941 matches
-
pe malul stâng al râului Teleajen. Este străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Ploieștiul de Buzău. La Bucov, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ102E, care duce duce către Plopu și Iordăcheanu. Tot la Bucov, din DJ102E se ramifică șoseaua județeană DJ250 care duce la orașul Boldești-Scăeni. Un al doilea drum care duce către Boldești-Scăeni a avut în trecut statut de drum județean, fiind declasat și transformat în drum comunal, și trece prin parcul Constantin Stere. Din punct de
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
Botoroaga, Moșteni, Videle, Blejești, Purani, Siliștea, Poeni, apoi mai departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, la Toporu se ramifică șoseaua județeană DJ506A, care duce spre vest în județul Teleorman la Răsmirești, Vitănești și Purani. Prin comună trece și calea ferată Giurgiu-Videle, pe care este deservită de stația Toporu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Toporu se ridică la
Comuna Toporu, Giurgiu () [Corola-website/Science/300447_a_301776]
-
și a teoriei selecției naturale, reconsolidând teoria evoluționistă. Se dezvoltă rapid noi discipline biologice, mai ales după ce James D. Watson și Francis Crick propun structura ADN-ului. După elaborarea teoriei fundamentale a biologiei moleculare și descoperirea codului genetic, biologia se ramifică în două mari direcții, una referitoare la studiul organismelor și a grupurilor de organisme și o alta referitoare la domeniile celular și molecular. Pe la sfârșitul secolului al XX-lea, apar noi ramuri ca genomica (studiul genomurilor organismelor) și proteomica (studiul
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
lucrare de referință, deoarece o mare parte a conținutului acesteia este și astăzi acceptat. În această lucrare, Linné așază omul în ordinul primatelor și îl denumește "Homo sapiens". Progresul general al cunoașterii a condus și la dezvoltarea biologiei. Aceasta se ramifică în mai multe domenii care treptat vor evolua de sine-stătător. Călătoriile efectuate de naturaliști au furnizat o multitudine de informații privind diversitatea și distribuția lumii vii. De o deosebită valoare sunt contribuțiile lui Alexander von Humboldt, care a analizat relația
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
Este străbătut de șoseaua județeană DJ102, care îl leagă spre sud de Păulești și Ploiești (unde se intersectează cu DN1B), și spre nord de Dumbrăvești, Vărbilău, Slănic și Izvoarele (unde se termină în DN1A). Din acest drum, lângă Plopeni se ramifică spre nord-vest șoseaua județeană DJ100D, care duce la Cocorăștii Mislii, Scorțeni și Bănești (unde se termină în DN1). Prin oraș trece și calea ferată Buda-Slănic, pe care este deservit de stația Plopeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Plopeni
Plopeni () [Corola-website/Science/297081_a_298410]
-
unealtă necesară pentru a studia sistemele haotice. Acum ei puteau utiliza o simplă ecuație pentru a afla rezultatul unei ecuații mai complexe. Structurile fractale au fost observate și în alte locuri în afara minții unui matematician. Vasele de sânge care se ramifică, ramurile unui copac, structura internă a plămânilor, graficele de la bursă, etc. Toate acestea au un singur lucru în comun: auto-similaritatea. Exemple
Teoria haosului () [Corola-website/Science/311971_a_313300]
-
străbătută de șoseaua județeană DJ281, care o leagă spre sud-est de Erbiceni și Podu Iloaiei (unde se termină în DN28) și spre nord-vest de Cotnari, Ceplenița, Scobinți (unde se intersectează cu DN28B) și Sirețel. Din acest drum, la Belcești se ramifică șoseaua județeană DJ281B, care duce spre nord la Coarnele Caprei și Plugari. Prin comună trece și calea ferată Podu Iloaiei-Hârlău, pe care este deservită de halta de mișcare Belcești și de halta Podu Ulmi. Relieful este dezvoltat pe roci sedimentare
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
acesta primește afluenții Cremeneț și Dracea Mică. Este traversată de șoseaua națională DN2L, care o leagă spre vest de Soveja și Tulnici și spre sud-est de Răcoasa, Străoane, Panciu și Mărășești (unde se termină în DN2). Din acest drum se ramifică la Câmpuri șoseaua județeană DJ205E, care duce spre sud-est la Vizantea-Livezi, Vidra, Țifești și Garoafa (unde se termină în același DN2). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Câmpuri se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Câmpuri, Vrancea () [Corola-website/Science/310934_a_312263]
-
