19,627 matches
-
Și momentul mai durează cinci minute. Termină, zîmbește: Je m'excuse... Și lumea e din nou la locul ei. *** Românii. După ureche, ai zice că sînt über alles. Mai des în centrele comerciale decît în muzee, înghesuiți, de cum vin, la raionul de la intrare, cu suveniruri și cărți în care iei cu tine ce-ai văzut, deși poți face, la Orsay, de pildă, și poze (fără blitz - aiurea...). Există, însă, un loc unde-și iau revanșa. Aproape de Pompidou, la Atelierul Brâncuși, cu
Paris - spicuiri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9319_a_10644]
-
oglindă îngustă, specială, ce-mi aducea două-trei raze de lumină, la aceeași oră, și mi le reflecta pe covorul gros de pe scîndurile dușumelelor: băltea covorul, îl lichefia... Însă foarte multe versuri le-am scris la ședința lunară a medicilor de la raion, la Fălticeni... Mă așezam în prima bancă și scriam versuri nonstop. Toți credeau că iau notițe. Ajuns acasă, le descifram și le băteam la mașină. Rareori mai modificam cîte ceva. Unele erau chiar bune! Dar... dar veneau zilele mele de
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
nu am mai putut onora nici o invitație și, ca atare, Consiliul Județean era prezent în lume doar formal și nu activ. Am activat totuși consistent în Euroregiunea Siret-Prut-Nistru, fiind președintele acestei asociații pe care am extins-o la peste 22 raioane din Republica Moldova, plus cele două județe românești, Iași și Vaslui, care au avut un rol esențial în implementarea multor proiecte finanțate de Uniunea Europeană. Cel mai spectaculos proiect pe care l-am obținut a fost TransAgropolis, la Lețcani, cu participarea și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
plus cele două județe românești, Iași și Vaslui, care au avut un rol esențial în implementarea multor proiecte finanțate de Uniunea Europeană. Cel mai spectaculos proiect pe care l-am obținut a fost TransAgropolis, la Lețcani, cu participarea și a altor raioane din Republica Moldova și Ucraina. Am chibzuit bugetele Consiliului Județean ca să am finanțarea integrală pentru modernizarea Aeroportului din Iași, din resurse proprii. Consilierii județeni au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a sabota proiectele în curs de desfășurare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
cojoc sau burcă frumos împodobită și de la opincă în sus obielele negre cu alb sunt înfășurate cu curele,obicei moștenit încă de la romani’’(Alexandru Moisi în Monografia comunei Coronini). Moldova Nouă a fost declarat oraș în 1954, fiind reședință de raion încă din 1950, în cadrul regiunii banatului. Zăcămintele minelor au fost cunoscute încă din antichitate. Mina Suvarov s-a deschis în 1963. Șeful minei a fost inginerul Constantin Ioncelescu. În 1966 în mină lucra ca maistru Țuțuianu. Poetul Mihai Leonte , fost
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Românii refuză să lupte într-un război ruso-ucrainean care pentru ei este străin, potrivit chernivtsinews.com, citat de Adevărul. Protestele au izbucnit după ce 280 de tineri din satul românesc Ostrița, de lângă Cernăuți, au primit ordin de recrutare. În Lehăceni (Priprutia), raionul Noua Suliță, oamenii au dat foc ordinelor de mobilizare chiar în mijlocul străzii. „Noi vrem pace, război nu ne trebuie. În Ucraina trebuie să fie pace. Nu avem nevoie să ne plece copii la război să moară. Toți care merg acolo
Revoltă în Ucraina: Românii din Cernăuți refuză să meargă la război by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77386_a_78711]
-
au blocat drumul. Pentru o perioadă de timp a fost blocat și drumul Cernăuți - Suceava. Bucpress.eu, un portal de știri din Cernăuți, transmite: „Dangătul clopotului din sfintele lăcașe care a răsunat în această dimineață în unele localități românești din raionul Herța, a fost ca un semn de deșteptare și de îndemn de a se împotrivi chemărilor de a trimite feciorii satelor Bucovinei să moară în regiunile Donețk și Lugansk. În fiecare localitate din acest ținut oamenii au ieșit în stradă
Revoltă în Ucraina: Românii din Cernăuți refuză să meargă la război by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/77386_a_78711]
-
mai puțin răi decît racheții albanezi sau ucraineni. Pe șef îl cheamă Grișa, iar pe haidamacul cu canistra îl cheamă Vaniușka, în ciuda celor doi metri și a celor o sută douăzeci de kilograme. Până și maică-sa, care trăiește în raionul Bălți, are 72 de ani și o pensie de douăzeci de lei moldovenești, îl alintă Vaniușka chiar și atunci când el o bate ca să-i dea economiile, să le poată schimba pe vodcă. Cum se pot face economii dintr-o pensie
