749 matches
-
locale, loco-regionale și generale, prognostic favorabil prin tratament, netratată. -Dishomeostazie manifestă clinic, etiologie carioasă, parodontală și de edentație, cu tulburări masticatorii, fonetice, de deglutiție, fizionomice, evoluție lentă cu complicații locale, loco-regionale, generale, prognostic favorabil prin tratament, netratată. -Diagnostic chirurgical resturi radiculare 15, 16, 17, 23, 24, 25, 26, de etiologie carioasă, tulburări masticatorii și fizionomice, evoluție lentă, complicații locale și loco-regionale, prognostic favorabil sub tratament, netratate. -Stare de igienă orală nesatisfăcătoare, depozite de tartru la nivelul tuturor unităților odonto-parodontale restante. Indicii
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
dinți acrilici anatomorfi mediocuspidați Conector principal placuță metalică dento-mucozală ESMSS-culise extracoronare la nivelul 33, 44. În cadrul pregătirii locale preprotetice, s-au realizat: igienizarea cavității bucale ; detartraj și periaj professional ; tratamentul leziunilor carioase de la nivelul 23, 33, 43, 44 ; extracția resturilor radiculare 15, 16, 17, 23, 24, 25, 26. Pregătirea locală proprotetică a constat în: pulpectomie vitală (13, 11, 21, 22, 33, 34, 43, 44, 48); prepararea substructurilor organice (13, 11, 21, 22, 33, 34, 43, 44, 48); protecția substructurilor organice cu
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
totdeauna confirmată prin palpare și obiectivată prin măsurători. în literatura de specialitate, se enumeră următoarele tipuri de atrofie: Atrofia musculară neurogenă, observată în denervările parțiale sau totale prin afectarea neuronului motor periferic, de exemplu în sciatica paralizantă sau pareziantă (sindrom radicular) sau în sindromul canalului carpian cu afectare neurogenă (sindrom troncular); Atrofia miogenă se întâlnește în colagenoze: polimiozite, dermatomiozite, periartrite nodulare (PAN), anumite poliartrite reumatoide, anumite forme de lupus. Starea inflamatorie a mușchiului reprezintă o contraindicație pentru masaj, dar fibroza ca
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
au efect hiperglicemiant și deci furnizează rapid substrat energetic. Suspensia apoasă de hidocortizon acetat, utilizată pe cale injectabilă intraarticulara sau infiltrații locale pentru terapia poliartritei reumatoide, osteoartritei și a altor afecțiuni inflamatorii articulare și periarticulare, precum și a lombosciaticii sau algiilor radiculare, are însă dezavantajul unor reacții adverse grave, printre care necroza osoasă aseptică și fenomene degenerative locale. Prednisonul și Prednisolonul, derivați cortizonici ce se administrează pentru tratarea bolior reumatismale, colagenozelor și afecțiunilor autoimune (poliartrită reumatoidă, cardită reumatismală, lupus eritematos diseminat, dermatomiozită
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
și pentru a preveni apariția buruienilor. Această lucrare se repetă de 2 - 3 ori pe parcursul perioadei de vegetație, în funcție de starea solului și de gradul de îmburuienare al culturii. Executarea acestei lucrări se face cu mare atenție, fără a deranja sistemul radicular sau tulpina plantei. De regulă, prașilele se efectuează până la 10 - 15 cm distanță de plantă. Dirijarea factorilor de vegetație se face permanent, corelându-se atent cu fiecare fenofază a culturii. Regimul de lumină condiționează valorile celorlalți factori cu care se corelează
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
în acest fel potențialul de producție. Umiditatea se dirijează la sol prin udarea culturii cu norme de apă de 250 - 300 m3/ha, iar umiditatea atmosferică se dirijează cu ajutorul sistemului de aerisire cu care spațiul protejat este dotat. Datorită sistemului radicular bine dezvoltat și zestrei sale genetice valoroase, această specie rezistă în condiții de secetă mult mai mult decât castravetele comun. Putem concluziona că, Momordica are pretenții moderate față de apă și se aplică în general 14 - 16 udări. Regimul de temperatură
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
