396 matches
-
baroce, adeziune deloc surprinzătoare la un gânditor care își justifică nestatornicia unei existențe pline de meandre prin lipsa de substanță a demersurilor omenești, la capătul cărora nu se poate afla decât recluziunea - soluție pregnant barocă: „ci fiind vornic mare eu, Radul Popescu, în cinstea și în dragostea măriei-sale, și viind la vreme dă bătrânețe, și dă slăbiciune, socotind că și ale lumii sânt toate dășarte, singur din bunăvoie am cerut voie de la măria-sa și am mers de m-am călugărit
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
Popovici Ion, 7 apartamente, Galați, str. Traian 40, 26, str. 13 Iunie 103, str. Sft. Spiridon 21, București, str. Smardan 18, P-ta Roșeți 3, calea Victoriei 112. 5696. Pamopescu Ion, 12 apartamente, București, str. Cuțitul de Argint 68, str. Radului 5 5697. Pascanu Ionescu, 6 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 88 5698. Possa Maria, 3 apartamente, București, str. Echinox 56 5699. Popescu Romulus, 5 apartamente, București, str. Virgiliu 22 5700. Popovici B. Andrei, 1 apartament Constantă, str. Vasile Roaita, vila
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Pitar Moș 27, str. Gen. Magheru 26 6521. Racam Iosif, 3 apartamente, București, str. Gh. Palade 52 6522. Ragolschi Maria, 3 apartamente, București, str. Gemeni 5 6523. Roți Ștefan, 3 apartamente, București, str. G-ral Magheru 27, str. Opriș 4, str. Radului 18 6524. Ramniceanu Olga, 3 apartamente, București, str. Cortului 1 6525. Reschovsky Georgeta, 8 apartamente, București, str. Leonida 21, str. Ardeleni 16 6526. Rosemberg Viorica, 9 apartamente, București, str. Cameliei 20 6527. Romaseanu Gh., 7 apartamente, București, str. M. Eminescu
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Noapte) - unele publicate, altele nu. Din rusește a transpus din Derjavin, Jukovski, Pușkin (Șalul negru, Cârjaliul, La Maria) și împreună cu Al. Donici, din Antioh Cantemir (Satire și alte poetice compuneri, 1844) și din A. F. Veltman (povestirea haiducească Tunsul, iscălită Radul Curălescu). A mai tălmăcit din Alphonse Karr și Edmond About. Într-un fragment de memorial din „Propășirea”, Călătoria arabului patriarh Macarie de la Alep la Moscova, e pus la contribuție un text rusesc al lui P. Saveliev. Fragmente atingătoare de istoria
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
despre badea Cârțan etc. Cu versuri colaborează George Ranetti, Elenă Farago, I.U. Soricu, N. Vulovici, George Orleanu, C. Sp. Hasnaș, Ecaterina Pitiș, Eugen Boureanul. Proza semnează C. Sandu-Aldea, iar George Orleanu publică un fragment din piesă de teatru Voichița Radului (1908). Calendarul mai conține diferite articole pe teme sociale, istorice și religioase, o conferință a lui N. Iorga, fragmente din Povățuitorul lui Gh. Lazăr, cugetări. Alți colaboratori: Al. Vlahuță, Tudor Pamfile, C. Papacostea, George Tofan, I. Ionescu-Boteni, N. Mateescu, Vasile
CALENDARUL LIGII CULTURALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286024_a_287353]
-
Scarlat Grigorie Ghica voevod le mai dă o bucată de loc “care loc este denafară, însă din gios de poarta ce mare a Curții gospod... ce iaste alăture cu zidul Curții”. Pentru măsurarea locului, vodă îl trimite pe vel logofătul “Radul Racoviță”, care spune: “Și după poroncă... întâiu am prinsu a măsura din capul podului Gunoiului (actuala stradă Palat n.n), unde se împreună cu Ulița Mari înaintea Porții gospod”. --Nu cred că știai că la Curtea domnească se bea cafea, încât
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Bârgău: “I-am vândut noi un loc de casă... care loc de casă iaste lângă Vasile ciubotariul... ci iaste împotriva Ciubotării. Și acest zapis s-au făcut... dinainte preutului Ion de la Curălari, și dinainte preotului Roman de la Curălari și... a Radului ciubotariul”. Tot despre această uliță aflăm și din zapisul Profirei și a fiului ei Ștefan Canano condicar de divan, făcut la 9 mai 1772, prin care vând lui Mihai o dugheană în Ciubotărie. Când a dat cu ochii de Baia
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
în pădurea ce se numește Bîrnova...Acea pivniță am dat-o...slugii domniei mele Necula din tîrgul Iași ca să vîndă el, în acea pivniță, vinul acelor sfinte mănăstiri”. Vine apoi,la 18 martie 1630 (7138), „Io Alexandru voievod, fiul răposatului Radul (Mihnea) voievod” care spune: „Am dat și am miluit și am întărit sfintei mănăstiri din...Iași...Adormirii Preasfintei...Fecioarei Maria,...și...altei sfinte mănăstiri, care se numește Bîrnova,...o pivniță din Chervăsărie,...unde a fost casa lui Ureche vornic, din
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
