11,679 matches
-
o premiza greu de neglijat. Dar daca trecem dincolo de noțiunea convențională de domiciliu, apartenența etc., acasă - în sensul cel mai profund al regasirii de sine - mă simt numai în limba română. S-ar putea spune așadar că s-a vindecat rană „alungării” dvs. din țară? Am ajuns în lagăr, în primul meu exil forțat, la vârsta de cinci ani, din cauza urii legalizate, promovată cu însuflețire de autorități, sentiment care m-a aruncat din trenul de vite în coșmarul prigoanei și al
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieșirii de sub dictatură comunistă și a plonjării în universul complicat și nu o dată opresiv al libertății. Firește că, în acești mai bine de 25 de ani de la părăsirea României, anumite răni s-au cicatrizat; era inevitabil. Senectutea mă regăsește în peisajul idilic de la Bard College, unde port cu mine atât binele, cât și răul unei biografii complicate. Au fost momente în care ați simțit repulsie față de o ideologie, un om sau
Norman Manea: ” Al doilea exil s-a petrecut când aveam 50 de ani, sub forma ieşirii de sub dictatura comunistă „ by http://uzp.org.ro/norman-manea-al-doilea-exil-s-a-petrecut-cand-aveam-50-de-ani-sub-forma-iesirii-de-sub-dictatura-comunista/ [Corola-blog/BlogPost/93321_a_94613]
-
Autorului Am devenit inertă ca un gând. Nu-mi pot închide pleoapele. Mă-ncorsetează-un adjectiv ningând, În unghia ce-oprește apele. Arunci în mine cu fade zăpezi. Reci anotimpuri, fără de briză. Mă-nsângerez în coarnele de iezi și-mi linge rana melcul din baliză. În mine-n timpan, în iambi, mi se sparg trupuri mușcate de vipere nude. Tic-tacuri din corduri vibrând în ding-dang, Și-n albe șopârle cu-accente absurde. Nu mă mai prinde la ridul din pleoapă nici tonuri
INERȚIE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1470061618.html [Corola-blog/BlogPost/382504_a_383833]
-
de Ștrengar pe Strada Copilăriei reprezintă o lectură agreabilă, destinată tuturor celor care vor să readucă Raiul în liniștea intimității lor, să revadă lumea prin ochii plini de sinceritate - dar și exuberanță - ai copilului, să-și vindece durerile aplicând peste răni balsamul magicei vârste. Un premiu special merită ALINA ASTĂLUȘ, ce semnează grafica și coperta lucrării (ilustratoarea are o frumoasă colaborare și cu poeta bucureșteană Luminița Zaharia sau cu poeta botoșăneană Ana Maria Gîbu). Referitor la mesajul fundamental al prezentei cărți
NOI APARIŢII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1424828704.html [Corola-blog/BlogPost/366026_a_367355]
-
Delectare > ... CATIFEAUA ROȘIE Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1911 din 25 martie 2016 Toate Articolele Autorului Desculț pe drumul dragostei mă-țeapă spinii, în timp ce eu tot bâjbâi să îmi pun piciorul pe catifeaua roșie a petalelor florii iubirii. Rănile mă poartă spre-un înainte, ... eu caut balsamul leac, să-mi vindec dorința de-a iubi care mă-ndeamnă a merge mai departe, pe drumul cu petale de neatins. Nu doare durerea, ci ... doar neplacerea, că ... ele ... petalele ... neatinse au
... CATIFEAUA ROŞIE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1458883431.html [Corola-blog/BlogPost/378574_a_379903]
-
caut balsamul leac, să-mi vindec dorința de-a iubi care mă-ndeamnă a merge mai departe, pe drumul cu petale de neatins. Nu doare durerea, ci ... doar neplacerea, că ... ele ... petalele ... neatinse au căpătat culoarea din picurii roșii de la rănile mele provocate de spinii ... ciudat, ai dragostei. ... și e atâta agonie în căutarea iubirii ... ...și petalele devin înnobilate ... ...și tot calc bâjbâind catifeaua roșie ... ... extazul rănește dragostea pentru dragoste ... 24 martie 2016 Mara Emerrald Referință Bibliografică: CATIFEAUA ROȘIE / Mara Emerraldi