această ocazie ne-am dat seama de starea fiziologică, patologică și genetică precară a plantelor, sesizând următoarele probleme: slaba dezvoltare a plantelor cu aspect debil; atac puternic de fuzarioza porumbului și de tăciune; rezistență foarte scăzută la cădere datorită sistemului radicular slab dezvoltat precum și din cauza distrugerii de către boli ale țesuturilor vegetative de susținere; panicul foarte sărac în ramificații, în multe cazuri existând numai câteva ramificații secundare; inserție foarte joasă a știuleților pe plantă, chiar în apropiere de sol; pedunculul știuleților foarte
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
părți superioare a solului, atât cât să permită creșterea și dezvoltarea plantelor. Dezvoltarea permafrostului restricționează mult spectrul vegetal din această zonă, limitând mult numărul de specii. Sunt și arbori cu anumite adaptări la aceste condiții ale solului, având un sistem radicular puțin dezvoltat în adâncime, cum este cazul molidului negru (Picea marina). Această specie de molid originară din America de Nord este prezentă pe spații largi din Newfoundland până în Alaska. Acest strat de la suprafață care este supus înghețului și dezghețului repetat se numește
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
supraviețuind astfel și secetei de vară. Pentru a reduce pierderile de apă prin transpirație, unele plante au frunzele cerate, sub formă de spini sau de dimensiuni foarte mici. Alte plante (inclusiv unele plante de cultură - vița de vie) au sistemul radicular dezvoltat mult în adâncime (ajungând la resursele subterane de umiditate a solului). În zonele mai uscate vegetația include multe ierburi și tufișuri aromate între care: lavanda, rozmarinul, cimbrul, oleandrul. În zonele mai umede, cum ar fi versanții montani mai înalți
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
oculomotor comun), VII (facial), IX (glosofaringian) și X (vag) (vezi fig. 5A). În mezencefal, dorsomedial nucleului oculomotor comun, sub apeductul Silvius, se află nucleul vegetativ Edinger-Westphal, care emite atât din porțiunea sa caudală, cât și din cea rostrală, fibre parasimpatice radiculare pe traiectul nervului respectiv la ganglionul oftalmic și, de aici, la mușchii ciliari și irieni. Datorită acțiunii sale iridoconstrictoare, este denumit și nucleul pupilar, cu rol de centru al reflexului fotomotor. Calea aferentă a acestui reflex este reprezentată de retină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
s-au acumulat suficiente fapte experimentale în sprijinul acestui punct de vedere. Una din primele dovezi a fost adusă de Morat și Bonne (1897), care au observat că secțiunea intermedioganglionară spinală atrage după sine degenerescența a aproximativ 40% din fibrele radiculare posterioare. Pe această bază, autorii sus-citați au admis existența unei căi nervoase eferente de-a lungul rădăcinilor posterioare, formată din doi neuroni articulați sinaptic la nivelul ganglionilor spinali, care după Ken-Kure (1928) ar constitui parasimpaticul spinal. Centrul trofic al primului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
diferite niveluri prin mijloace farmacologice aduce de altfel mari servicii terapeutice. La nivel medular, prelungirea axonală a protoneuronului senzitiv visceral face sinapsă atât cu celulele eferente ale coloanei intermedio-laterale simpatice, pentru a constitui arcul reflex organovegetativ, cât și cu celulele radiculare ale cornului anterior, pentru a forma arcul reflex viscerosomatic, implicat în reflexele de apărare din cursul durerilor abdominale. Fibrele aferente vegetative ale nervilor cranieni, inclusiv nervii sinocarotidieni și endocardoaortici sunt, de asemenea, formate din terminații dendritice ale celulelor senzitive situate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1.3. AFECȚIUNI VEGETATIVE SECUNDARE (cu etiologie cunoscută) III.1.3.1. Afecțiuni ereditare Familia HSAN (Hereditary Sensory and Autonomic Neuropathy) Există mai multe sindroame congenitale ce aparțin acestei familii. HSAN 1 mai este cunoscută și sub numele de „neuropatie radiculară senzorială familială”, neuropatia ulcero-mutilantă, sindromul Thevenard, trofonevroză familială, mal perforant plantar și siringomielia familială (Auer-Grunbach, 2008). Subtipul 1C este cunoscut și sub numele de sindromul Charcot-Marie-Tooth. Este o boală autozomal-dominantă, cu deficit senzorial în părțile distale ale extremităților, mai ales
