935 matches
-
autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate capilarele sunt deschise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
modul de curgere a aerului. La un flux aerian redus, particulele au un traiect liniar, paralel cu peretele tubului (A) ; curgere laminară. Dacă fluxul aerian este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui bronșic, cu multe ramificații și modificări ale calibrului căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
este rar o problemă la pacienții cu blocaj alveolo-capilar, chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
răspunsul cerebral la leziunile neuronale. Eritropoetina este o moleculă glicoproteică alcătuită din 165 de aminoacizi și patru grupări glucidice. Aproximativ 60% din molecula de eritropoetină este proteină și restul este carbohidrat. Fiecare dintre grupurile hidrocarbonice este alcătuit din câteva catene ramificate de zaharuri, unele dintre ele terminându-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate capilarele sunt deschise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
modul de curgere a aerului. La un flux aerian redus, particulele au un traiect liniar, paralel cu peretele tubului (A) ; curgere laminară. Dacă fluxul aerian este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui bronșic, cu multe ramificații și modificări ale calibrului căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
este rar o problemă la pacienții cu blocaj alveolo-capilar, chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
răspunsul cerebral la leziunile neuronale. Eritropoetina este o moleculă glicoproteică alcătuită din 165 de aminoacizi și patru grupări glucidice. Aproximativ 60% din molecula de eritropoetină este proteină și restul este carbohidrat. Fiecare dintre grupurile hidrocarbonice este alcătuit din câteva catene ramificate de zaharuri, unele dintre ele terminându-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
ventricular, respectiv pentru generarea și conducerea excitației electrice, sistemul excito conductor (nodulul sino-atrial, nodul AV, fasciculul His și rețeaua Purkinje; fig. 30). Cardiomiocitele contractile au un diametru de 10-15 μm, o lungime de ~50 μm și multe din ele sunt ramificate. Extremitățile realizează atașarea reciprocă sub forma discurilor intercalare, ce reprezintă substratul sincițialității funcționale. Astfel, cardiomiocitele sunt conectate electric prin joncțiuni comunicante (gap junctions, nexus), ce permit trecerea de ioni și molecule mici de la o celulă la alta și mecanic prin
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică repetat, rezultând mai mult de 40 de miliarde de capilare. Capilarele reprezintă un sistem de legătură între circulația arterială și cea venoasă și fac parte din sistemul vascular de joasă presiune, alături de circulația venoasă, pulmonară și limfatică. Pe lângă asigurarea schimburilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
stângă; căile aeriene continuă să se bifurce ajungând la diametre din ce în ce mai mici. Bronhiile principale prezintă la nivelul peretelui lor inele cartilaginoase, iar bronhiolele nu posedă astfel de structuri cartilaginoase, putând ușor să se colabeze. Bronhiolele finale, numite și respiratorii, se ramifică în scurte canale fără perete muscular, canalele alveolare (fig. 62); fiecare canal comunică direct cu un număr de alveole pulmonare, locul unde are loc schimbul de gaze respiratorii. Prezența mucusului și cililor la nivelul bronhiilor și bronhiolelor conferă protecție plămânilor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
aerul alveolar. Această barieră are o grosime mai mică de ½ µm și este alcătuită din celule epiteliale alveolare (acoperite de surfactant), spațiu interstițial și celule endoteliale capilare. Sângele ajunge la acest nivel de la inima dreaptă prin arterele pulmonare; acestea se ramifică până la capilarele pulmonare. Capilarele se întind de-a lungul peretelui alveolar și formează o rețea densă de vase interconectate; de fapt sângele formează un strat aproape continuu la nivelul peretelui alveolar. La presiune capilară normală nu toate capilarele sunt deschise
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
modul de curgere a aerului. La un flux aerian redus, particulele au un traiect liniar, paralel cu peretele tubului (A) ; curgere laminară. Dacă fluxul aerian este crescut are loc o curgere dezorganizată a particulelor, curgerea turbulentă (C). Când tubul se ramifică apar turbulențe locale; curgerea tranzițională (B). In sistemul de tuburi de la nivelul arborelui bronșic, cu multe ramificații și modificări ale calibrului căilor aeriene, curgerea laminară are loc numai prin căile aeriene foarte mici; în restul arborelui bronșic, curgerea este tranzițională