... CATIFEAUA ROŞIE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1458883431.html [Corola-blog/BlogPost/378574_a_379903]
-
cere Teama de-a privi la cei ce plâng de foame. Să nu cumva să pierdem din cele adunate Cu avaria-n suflet, călcăm credinți uitate... Cel ce dăruiește, când nu-i sărbătoare Și ce-l ce-ngrijește când o rană doare, Cel ce simte-n suflet, a Omeniei floare Și s-apleacă-n fața suferinței goale Cel ce știe-n viață cum se mișcă Roata Și ajută Omul, când îl apasă Soarta Lui, ce stă ne-nvins și mândru ca un pom
MĂ-NCLIN CU RESPECT ȘI DRAGOSTE DE OM! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1422636009.html [Corola-blog/BlogPost/374268_a_375597]
-
pentru SFÂNTA ÎNĂLȚARE S-alegem loc de pomenire-n veac, S-alegem în poiană loc de pomenire, Din piatră de bazalt sicriu sărac Să se înalțe în altarul din privire. Cu funigei și luminiș de brad Să ne-nvelim și rănile și nunta Și unde-o fi Siretul s-aibă vad Să trecem să o preamărim pe Sfânta Moldovă sacră, colț de rai ceresc Prinsă-n hotară cu supusă milă Din voia ta potir dumnezeiesc Ținem în palme smirna de feștilă
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ÎNFIPTĂ-I CRUCEA ÎN DURERE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Înfiptă-i crucea în durere, Dar nimeni, Doamne, nu mi-o cere! Și ploile îmi spală-ncet Rana, din suflet, cu oțet. Înfiptă-i crucea în pământ Și-mi sapă vremea un mormânt; Flori, din gândurile mele, Cresc, în ceruri, printre stele... Adânc se-nfige crucea-n carne Și diavolul mă poartă-n coarne, Când mă ridic, el
ÎNFIPTĂ-I CRUCEA ÎN DURERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Infipta_i_crucea_in_durere.html [Corola-blog/BlogPost/364544_a_365873]
-
preoți, sau teze de doctorat. (Cf. http://patriarh.ro/Justinian/actpublicistica.php - 29.08.2016). Arhiereu Vicar și Mitropolit la Iași Mai mult decât în alte provincii ale țării, cel de-al doilea război mondial lăsase peste tot în Moldova răni adânci, vizibile în ruine, devastări, mizerie socială. Eparhiile Moldovei erau și ele dezorganizate economic și administrativ. Se cerea o vastă operă de reconstrucție morală și materială, printr-o strictă chivernisire a resurselor și totală dăruire a celor angrenați în acest
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
ai lucrat în via lui Cristos?" Nu lipsa mă-nspăimântă cel mai tare, Nici lacrima ce cade uneori, Ci starea mea, când voi privi în zare Și Te-oi vedea Isus, venind pe nori. Nu boala mă-nspăimântă cel mai tare, Nici rana ce mă-mpiedică s-alerg, Ci cum mă vezi pe mine-ntre fecioare Și ce fac eu, mai mult să Te-nțeleg. Nu vremea, anii, clipe, lipsuri, boală, Nici anotimpuri, stări și răni în trup Mă înspăimântă. Ci trăirea goală
FRĂMÂNTĂRI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1474642345.html [Corola-blog/BlogPost/374173_a_375502]
-
Nu boala mă-nspăimântă cel mai tare, Nici rana ce mă-mpiedică s-alerg, Ci cum mă vezi pe mine-ntre fecioare Și ce fac eu, mai mult să Te-nțeleg. Nu vremea, anii, clipe, lipsuri, boală, Nici anotimpuri, stări și răni în trup Mă înspăimântă. Ci trăirea goală Și ce loc Doamne-n trupul Tău, ocup! 23/08/2013, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Frământări / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2093, Anul VI, 23 septembrie 2016. Drepturi de Autor
FRĂMÂNTĂRI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1474642345.html [Corola-blog/BlogPost/374173_a_375502]
-