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pot fi factori potențiali în bacteremia tranzitorie (Herzberg MC, 1996; Daly CG, 2001). Quirynen M. (2000) considera ca masticația blândă poate elibera endotoxine bacteriene în sânge la pacienții cu periodontită. În plus, microorganismele orale pot fi răspândite de la un canal radicular infectat în fluxul de sânge în timpul și după terapia endodontică (Debelian GJ, 1995). Agentul patogen cel mai des întâlnit este streptococul viridans, urmat de enterococ. Limba este saburală prin alungirea anormală a papilelor linguale, albicioase, datorită unei masticații insuficiente, mai
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
sau anastomoze, deci, mai ales la nivelul așa-numitelor artere terminale. Ramificațiile terminale ale arterelor maxilare superioare și inferioare se încadrează în aceasta categorie de artere. Se cunoaște că periodontopatiile marginale recunosc și alte cauze: -factori locali: tartrul dentar, resturi radiculare, carii, lucrări protetice: -factori generali: boli metabolice, avitaminoze etc., la care se adaugă staza circulatorie. De asemenea, s-a constatat prezența la nivelul aparatului dento-periodontal de inflamații, hemoragii, pungi gingivale și mobilitate crescută a dinților. 8. Manifestări orale ale reacțiilor
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
27,3 [45]. Un alt exemplu, de astă dată concret/natural, se referă la efectul reductiv exercitat de o plantă (perenă, deci cu un efect potențat) asupra solului (fig. 33); efectul reductiv maxim se manifestă în zona de maximă dezvoltare radiculară, ca o dovadă a secreției de substanță reducătoare, efect ce se pierde pe măsura îndepărtării de plantă, ca și în proximitatea - neparticipantă la explorarea, prin rădăcini, a solului - trunchiului [46]. În atari circumstanțe, întotdeauna organismul fotoautotrof prezent într’un biotop
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de Salvia se ocupa Pașcovschi (1961,1962), Toma, Teodorescu și Cantemir (1982), Toma, Ivănescu și Niță (1995). În toate aceste lucrări este prezentată numai structura unor organe vegetative de la planta matură. În ceea ce privește familia Compositae, lucrările se referă la structura perilor radiculari (Whitaker, 1923) sau a perilor tectori (Ramayya, 1963, care propune și o terminologie pentru descrierea acestora). Formațiunile secretoare specifice reprezentanților din familia Compositae sunt perii secretori și canalele secretoare. Acestea sunt analizate de numeroși autori, dintre care, de structura perilor
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
specie mediteraneană, jaleșul manifestă cerințe mari față de lumină. Plantele cultivate în condiții de zi lungă au fost mai bogate în ulei volatil decât cele care au beneficiat de condiții de zi scurtă. Cerințele față de umiditatea solului sunt moderate datorită sistemului radicular profund. La un anumit nivel (60%) din capacitatea de câmp pentru apă, umiditatea influențează favorabil acumularea uleiului volatil; reducerea umidității sub nivelul optim conduce la scăderea conținutului în ulei volatil. Unele cercetări au relevat că factorii sezonieri influențează și componența
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
platformelor teraselor, panta terenului, conținutul în elemente fertilizante pe orizonturi de sol, etc. Înălțimea este limitată de grosimea stratului care se poate mobiliza prin arături și lucrări de întreținere a culturilor și care trebuie să asigure condițiile necesare dezvoltării sistemului radicular al plantelor cultivate (minim 30 - 50 cm). Lățimea platformei se alege astfel ca înălțimea terasei să nu depășească limitele impuse de criteriile de specificate anterior. Se are în vedere ca lățimea efectivă care se folosește ca teren arabil (platforma) să
