751 matches
-
liturgic. Monarhul intră În biserică, iar corul și Înaltul cler cântă imnul axion („vrednic este”). După cântarea Întru slava sfintei (slavoslovia), alaiul Întreg iese, iar racla cu relicva este dusă În curte de către patru preoți. Acesta este Începutul celebrării publice: racla sfintei Înconjoară de trei ori biserica, fiind urmată de alaiul condus de principe și de mitropolit (R. Păun, 2007, pp. 104-105). Această sinteză, bazată pe descrieri de epocă, scoate În evidență importanța deplasărilor În constituirea procesiunii: domnitorul se deplasează cu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o „periferie” semiprofană, unde devin accesibile oamenilor de rând, „norodul”. Acestor mișcări esențiale le corespund alte tipuri de mișcare, de nivel microscopic: trecerea Domnului din spațiul său (saivanul) În spațiul religios, ieșirea din biserică până În curtea unde va fi depusă racla, Înconjurarea bisericii de trei ori de către alaiul care poartă moaștele sfinte, așezarea raclei În spațiul monarhului, intrarea În biserică a alaiului religios și domnesc, readucerea moaștelor În biserică, mutarea lor succesivă În altar și de acolo Înapoi În centrul bisericii
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
le corespund alte tipuri de mișcare, de nivel microscopic: trecerea Domnului din spațiul său (saivanul) În spațiul religios, ieșirea din biserică până În curtea unde va fi depusă racla, Înconjurarea bisericii de trei ori de către alaiul care poartă moaștele sfinte, așezarea raclei În spațiul monarhului, intrarea În biserică a alaiului religios și domnesc, readucerea moaștelor În biserică, mutarea lor succesivă În altar și de acolo Înapoi În centrul bisericii: Această etapă odată Încheiată, este rândul sfintei să „Întoarcă vizita” monarhului. Racla este
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
așezarea raclei În spațiul monarhului, intrarea În biserică a alaiului religios și domnesc, readucerea moaștelor În biserică, mutarea lor succesivă În altar și de acolo Înapoi În centrul bisericii: Această etapă odată Încheiată, este rândul sfintei să „Întoarcă vizita” monarhului. Racla este instalată În mijlocul Curții improvizate În fața bisericii, iar ordinea În actul de devoțiune reproduce ierarhia charismelor și puterilor: „și merge Întâi mitropolitul de sărută moștile, să miruiește mitropolitul”. Gestul arhiereului este un gest săvârșitor, iar atingerea sa aduce asupra principelui
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pe dedesubtul sfântului trup și apoi ducându-l În sfântul oltariu, Îl pun pe sfânta masă”. Către sfârșitul slujbei, fiecare actor reintră În posesia propriului spațiu: „sfintele moștii se ridic din oltariu și să duc de să pun iarăși În racla lor ce iaște În mijlocul bisearicii”, iar monarhul se Întoarce la palat (R. Păun, 2007, p. 106). Caracterul public al procesiunii este mai mult decât evident, dar el implică forme de acces strict ierarhizate: oamenii sunt Întâi Înștiințați de direcțiile și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
trois termes : " pulberea pământului " " la poussière de la terre " (Lacrimile/Leș larmes) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 65) ; " în pulbere " " dans la poussière " (Ioan se sfâșie în pustie/Jean se lamente dans le désert) (Stolojan, 1992 : 77) ; " țărâna de pe călcâie mi-o scutur " " je racle mes souliers terreux " (Fiica pământului joacă/La fille de la terre danse) (Miclău, 1978 : 293) ; " târna " " la terre " (La cumpăna apelor/Au partage des eaux) (Miclău, 1978 : 391) ; " țărâna " " la terre " (Legendă/Légende) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 79) ; " [...] sub călcâie/nu se ivește
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
dajde (dare), clacă, ponos, năpastă, pricină, pripas, prigoană, poruncă, sfadă, mită, caznă (slav)-pedeapsă (grec.), călău și gâde (cuvinte turanice). Organizarea bisericească: boz (idol), praznic, taină, jertfă, pomană, prooroc, troiță, răstignire, văzduh, capiștea, mirean, moaște, proclet, milă, pomină, molitfă, pristol, raclă, vârcolaci, rai și iad. N. Iorga menționa constatarea lui Miklosich: din imensul vocabular slav al limbii române o parte provine din traducerile cărților sfinte. Rezumând, moștenirea slavă în limba noastră este foarte însemnată. În toponimie, ea se întâlnește pe întreg
