai depărtate de Pământ (Saturn calitatea de a raționa), Macrobius combină aici tripartiția platoniciană a sufletului (  ) și cea aristotelică (  ) și adaugă calitățile planetelor Jupiter și Mercur (I, 12, 14). Macrobius conchide că moartea este, de fapt, această cădere a sufletului în corporal, această contaminare de material (I, 12, 16

by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153

management al calității. Sistemele de management al calității sunt considerate adevărate “vehicule” pentru schimbare, trebuind a fi integrate în toate domeniile de activitate ale unei organizații. Cunoscut fiind faptul că orice sistem funcționează după anumite reguli, cerințe este normal să raționăm că și Sistemele de management al calității au anumite norme standarde, referențiale la care se raportează. Cel mai important, acceptat și recunoscut referențial în ceea ce privește SMC îl reprezintă seria de standarde ISO 9000. Standardele ISO 9000 și rolul lor în funcționarea

Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3153]
Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458

cu o valoare mediană și cu cinci trepte. Un element de mediu intern cu valori pozitive ale punctajului acordat va fi considerat o forță (un punct forte), iar cu valori negative, o slăbiciune (un punct slab). În mod similar se raționează și pentru mediul extern. Fiecărui element al mediilor intern și extern i se desemnează o pondere, în funcție de importanța relativă considerată de analist. Suma ponderilor pentru o categorie de factori este unu. Prin multiplicarea punctajului acordat cu ponderea desemnată, se obține

[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]