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
hotărâse să dea vina pe român. Acum, Lionel intră într-o librărie, decis să-și respecte contractul cu editura care-i plătise avansul. Or, primul pas în scrierea unor memorii serioase este cumpărarea unui caiet corespunzător. Se duce glonț la raionul de papetărie și i se adresează unei vânzătoare prietenoase: — Domnișoară, aș dori să cumpăr un caiet. Ce fel de caiet? întreabă întemeiat domnișoara, ținând cont de oferta diversificată expusă în rafturi. — Habar n-am, răspunde sincer Lionel. — La ce vă
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
o hârtie, Costăchel se întreba: „De când sunt eu tovarăș cu aista? Ce? Am fost la furat în tovărășie cu el? Ferească-mă Dumnezeu!”... Uite aici dovada că locuiești în comună. Cu asta te prezinți la miliția raională pentru bulentin. La raion te prezinți! Ai înțeles? - a insistat milițianul. „Aista mă crede tâmpit”, gândea Costăchel, făcându-și socoteala când să meargă la târg. „Unde o fi miliția? Lasă că aflu de la Aizic hangiul”. Îți faci și două poze bust! Bust! Ai înțeles
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Lasă-l în pace pe tovarășu’ Daurel, că se supără și face urât. Nu vezi ce încruntat îi? Ce-i el balaoacheș, da’ ce se strâmbă când se-nfurie - i-a luat apărarea, în hazul tuturor, un altul... Tovarășul de la raion își bolovănea ochii ca boul când își dă importanță. În cele din urmă, i-a șoptit ceva lui Chersân, care a prins a vorbi: Lăsați-l în pace pe tovarășu’ Daurel! Nu vi-i rușâni, față de tovarășu’ Tașmău, delegat de la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
își bolovănea ochii ca boul când își dă importanță. În cele din urmă, i-a șoptit ceva lui Chersân, care a prins a vorbi: Lăsați-l în pace pe tovarășu’ Daurel! Nu vi-i rușâni, față de tovarășu’ Tașmău, delegat de la raion? Noi ne-am adunat să grăim dinspre întovărășală și voi nu mai isprăviți cu prostiili. Amu-ia partidu’ nostru vrea ca țărani de la sate să să unească cu pământu’ cu boi cu cai cu plugurili cu căruțâli și cu toți la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să facem întovărășală între noi... Cu boi cu pluguri cu... Până la urmă, Chersân a rămas cu mâna în aer și cu gura căscată, ca un pește pe uscat. Nu mai știa ce să spună. Privea disperat când spre tovarășul de la raion, când la adunare. Auzi-l numai și te crucește! Luceafărul mamei lui de neisprăvit! - a șoptit Petrache către Costăchel. Au ei treabă cu „întovărășala”, da’ cu chiaburii îi nevoie mare - a apreciat situația Costăchel. Îl rog pe tovarășu’ deleagat de la
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
când la adunare. Auzi-l numai și te crucește! Luceafărul mamei lui de neisprăvit! - a șoptit Petrache către Costăchel. Au ei treabă cu „întovărășala”, da’ cu chiaburii îi nevoie mare - a apreciat situația Costăchel. Îl rog pe tovarășu’ deleagat de la raion să ne spuie de ce vrea partidu’ nostru să ne adune în întovărășală și cum să luptăm coantra esploatări - a reluat Chersân firul pierdut al vorbei. Tovarășul Tașmău - delegatul de la raion - s-a ridicat încet și important. După ce și-a încheiat
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a apreciat situația Costăchel. Îl rog pe tovarășu’ deleagat de la raion să ne spuie de ce vrea partidu’ nostru să ne adune în întovărășală și cum să luptăm coantra esploatări - a reluat Chersân firul pierdut al vorbei. Tovarășul Tașmău - delegatul de la raion - s-a ridicat încet și important. După ce și-a încheiat nasturii de la tunică, sprijinindu-și degetele în tăblia mesei, a pornit să cuvânte: Tovarăși! Partidul nostru - călăuzit de învățătura marxit-leninistă - a hotărât să aducă belșugul și bunăstarea și în rândul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
apoi a gospodăriilor agricole colective. Țăranii își vor uni pământurile, animalele și atelajele și vor munci împreună. Totodată va duce lupta de clasă împotriva chiaburimii din satele patriei noastre dragi... În sală au început murmure la început nedeslușite.Tovarășul de la raion și-a bolovănit din nou ochii. S-a uitat la Chersân întrebător, dar a rămas țeapăn în fața adunării. Chersân s-a ridicat și, cerându-și voie de la delegat, a grăit răstit: Ce aveți, măi? De ce nu tăceți din gură? Vă
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
câte unul. În câteva clipe, adunarea s-a destrămat. Nu au mai putut face ordine nici ochii bolovăniți ai delegatului, nici amenințările milițianului, nici gesturile disperate ale lui Chersân... Ce facem, tovarășu’ delegat? Dumneavostră poate știți mai bine. Acolo la raion vă spune mai multe despre cum se face întovărășala asta. Pe mine nu mă taie capul. Întâi! De ce n-ai instruit - cum ți-am spus - câțiva oameni de nădejde, care să împânzească adunarea și să țină ordine? Am instruit, tovarășu