și Scărișoara. Comuna se situează pe valea râului Buzău, la confluența cu Bâsca Chiojdului, și este traversată de șoseaua națională DN10, care leagă Buzăul (aflat la aproximativ ) de Brașov (aflat la ). Din dreptul satului Gura Bâscei, din drumul național se ramifică șoseaua județeană DJ102B, care leagă comuna pe văile Bâscăi Chiojdului, Zeletinului și Drajnei de orașul Vălenii de Munte din județul Prahova. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Nehoiașu, pe care comuna este deservită de stațiile Cisău și Gura Bâscii. Conform
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
este folosită de administrația locală. Orașul se află în vestul județului, pe malurile Dâmboviței, acolo unde acest râu se varsă în râul Argeș. Este traversat de șoseaua națională DN4, care leagă Oltenița de București. La Budești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ301, care duce spre nord la Vasilați, Gălbinași, Plătărești, Fundeni și mai departe în județul Ilfov la Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se termină în DN3). Din DJ301, la Budești se mai ramifică și
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
se ramifică șoseaua județeană DJ301, care duce spre nord la Vasilați, Gălbinași, Plătărești, Fundeni și mai departe în județul Ilfov la Cernica și Pantelimon (unde se intersectează cu DNCB și se termină în DN3). Din DJ301, la Budești se mai ramifică și șoseaua județeană DJ401C, care duce spre nord la Sohatu și Plătărești. Prin oraș trece și calea ferată București-Oltenița, pe care este deservit de stația Budești. În perioada dinaintea războaielor mondiale găsim ca proprietar în zonă pe boierul Constantin Manu
Budești () [Corola-website/Science/297084_a_298413]
-
județeană DJ249, care o leagă spre nord-vest de Victoria (unde se termină în DN24) și spre sud-est, de-a lungul Prutului, de Ungheni, Țuțora, Prisăcani, Grozești și Gorban (unde se termină în DN28). Lângă Podu Jijiei, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ249C, care duce spre sud-vest la Holboca și Iași (unde se termină tot în DN28). În comuna Golăiești se află cotul Bran pe Râul Prut, arie protejată de tip acvatic, unde sunt protejate mai multe specii de pești
Comuna Golăiești, Iași () [Corola-website/Science/301278_a_302607]
-
Dochiei, Satu Nou, Slobozia și Urechești (reședința). Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Vrancea, pe malurile Trotușului. Este străbătută de șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. La Cornățel, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care duce spre sud în județul Vrancea la Ruginești și Pufești (unde se termină în DN2). Tot din DN11A, la Urechești se ramifică șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-est la Sascut (unde se intersectează cu DN2
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
șoseaua națională DN11A, care leagă Oneștiul de Adjud. La Cornățel, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ119C, care duce spre sud în județul Vrancea la Ruginești și Pufești (unde se termină în DN2). Tot din DN11A, la Urechești se ramifică șoseaua județeană DJ119A care duce spre nord-est la Sascut (unde se intersectează cu DN2) și mai departe spre sud-est în județul Vrancea la Homocea (unde se termină tot în DN11A). Prin comună trece și calea ferată Adjud-Comănești-Siculeni, pe care este
Comuna Urechești, Bacău () [Corola-website/Science/300708_a_302037]
-
roșu, odogaciul, săpunul popii, floarea călugărului sau floarea de săpun ("Saponaria officinalis") este o plantă medicinală, perenă din familia Caryophyllaceae. Săpunărița este o plantă cu un rizom târâtor, în pământ. Tulpina are 70 cm - 1 m și prezintă noduri umflate, ramificate în partea superioară. Florile au 5 petale, de culoare roză sau albă. Petalele sunt libere, sepalele sunt unite. Fiecare petală are spre exterior o expansiune foliacee (unguiculă). Săpunărița înflorește în lunile iunie-septembrie. Frunzele sunt eliptice, opuse, au 3 nervuri pe
Săpunăriță () [Corola-website/Science/323502_a_324831]
-
bazinul său hidrografic ocupă peste 35% din suprafața județului. În acest județ, râul străbate sectoare cu pantă mai accentuată (Pojorâta, Prisaca) și sectoare unde panta scade la mai puțin de 3 m/km. Odată cu ieșirea din munți, cursul Moldovei se ramifică în depresiunile intramontane, formând grinduri, praguri și ostroave . Pe teritoriul județului Iași, Moldova curge pe o lungime de 30 km, având un debit mediu de 31,1 m³/s. Râul primește afluenți și de partea stângă și de partea dreaptă
Râul Moldova () [Corola-website/Science/302436_a_303765]
-