pre lîngă haznaoa ce veche și pînă la Podul Vechiu”. Ei bine, pe acest loc slobod și-au cam întins stăpînirea vecinii, fără voie domnească. Văzând asta, la 25 februarie 1755 (7263), Matei Ghica voievod a trimis pe vel logofătul „Radul Racovițe...ca să margă să ia sama și să dezbată locul ce va găsi împresurat”. Acum știu cum s-au petrecut lucrurile. Vel logofătul a strâns „pe toți cîți au locuri alăture cu locul domnescî, de la podul uliții ce trece pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
în Sveati Gora, mănăstirii de la Dionisiațe, ca să-i hie de treabă și metoh. Și... sate am dat la acel metoh... ce-am cumpărat depreună cu giupânul mieu, Zota spătariul... Deci, când au vrut Dumnezeu... de-au dăruit pre măriia sa Radul (Mihnea) voievod cu domniia łării Moldovei, când am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate, căci că de la mănăstire de la Dionisiațe, călugării n-au mai venit,... ce-au lăsat tot
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că iarăși ne întâlnim cu viile Iașului. Acum este vorba doar de o întărire a stăpânirii asupra unor vii dăruite mănăstirii de mai multă vreme. Sfinția ta are dreptate, fiindcă la 12 martie 1617 (7125) găsim cele scrise de „Io Radul (Mihnea) voievod” care spune că: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri călugări de la mănăstirea Sfântul Sava, din târgul Iași, trei fălci de vie și cu crame, ce sânt în Dealul Iepurelui, în viile Iașilor, care... sânt danie... de la Manole
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
-i întreagă a lui, fiindcă spune: „Domnia mea m-am milostivit și am dat și am miluit sfânta mănăstire Sfântul Sava din mijlocul târgului Iași,... cu un iaz care este în hotarul târgului Iași, care iaz a fost făcut de Radul voievod”. E lăudabil faptul că recunoaște opera predecesorului său. Chiar mai mult, el spune: „Iar rugătorii noștri, călugării de la sfânta mănăstire să roage pe milostivul Dumnezeu pentru pomenire și pentru iertarea păcatelor lui Radul voievod și să-l scrie în
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
care iaz a fost făcut de Radul voievod”. E lăudabil faptul că recunoaște opera predecesorului său. Chiar mai mult, el spune: „Iar rugătorii noștri, călugării de la sfânta mănăstire să roage pe milostivul Dumnezeu pentru pomenire și pentru iertarea păcatelor lui Radul voievod și să-l scrie în sfântul, marele și dumnezeiescul pomelnic; de asemenea să roage pe Dumnezeu pentru bună sănătatea și pacea domniei mele”. Îmi place vorba lui vodă, sfințite. Cum văd, îl iubești pe Barnovsci voievod. Nu este singurul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
nu trebuie să fie trufaș. Intrăm în curtea mănăstirii și căutăm un loc potrivit pentru a ne așeza să stăm în liniște. Când toate au fost la locul lor, i-am amintit călugărului că la 6 noiembrie 1618 (7127) „Io Radul (Mihnea) voievod” spune: „Am dat și am întărit rugătorilor noștri... de la sfânta mănăstire care este în łarina Iașilor,... zidită de Aron voievod,... pe drepții lor robi țigani,... care sânt danie... de la unchiul domniei mele, Petru (Șchiopu) voievod și de la Aron
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
se întâmpla cu toate mănăstirile vremii - metoh al mănăstirii Dionisiate din sfântul Munte. Rezultatul? Îl aflăm de la Maria - fiica lui Petru Șchiopu voievod, care la 18 decembrie 1616 (7125) scria: „Când au vrut Dumnedzău... de-au dăruit pe măriia sa Radul (Mihnea) voievod cu domniia łării Moldovei, când am venit și eu cu măriia sa, aflat-am mănăstirea noastră de la Hlincea pustie și toate satele răshirate și pustiite, căci... de la mănăstiri de la Dionisiate, călugării n-au mai venit nici au mai
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
au lucrat meșterii de vreme ce au terminat-o atât de curând! Când vodă vrea, supușii n-au încotro! Ar mai trebui încă să știi, dragule, că pe acest loc a fost „Beserica strămoșului mieu lui Ștefan-vodă Tomșii (1563-1564)” - cum spune „Ștefan Radul vodă” la 22 octombrie 1683 (7192). Nu știu cum se întâmplă, dar ca un făcut, la câțiva ani doar, adică în luna mai 1690 (7198), hopa și o neînțelegere între călugărițele de la Socola și mănăstirea Sfântul Ioan Zlataust - privind hotarul dintre moșiile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
scurgere liberă către înaltele stăpâniri. La facerea acestor isprăvi, culmea, puneau din răsputeri umărul și mai-marii bisericii ortodoxe din zona Moldovei, ba chiar și voievozii care s-au suit (și au hodinit) pe scaunele domniei în Moldova Evului Mediu. “Io Radul voievod,... domn al Țării Moldovei... văzând și socotind despre rândul mănăstirii numite Galata... că a căzut în mare slăbiciune și srăcie... (...) am dat-o și am închinat-o (...) cu tot ceea ce are sfânta mănăstire, cu sate, cu iazuri și mori