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca sloiuri de gheață aruncate Sfărmîndu-se de-a sferei castele înstelate, Cerul, din rădăcine nălțîndu-se, decade Târând cu sine timpul cu miile-i decade Și-nmormîntînd-o-n caos întins, fără de fine, Zburând negre și stinse surpatele lumine, Că bolta surp-albastru-i, o uriașă raclă, Că soarele-i jăratic, ultima lumii faclă Să văd caosul este al lumilor sicrii Că sori mai pâlpâi - roșii, gigantece făclii - Ș-apoi se sting. Nimicul lințoliu se întinde Pe spațiuri deșerte, pe lumile murinde Atunci gintea-nviată din suferințe lungi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de smoală, lumini de roșii torții Ce noaptea o pătează în trist lăcașul morții. Adâncul întuneric îl taie, îl rărește Și fulgeră-n columne și bolțile roșeste. Acum, acum ea iarăși pin tremurânde facle Coboară scări de piatră a uriașei racle... CĂLUGĂRUL (în estaz) E albă! -n întuneric văd chipul ei lucind Ca pe o tablă neagră o umbră de argint. (REGELE SOMN dispare) {EminescuOpVIII 284} Tu, taina nopții mele, tu, blond copil din ceriuri, Cu glasul tău ca glasul duioaselor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
obișnuită de când lumea cu scările acelea, Maria porni în tăcere spre ieșire. În urma ei, Abatele aruncă încă o privire înainte de a porni manual secvența de izolare a camerei. Ultima licărire de lumină îi permise să se mai uite o dată la racla de aur din cel mai îndepărtat colț al subsolului. Maria nu văzuse pletele Sfântului Augustin. Ce semn să fie ăsta, Doamne? 17. Kasser știa că nu avusese niciodată strălucirea necesară unui monarh peste Galaxie, iar felul lui eficient, dar tainic
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
sfânt care nu încetează să facă minuni, mereu și mereu, aproape ca o mașină. ― Și de unde îl clonați? ― Într-un loc în care nu vei ajunge prea curând, sau nu vei ajunge niciodată dacă nu îmi vei succeda, există o raclă în care avem pletele Sfântului Augustin cel Nou. De acolo, o dată cu fiecare nouă populație de clone, luăm câte un fir și-l clonăm pe Mesia. Pletele Sfântului Augustin sunt într-un fel singura și cea mai solidă temelie a Abației
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Fața tânărului se înnegură. ― Dar mai am atâtea de aflat! Cum faci ca Augustin, cel care se jertfește aici, să se întrupeze exact pe o Planetă Agricolă și apoi să se jertfească din nou, acolo? Ce se mai află lângă racla cu pletele Sfântului Augustin? Nu se poate ca ăsta să fie singurul secret! Abatele zâmbi cu o tristețe fără margini. Știa că pierduse o ființă dragă. ― Nu insista, Aloim. Ai exact ceea ce-ai dorit, o întrecere în care ai
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
fixă obiectivul spre piața din fața Templului de pe Laesia. Priveliștea era spectaculoasă, ca de obicei. Mii de pelerini, veniți din toate colțurile celei de-a treia Planete Agricole ca mărime din întreaga Galaxie, formau o coadă imensă pentru a privi o raclă ce multă vreme fusese ferită de priviri indiscrete. Laesia fusese un caz special pentru Abație. Populația ei de clone avea aproape cincisprezece secole și fusese transplantată într-un moment în care Abația încerca din răsputeri să-și optimizeze din punct
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mai putea vedea. * * * Pe dinăuntru, Templul părea chiar mai mare decât de afară. Pâlcul atacatorilor se năpusti spre partea centrală, acolo unde pe un piedestal imens trona racla cu moaștele Mântuitorului laesian. Ajunși însă la jumătatea distanței dintre intrare și raclă, atacatorii se treziră în fața unei riposte dure. Înainte de a înțelege ce se petrece, Oksana se trezi singură, înconjurată de cadavrele fumegânde ale tovarășilor ei. Mintea începu să-i lucreze febril. Se trăsese din cel puțin douăzeci de direcții diferite. Se
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mare, pe care o ducea cu greu. Ajunse însă repede la navetă și se urcă pe una din aripile ei scurte, cuplă instalația de sonorizare și strigă spre pelerinii care nu înțelegeau încă pe deplin ce se întîmplă: - Din această raclă vă voi aduce conducătorul. V-o spun eu, Oksana Bint Laesia. Așteptați-vă la vremuri mărețe! Sub conducerea lui vom împlini tot ceea ce și-au dorit vreodată Voluntarii, vom scăpa Universul chiar și de ultimele rămășițe de bigotism. Aveți încredere
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
unul câte unul ca să mă apere. Pe ultimii trei inamici i-am ucis eu. - Totuși, nu înțeleg... Au încercat să te captureze vie? - Probabil, răspunse Oksana nepăsător. Am avut o ocazie, mult noroc și le-am valorificat. Priviră amândoi spre racla în care se găseau moaștele. Fiindcă înghețase imediat după jertfă, mâna părea desprinsă de doar câteva minute de corp. - Priveliștea asta e mai degrabă macabră, glumi Oksana într-un târziu. - Prefer să văd în ea germenii noii noastre conduceri. - Ar
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
garnizoanei, Carrin, părea să fi dispărut în explozia îngrozitoare care măturase podișul. Oksana reușise cu greu să îl convingă să plece și să o lase pe ea să vegheze asupra psiacului, trimițîndu-l în misiunea mult mai complicată de a duce racla cu moaștele Mântuitorului de pe Laesia spre nava în care Barna îi aduna discret pe cei mai înflăcărați dintre adepții doctrinei dezvoltate de ea. Știa că despărțirea temporară de Durdrin era o șansă extraordinară de a cerceta lucrul care o neliniștea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