în zbor, pe o parte și pe cealaltă? „Ca să arate oamenilor cum să-și cumpenească pașii atunci când aceștia se rătăcesc, să le arate calea pe care să o străbată până la sfârșitul vieților lor. Pentru a zvânta sângerarea și a lecui rănile din străfundurile firii și măduvei oaselor, pentru a le scoate să fie primenite și spălate la lumina curată a credinței îndepărtând, măcar vremelnic, păcatul cel de toate zilele ... „Dar Domnul, Dumnezeul nostru, unde este în tot acest timp? „Stă cuibărit
„MAMĂ, COCOARELE!” ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 158 din 07 iunie 2011 by http://confluente.ro/_mama_cocoarele_.html [Corola-blog/BlogPost/367204_a_368533]
-
-mi vor șopti-n ulcioare Triste soarte și bastarde? Dar lasă-mi brațul înspre tine, Din boltă să aleg o stea. Țărâna, strâns, mai tare ține, În chingi, necutezanța mea. La harpă astăzi cântă îngeri. Pe lespezi stau îngenuncheat. Din răni tăiate de înfrângeri, În vraja ta m-am vindecat. Nicicând o floare nu se uită, Nici gustul primului sărut. Alintu-n strune de lăută, Durea... de nu s-ar fi născut. Referință Bibliografică: Durea, de nu s-ar fi născut...! / George
DUREA, DE NU S-AR FI NĂSCUT...! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Durea_de_nu_s_ar_fi_nascut_george_safir_1344377945.html [Corola-blog/BlogPost/365565_a_366894]
-
istoria și versulIar ziua tragică de ieri e doar o clipă de rebut... XVIII. DE-MI IEI ... DE-MI DAI ..., de Alexandru Florian Săraru, publicat în Ediția nr. 1068 din 03 decembrie 2013. De-mi iei durerea, nu-mi lua rană, să nu uit viața chinuita De-mi iei chiar plânsul, nu-mi lua sarea, să mă feresc iar de ispita De-mi iei închisul, nu-mi lua pază, să nu uit beznă și nici visul De-mi iei păcatul, nu
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
redevin deschis, integru De-mi iei speranța, ia-mi axonii să ființez că autist De-mi iei iar viața, dă-mi și visul, să uit ce-nseamnă să fii trist ... Citește mai mult De-mi iei durerea, nu-mi lua rană, să nu uit viața chinuităDe-mi iei chiar plânsul, nu-mi lua sarea, să mă feresc iar deispităDe-mi iei închisul, nu-mi lua pază, să nu uit beznă și nici visulDe-mi iei păcatul, nu-mi lua crucea să
ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU by http://confluente.ro/articole/alexandru_florian_s%C4%83raru/canal [Corola-blog/BlogPost/367581_a_368910]
-
numea, într-un comentariu mai vechi, “post-biografie” . Rezultatul acestui proces, interesant în plan artistic, e surprins de Maria Pongrácz cu multă știință a analizelor de adâncime. Textele sunt populate de inși ciudați, fantomatici, atinși de tare cronicizate, de regrete, de răni ce nu se mai vindecă. Ei trăiesc, concomitent, în două planuri existențiale: cel real, pe care nu-l pot asimila, și cel ireal, al fantasmelor și închipuirii, unde se refugiază. Tânăra visătoare (Moara de ceață), văduva dominată de spaime (Mielu
OLIMPIA BERCA, PROZA DESTINELOR EŞUATE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 by http://confluente.ro/Olimpia_berca_1399712294.html [Corola-blog/BlogPost/350695_a_352024]
-
sosul alienant propus mulțimii de către diverși filozofarzi teribili din orice veac anost, a nu mai fi în stare să citești înlăuntrul fenomenelor și dincolo de ele cu bucuria descoperirii unor noi conținuturi necesare firii, a accepta cu necârtire malignul existențial și rana pe care acesta ți-o sapă în carne fără ca să ai posibilitatea de a elimina nedreptatea făcută, a privi monstrul diavolesc în ochi și a-l lăsa volițional să-ți zgârie la nesfârșit fața ori să-ți spurce cu neobosită
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
în serile orașului aceluia în care băiatul Gufi, cel crescut în întunericul friguros, își va trăi moartea. Lumină e sticloasa și crudă, pătrunzînd peste tot, în case, în closete, în spitale, în cimitire; desface morminte, spinteca morți, pune în valoare rănile, lacrimile, geamătul, disperarea muta. Lumină radioactivă dezbrăca oamenii, de pretutindeni țîșnesc sexe dînd unele peste altele, mate care colcăie, feti care transmit în direct din pîntecele mamei, guri care lătra, guri care hahaie, buze lipitori, guri care musca, guri care