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este rar o problemă la pacienții cu blocaj alveolo-capilar, chiar când reducerea capacității de difuzie pentru oxigen este severă. 19.2. Circulația pulmonară Circulația pulmonară începe cu trunchiul pulmonar, care primește sânge venos pompat de către ventricul drept. Această arteră se ramifică succesiv ca și căile aeriene; arterele pulmonare însoțesc bronhiile până la nivelul lobulilor secundari; apoi se divid în capilare pulmonare localizate în peretele alveolar. In peretele alveolar capilarele pulmonare formează o rețea densă care participă la schimbul de gaze respiratorii. Sângele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
răspunsul cerebral la leziunile neuronale. Eritropoetina este o moleculă glicoproteică alcătuită din 165 de aminoacizi și patru grupări glucidice. Aproximativ 60% din molecula de eritropoetină este proteină și restul este carbohidrat. Fiecare dintre grupurile hidrocarbonice este alcătuit din câteva catene ramificate de zaharuri, unele dintre ele terminându-se în acid sialic. Eritropoetina este produsă mai ales de către fibroblastele peritubulare din cortexul renal, și o foarte mică cantitate mai este produsă și în ficat. Reglarea secreției sale este probabil dependentă de un
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
amplitudinea tematicii simboliste ce acoperea un vast registru uman de pasiuni, ca și prin noutatea limbajului său de tip pictural și apoi sintetic, rupând cu elaborata formă academistă"300. Interesul pentru sculptură al casei regale, manifestat către finele secolului, se ramifică în două direcții, în opinia Ioanei Beldiman, una a academismului de amprentă neoclasică (Regele Carol), cealaltă a academismului de amprentă simbolistă (Regina Elisabeta)301 la care o putem adăuga și pe cea a simbolismului de factură scesionistă și neobizantină al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
efecte fenotipice generează adaptări mai puțin bune vor fi înlocuite treptat cu altele, care realizează adaptări mai bune. În termenii biologiei moleculare, metafora favorită a lui Dawkins este cea a unui râu de ADN (acid dezoxiribonucleic), care curge și se ramifică continuu de-a lungul erelor geologice. Fiecare generație este o sită prin care genele valoroase trec, iar cele mai puțin valoroase sunt eliminate. Procesul acesta de triere, de reținere a ceea ce este mai competitiv, desfășurat de-a lungul generațiilor, explică
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
va reuși să construiască ceea ce și-a propus - un roman total, în care miticul și metafizicul domină istoricul, socialul și eroticul. Dezvoltarea simultană a celor două fire epice dă naștere unei arhitecturi sinuoase din punct de vedere formal. Narațiunea se ramifică excesiv, dând impresia că firul întâmplărilor și al personajelor care invadează scena romanului este infinit. Trecerea de la un plan la altul este de cele mai multe ori bruscă și creează o anumită dificultate de receptare. Autorul mărturisea însă că, în majoritatea operelor
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
realizează contactul dintre o fibră nervoasă motorie somatică și o fibră musculară striată sau o fibră nervoasă vegetativă și o fibră musculară netedă. Elementele constitutive ale joncțiunii neuromusculare sunt prelungirea axonală nemielinizată cu butonul terminal (în apropierea sinapsei axonul se ramifică), fanta sinaptică cu lărgimea de 200-500 A° și porțiunea membranei fibrei musculare, cutată, pe care se aplică butonul terminal. Impulsul nervos ajunge la nivelul butonului terminal și determină eliberarea de acetilcolină din veziculele conținute în acesta, cuantele de mediator difuzând
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
are putere, se volatilizează. Amețeală prin cețuri. Vede vecinul strângând teancul de pe masă, închizând sertarele : Lucian se ridică, mâzgălește pe marginea condicii, pleacă. Pe culoarul din stânga, din dreapta, din toate ușile date spre perete, de la etajul doi, de la unu, grupuri pestrițe, ramificându-se pe trotuare, spre troleibuz, spre stația de tramvai, prin fața Alimentarei, spre autobuze. Miercurea vine dolofană, harnică, balanța săptămânii, s-o dea mai repede de-a dura. Lucian Vornicu se izolează, imediat după ce apare. Nu vede pe nimeni, oricât de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]