nostru hiperspațial nu a fost tocmai corect calculat. Am mers mai bine de șapte zile la viteză standard până lângă Praxtor, unde am dat de amicul Barna, grăsuț și radios, așteptîndu-ne foarte mândru de băiețandrul ăla și de mâna din raclă. - Bine, dar toate astea nu explică de ce ești nedormit, zâmbi Oksana. - Am urmărit bătălia pentru Tengys. O înregistrase Barna de la stațiile de pe Praxtor. - Nebunul ăsta s-a uitat de șaptesprezece ori la rând la ea. De aia n-a dormit
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
celor O Mie de Voluntari însemna de fapt salvarea tuturor clonelor. Într-un târziu acceptase și Oksana punctul acela de vedere, nu fără a sublinia însă cât de grăitor e faptul că tot ceea ce contează din ceea ce reprezintă ei e racla cu mostre genetice. Johansson o sărută lung pe buze și se urcă în nava în care Șestov era pregătit să decoleze. Oksana nu avea nevoie să fie cu el pentru a ști că urma să se uite printr-un hublou
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
cum singurul astfel de om era Sf. Augustin, au decis să-l cloneze la infinit. Aveau la dispoziție pletele sale, pe care Întemeietorul și le tăiase cu o zi înainte de a muri, insistând să fie păstrate ca moaște, într-o raclă de aur. Părul purta cu el prețioasele informații genetice ale celui ce fusese Sf. Augustin și călugării au profitat: un fir de păr, o nouă clonă pentru satul din care își obțineau Mântuitorii. Și, fără nici o excepție, clonele Sf. Augustin
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
trimite un alai fastuos să aducă moaștele făcătoare de minuni ale sfântului Ioan cel Nou de la malul mării, iar sosirea acestora constituie un eveniment obștesc. Se dau și unele amănunte care ajută la vizualizarea scenei: domnitorul se prosternează pios lângă raclă și, cu lacrimi în ochi, îl proclamă pe martir drept ocrotitor al Moldovei. Prin locul în care a fost scris, prin subiect, prin autor și finalitate, se consideră că Martiriul... este prima scriere a literaturii române vechi, a cărei traducere
MARTIRIUL SANTULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288049_a_289378]
-
chiar peisajul”. Polii universului sunt acum lumina și umbra, focul, cuvântul, dragostea, vina, trupul, iluminarea și comuniunea ca formă de cunoaștere plenară. Poemele, din ce în ce mai scurte și mai simple, aduc un elogiu ardent iubirii divine, dezvăluind, unele, o mistică a luminii (Racla de lumină, Iubire, împărăteasă, Balada nunții, Taină, Rouă etc.) Ultimele versuri ale lui T., emoționante, se ating de realitatea, din ce în ce mai apropiată, a morții, trădând, pe de-o parte, asceza, pe de altă parte combustia interioară, dorința de a nu pierde
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
1. Preda,V. (1999), Intervenția precoce în educarea copiilor deficienți vizual, PUC, Cluj‑Napoca. Preda, V. (1988), Explorarea vizuală. Cercetări fundamentale și aplicative, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Pufan, C. (1982), Probleme de surdo‑psihologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Racle, G. (1983), La pédagogie interactive, Editions Retz, Paris. Radu, I.T. (1978), Învățământul diferențiat. Concepții și strategii, Editura Didactică și Pedagogică, București. Radu, Gh. (1999), Psihopedagogia dezvoltării școlarului cu handicap, Editura Didactică și Pedagogică, București. Rainey, H.G. (1997), Understanding and Managing
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
manuală (cu relevanță mare în actul scrierii), gestuală și posturală. 1. E. Ross afirmă că „emisfera stângă este responsabilă de ce anume spunem, iar cea dreaptă, de cum anume spunem acel ceva; cu alte cuvinte, la stânga fondul, la dreapta forma” (apud G. Racle, 1983, p. 30). 1. În ultimii ani, varietatea simptomatologică și diversitatea descrierilor tulburărilor asociate autismului au impus introducerea și folosirea unui termen‑„umbrelă” mai generos - tulburări din spectrul autist -, pentru a cuprinde toate sindroamele și formele de manifestare a tulburărilor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
expresă a macabrului, e și volumul Mineralia, care adâncește conștientizarea unei răsturnări a destinului - „sârmă de echilibrist pe care calc,/ cu capul în jos”, proiectând propria carcasă minerală într-un abis geologic, „până la principiul dintâi”: „port trupul ca pe o raclă de moaște,/ din care, de-acum, nimic nu mai naște”; arar, memoria refuză înstrăinată vechea exaltare festivă, pentru că personajul liric e prizonierul definitivei înstrăinări: „oasele mele,/mai departe de mine decât/ rocile mari ale lumii”. Ca o închidere cu tâlc
PORUMBACU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288980_a_290309]