stâng al râului cu același nume. Este străbătut de șoseaua națională DN2, care îl leagă spre sud de Buzău și București, și spre nord de orașele din Moldova: Focșani, Bacău, Roman, și Suceava. Din acest drum, la Râmnicu Sărat se ramifică DN22, care leagă orașul de Brăila și mai departe (prin trecerea Dunării cu bacul), de orașele dobrogene Tulcea și Constanța. DJ202 (șosea județeană) duce din oraș în aval de-a lungul râului Râmnicu Sărat către localitățile învecinate. Prin Râmnicu Sărat
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
și Mircești (reședința). Comună se află în marginea vestică a județului, la limita cu județul Neamț, pe malul drept al Șiretului. Este străbătuta de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de Român. Lângă podul peste Siret, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ208R, care deservește exclusiv comună, terminându-se în satul Mircești în șoseaua județeană DJ208; aceasta leagă comună spre sud în județul Neamț de Săbăoani (unde se termină în DN2) și spre nord de Hălăucești, Mogoșești-Siret, Stolniceni-Prăjescu, Pașcani (unde
Comuna Mircești, Iași () [Corola-website/Science/301291_a_302620]
-
de 6325 ha. Prin comună trece șoseaua națională DN2, care leagă Bucureștiul de Urziceni; lângă Afumați, ea se intersectează cu șoseaua de centură a Bucureștiului, prin care se limitează de orașul Voluntari, la sud-vest. Tot la Afumați, din DN2 se ramifică șoseaua județeană DJ200A, care duce spre Petrăchioaia, și tot DN2 se intersectează cu șoseaua județeană DJ100, care duce spre nord-vest la Ștefăneștii de Jos, Tunari și Otopeni (unde se termină în DN1) și spre sud-est la Găneasa, Brănești și Fundeni
Afumați, Ilfov () [Corola-website/Science/310026_a_311355]
-
se termină în DN7) și spre sud în județul Olt de , (unde se intersectează cu DN67B), , , (unde se intersectează cu DN65), , , , și mai departe în județul Teleorman de (unde se intersectează cu DN65A) și . Din acest drum, la Cungrea se ramifică șoseaua județeană DJ678G, care duce spre sud-vest în județul Olt la și (unde se termină în DN67B). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ciomăgești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Ciomăgești, Argeș () [Corola-website/Science/300615_a_301944]
-
metodele lui Euler, deoarece seria Dirichlet a sa este pretutindeni sumabilă Abel; însă seria Dirichlet a funcției zeta este mult mai greu de sumat în cazul divergențelor. De exemplu, perechea seriei în funția zeta este seria non-alternată , care are aplicații ramificate în fizica modernă, dar care necesită metode de sumare mult mai puternice.
1 − 2 + 3 − 4 + · · · () [Corola-website/Science/316973_a_318302]
-
află într-o zonă de deal, în valea Cricovului Dulce. Comuna este străbătută de șoseaua județeană DJ710A, care o leagă spre nord-est de Pucioasa și spre sud de Moreni și I.L. Caragiale (DN72). În centrul comunei, din acest drum se ramifică DJ710B care duce spre comuna Vișinești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Valea Lungă se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,64%). Pentru 1,3
Comuna Valea Lungă, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301193_a_302522]
-
reședința), Buda, Nedelea, Stoenești și Târgșoru Nou. Comuna este situată în vestul județului, pe malul stâng al Prahovei, la nord-vest de municipiul Ploiești. Este străbătută de șoseaua națională DN72, care leagă Ploieștiul de Târgoviște. La Stoenești, din acest drum se ramifică șoselele județene DJ144, care duce spre nord la ; și DJ140, care duce la (unde se intersectează cu DN1A), și (unde se termină în DN1). DJ114 se intersectează la Nedelea cu șoseaua județeană DJ101I, care o leagă spre vest de și
Comuna Ariceștii Rahtivani, Prahova () [Corola-website/Science/301637_a_302966]
-
reședința) și Stânca. Comuna se află în estul județului, pe malul drept al Jijiei. Este traversată de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. Din acest drum, în satul Osoi se ramifică șoseaua județeană DJ249B, care duce spre est la Prisăcani. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Comarna se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,41
Comuna Comarna, Iași () [Corola-website/Science/301268_a_302597]
-
județului, pe malurile unor lacuri amenajate pe râul Iștău. Este străbătută de șoseaua județeană DJ100C, care o leagă spre nord de și Mizil (unde se termină în DN1B) și spre sud de . La Fulga de Jos, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ100B, care duce spre vest la (unde se intersectează cu DN1D), (unde se construiește un nod de acces pe [[Autostrada A3 (România)|autostrada București-Ploiești), și (unde se intersectează cu [[DN1]]). Conform [[Recensământul populației din 2011 (România)|recensământului efectuat
Comuna Fulga, Prahova () [Corola-website/Science/301674_a_303003]