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
a luat notă și discuția a continuat. Tovarășe Chersân! Dumneata ai auzit de lămurirea de la om la om? De lamânuire n-am auzit, tovarășu’... Lămurireee! Nu lamânuire. Fii atent și bagă la cap!... De a doua zi, Chersân, Tașmău - delegatul raionului - milițianul și Daurel intrau din casă în casă. Daurel era un fel de înainte-mergător. Alerga din poartă în poartă, să afle dacă gospodarii sunt acasă. Vine tovarășu’ de la raion. Vedeți cum grăiți, că... Câte unii îl întrebau: „Ce-i măi
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
și bagă la cap!... De a doua zi, Chersân, Tașmău - delegatul raionului - milițianul și Daurel intrau din casă în casă. Daurel era un fel de înainte-mergător. Alerga din poartă în poartă, să afle dacă gospodarii sunt acasă. Vine tovarășu’ de la raion. Vedeți cum grăiți, că... Câte unii îl întrebau: „Ce-i măi, Daurele? Ce cauți pe la porțile oamenilor? Tu n-ai treabă acasă? Da’ ce treabă să ai tu?” Sau: „Parcă umbli cu popa. De ce nu ți-ai luat dancii, să
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pusese mâna pe clanța ușii, gata să intre în casă, când a auizit bătăi în poartă. Cine-i acolo? - a întrebat Costăchel. Noi! Care noi? Milițianu’ și tovarășu’ căpitan! Și ce căutați la mine la ora asta? Tovarășu’ căpitan de la raion vrea să vorbească cu tine. Deschide! Costăchel ar fi vrut să mai spună ceva, dar și-a zis: „Ia să văd ce treabă au cu mine?” Bună seara. Sunt căpitanul de securitate Hahău - s-a prezentat tânărul îmbrăcat în haină
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
să vadă faptele voastre cele bune și să slăvească pe Tatăl vostru Cel din ceruri.” (Evanghelia după Matei 5, 16) Rugăciuni smerite și pilde de Pateric, „” Cornel Paiu Lidia Vrabie s-a născut pe 25 octombrie 1965, în satul Sagaidac, raionul Cimișlia, Republica Moldova, în familia numeroasă a țăranilor Feodosie și Irina Bularga. A absolvit Școala Medie Generală din satul natal în 1982, după care a continuat studiile la Facultatea de Limbi Străine a Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din orașul Bălți, specializarea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
Școala Medie Generală din satul natal în 1982, după care a continuat studiile la Facultatea de Limbi Străine a Institutului Pedagogic „Alecu Russo” din orașul Bălți, specializarea Limba franceză. În 1986, începe cariera pedagogică la Școala Medie din satul Voinescu, raionul Hâncești, unde a locuit nouă ani împreună cu familia, soțul Simion și copii Andrei și Elena. În 1995, împreună cu toată familia se mută în satul Dahnovici, comuna Bobeica, din același raion, unde continuă activitatea didactică, în cadrul Liceului Teoretic Bobeica. Din anul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
1986, începe cariera pedagogică la Școala Medie din satul Voinescu, raionul Hâncești, unde a locuit nouă ani împreună cu familia, soțul Simion și copii Andrei și Elena. În 1995, împreună cu toată familia se mută în satul Dahnovici, comuna Bobeica, din același raion, unde continuă activitatea didactică, în cadrul Liceului Teoretic Bobeica. Din anul 2002 emigrează cu familia în Spania, unde, trăiește și în prezent, bucurându-se de realizările celor apropiați, dar, totodată, ducând dorul meleagurilor natale, moldovenești, la care din când în când
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
-și schimbase părerea despre viitoarea ei profesie, rămase fidelă hotărârii luate încă din copilărie. După absolvirea școlii, făcu cursuri de un an în acest domeniu și susținu cu succes examenele. I se propuse de muncă într-un sat necunoscut, din raionul vecin. Ajunsă acolo, Tatiana își aminti de Liza, vânzătoarea din satul lor, pe care totdeauna o considerase fericită și căreia dorise atât de mult să-i semene. Dorința aceasta o mai simțea și acum și i se oferea și posibilitatea
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
mult de cinci ani de când n-am mai fost pe la acea fântână. Oare, când revin, o mai găsesc la fel? Oare, apa ei va fi tot atât de bună? Vecinii darnici După absolvirea facultății, primisem îndreptare de muncă într-un sat din raionul soțului meu: Voinescu. Era ultimul sat, se afla la hotar cu România, nu departe de râul Prut. La început trăisem la gazdă, apoi peste doi ani se eliberase o casă care era construită pentru familiile de specialiști tineri, care veneau
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]