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
un caz particular - mănăstirea Galata - fapt care a dus, însă, la un adevărat “ucaz” privind închinarea oricărei mănăstiri, peste care nu se putea trece nici într-un chip. Iată-l, așa cum l-a scris diacul, la porunca lui vodă: “Io Radul voievod,... domn al Țării Moldovei... văzând și socotind despre rândul sfintei mănăstiri numite Galata... că a căzut în mare slăbiciune și sărăcie... Întru aceea domnia mea, văzând și socotind despre slăbirea, și nimicirea și sărăcirea acelei sfinte mănăstiri, domnia mea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cumpărată de la Gheorghiasa și dăruită mănăstirii Adriano la 20 ianuarie 1681? ― Asta, însă, nu ne împiedică să mergem mai departe, părinte. Și avem a afla un lucru nou. ― Sunt numai urechi, fiule. ― La 22 octombrie 1683, găsim: “Adecă eu, Ștefan Radul vodă. Fac știre cu această scrisoare a noastră... pentru o bucată de loc ce iaste..., în târgu în Iaș(i), unde s-au pomenit besereca strămoșului-mieu lui Ștefan vodă Tomșii. Deci... n-am lăsat pomana strămoșu-mieu să s(e) pustiiască
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca să hie metoh acei sv(i)nte mănăstiri... Deci... și eu încă am dat... sfintei biserici aceștiia,... Sv(â)ntul Ioan Zlataust, toată partea de moșie câtă iaste a strămoșului mieu, lui vod(ă) Tomșii...” ― Această “scrisoare” a lui “Ștefan Radul vodă” ne aduce aminte că pe locul bisericii Zlataust, zidită de Gheorghe Duca vodă la 1683, doar în 30 de zile, a existat o altă biserică, zidită de Ștefan Tomșa voievod. ― Documentele studiate sunt pline de scutiri de toate dările
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
uricul lui Petru voievod”... “A scris la Iași, Dimitruț”. ― Dacă o să mergem mai departe, ai să vezi că Mănăstirii din Țarină nu i-a fost dat să aibă liniște. ― Pentru confirmarea spuselor sfinției tale, părinte, să vedem ce scrie “Io Radul (Mihnea) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn a toată Moldova”, în 1624 octombrie 24: “Cu bun gând și din tot sufletul a binevoit domnia noastră,... am miluit și am întărit această cuvioasă mănăstire a Sfântului Nicolae, ridicată și înfrumusețată de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
boierilor, mici și mari, asigurăm cu această carte a noastră pe părinții noștri rugători către Dumnezeu de la mănăstirea lui Aron voievod, cu privire la semețirea călugărilor moldoveni, care înainte de ei au stat în acea mănăstire și au fost izgonți pe vremea răposatului Radul (Minea) voievod. Deoarece aceștia, după scoaterea lor, s-au plâns craiului Țării Ungurești că ar fi fost chipurile nedreptățiți de călugării greci, care au pus stăpânire pe mănăstirea lui Aron vodă și s-au întors însoțiți de un om al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
altele, am ales mănăstirea Galata. ― Apoi să pornim la drum, fiule. ― Nu știu cum se face, părinte, dar ne întâlnim din nou cu același voievod care închină mănăstiri spre locurile sfinte la fiece pas. Uite ce spune în 1618 martie 26: “Io Radul (Mihnea) voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei” avându-i de-a dreapta și de-a stânga pe “chir Theofan mitropolit de Suceava” pe cei “patru ierarhi ai Moldovei... și cu Sfatul adevărat și drept al domniei mele”: “Văzând
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
cu zâmbet larg. După ce am băut din ceaiul făcut de Zâna sau Sevastița, m-am simțit în stare să urmez dialogul cu bătrânul... Drept urmare, am redeschis vorba: ― Aș cere îngăduința, părinte, să încerc a dezghioca pricina dintre Ilinca, fiica lui Radul Racoviță, fost mare logofăt, și Dorothei, epitropul și egumenul mănăstirii Sinai, că tare-i întortocheată! ― Eu cred că ar fi bine s-o și faci, nu numai să încerci. ― Să-l luăm martor pe Alexandru Ioan Mavrocordat voievod, domn al
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
făcută drept locul părințăsc al casei dum(neaei) și nu poate suferi a se stăpâni de sinaiți... și cu greșală s-au fost afierosit de cătră răpăosatul domnu Mihai Racoviță v(oie)vod la Sinai... Și părintele păh(ărnicesei), răpăosatul Radul Racoviță biv vel logofăt... au dat la Sinai câte 50 lei pe anu... și de cătră dumneei... până la o vreme. Dar... văzându... că sinaiții pun egumeni și preoți grecești la biserică, de se supără dum(neaei) și mahalagiii moldoveni carii
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]