amenajari pentru protectia si conservarea solului by BIALI GABRIELA () [Corola-publishinghouse/Science/83088_a_84413]
-
putregaiuri, boli foliare. Principalele produse din această grupă sunt Topsin M 70 WP (70 %), Topsin M ULV (40 %), Metoben 70 PU (70 %), Ostenal MT 75 PUS (46 % + oxadixil 29 %). · Propamocarbul are acțiune sistemică și este foarte bine absorbit de sistemul radicular, fapt pentru care este utilizat în combaterea bolilor la răsaduri (Phytium, Phytophthora). Produsul utilizat frecvent este Previcur 607 SL (607 g/l). B. Grupa tiuramilor cuprinde produse cu structură chimică asemănătoare ditiocarbamaților. Din această grupă fac parte tiuramul și metiramul
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
prin scurtarea internodurilor, striația necrotică, deformări ale ramurilor etc.; simptome florale sub formă de pătări ale perigonului sau ca benzi de decolorare a petalelor; simptome pe fructe ca petele inelare, petele rugoase, pietrificări ale pulpei, negeiri etc.; simptome ale sistemului radicular prin scurtarea, îndesirea și necroza rădăcinilor. În cazul virusurilor latente pe plantele atacate nu apar simptome evidente, plantele fiind tolerante față de virusul respectiv. Sub influența creșterii valorilor de temperatură în vară, uneori simptomele sunt mascate, pentru ca la scăderea temperaturii către
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
aspect de încrețire, iar în secțiune lemnul are o colorație roșiatică. Ca aspect general plantele sunt mai mici ca talie, vegetează defectuos, producțiile fiind din ce în ce mai mici, iar bobițele sunt lipsite parțial de semințe. Răspândire-transmitere. Virusul se transmite prin altoi, uniri radiculare și prin nematozi. Din cercetările întreprinse în Franța, Italia, S.U.A. și România (I. Pop, 1988), speciile de nematozi (Xiphinema index și X. italiae) răspândesc virusul în mod natural, ceea ce explică apariția vetrelor de plante virotice, care se măresc an de
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
acumulării de antocian, pete negre datorită acumulării de melanină; necrozarea țesuturilor ca stadiu final al distrugerii țesuturilor, urmată de desprinderea zonelor afectate sub formă de ciuruiri; uscarea lăstarilor ; deformări sau tumori ce apar pe diferite organe ; ofiliri datorate putrezirii sistemului radicular sau obstruării vaselor conducătoare de către coloniile bacteriene; putreziri umede la organele suculente când bacteriile distrug pereții celulari, dezorganizează țesuturile și apare în zona atacată un exudat mucilaginos. 4.3.1. Cancerul bacterian-Agrobacterium radiobacter pv. tumefaciens Cancerul, datorită aspectului său caracteristic
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Plantele de viță de vie atacate în pepinieră sau plantații se dezvoltă necorespunzător; frunzele se îngălbenesc, lăstarii nu se lignifică iar plantele pier în câțiva ani. La pomii fructiferi atacați, se remarcă apariția lăstarilor pe tulpini. Dacă se cercetează sistemul radicular, se constată că la nivelul scoarței, ciuperca formează un miceliu albicios sub forma unor cordoane subțiri ce poartă numele de rizomorfe. Acestea pătrund în profunzime, în zona subcorticală și ajung la cambiu și lemn iar scoarța putrezește și se exfoliază
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
În aceste cazuri prin bariere de plante rezistente sau bariere fizice se poate întârzia deplasarea subterană a agenților patogeni. Astfel, în vederea limitării extinderii bolilor provocate de ciuperci din genul Graphium care se extinde de la un arbore la altul prin grefe radiculare, se distrug arborii atacați și cei din jur, apoi se sapă tranșee pentru a opri difuzarea miceliului. Lupta împotriva vectorilor duce la micșorarea procentului de plante virozate în lan. Se cunoaște faptul că, afidele transmit agentii diferitelor viroze ale plantelor
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]