Lansare de carte Cristian Tudor Popescu, 16 martie by http://www.iasi4u.ro/lansare-de-carte-cuvinte-rare-de-cristian-tudor-popescu-16-martie-2010/ [Corola-blog/BlogPost/95125_a_96417]
-
care mai zburdă-n mine zâmbește tandru, cu ochi senini și c-o iubire ce-mi face bine din al meu suflet culege spini. Tânărul vesel, plin de speranțe care sub cnuturi nu a gemut, din sentimente adună gloanțe și răni închide cu un sărut. Bărbatul mândru de-a sa solie îmi strânge mâna c-un gest firesc și-n al meu sânge pacea adie când parcă aripi din nou îmi cresc. Bătrânul singur, trist c-a sa viață a fost
ETAPE AŞ VREA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1432396997.html [Corola-blog/BlogPost/379674_a_381003]
-
ghetele care mi-au înotat prin urcușul dealului și-a vântului arsură. Necunoscutul mă fascinează. Simt prima mea intrare, în lumea dualității! Ea, arămas o amintire. Mă simt câteodată obosit și gândurile-mi caută firul cu care să-și coase rănile. Nu pot coborâdecât până la pragul începutului meu, precum și tu la al tău. Mai jos nu există, decât reântorcerea! Incerc să mă înalț, dar picioarele nostre sunt batute în pâmântul din care nu neputem scoate, rădăcinile. Să încercăm să ne înălțăm
M-AM LOGAT PE BLOGUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/M_am_logat_pe_blogul_timpului.html [Corola-blog/BlogPost/375315_a_376644]
-
au ieșit în întâmpinare, căci ajutorul lor pentru cei răniți se dovedi de mare folos. Astfel, în acea noapte, dar și în zilele următoare, cei din familia Halditei se ocupară de misionarii răniți și le acordară tot sprijinul pentru tămăduirea rănilor, folosind felurite plante. Avură grijă să-i hrănească bine, ca ei să prindă puteri. Între timp, misionarii avură o foarte neprețuită ocazie să vorbească celor care-i ocroteau despre Isus Hristos, Mântuitorul omenirii, despre suferințele Lui pe pământ, despre răstignire, despre
CETATEA DE LUMINĂ (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1572 din 21 aprilie 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1429594889.html [Corola-blog/BlogPost/379904_a_381233]
-
de regretul neîmplinirilor prezentului). Pentru Georgeta Resteman, funcțiile poeziei sunt prin excelență curative, tămăduitoare, filantropice. Ea iubește și atât, fără a avea, în schimb, ca unică certitudine, decat dăruirea de sine. O dăruire care poate fi balsam miraculos, turnat peste răni vechi și profunde: „Le mângâi tandru, tâmpla, de dragoste flamanda,/ Dorința de-a învinge mă strădui să le-o dărui/ Și țes din fire pânză speranței de izbândă/ Rămân cu ei alături, că tot ce-i rău să birui” (Dorința
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
ai împlinit un rost, Iar pasul tău lasat-a o urmă printre semeni. Și lumea asta,Doamne,cuprinsă de păcate, Ai încercat s-o cureți cu lacrimile Tale, În inimile-nchise ai descuiat lacăte, Ai cerul în priviri și-n răni ai strâns iertare. Referință Bibliografica: ASTEPTANDU-L PE IISUS / Cristiana Iliuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristiana Iliuță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ASTEPTANDU-L PE IISUS de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cristiana_iliuta_1491789161.html [Corola-blog/BlogPost/368834_a_370163]
-
păcătoși, ci cu totul mai mult să ne grăbim dornici către ea, pentru vindecarea sufletului și pentru curăția cea duhovnicească, cu acea umilire a minții și cu atâta credință, încât judecându-ne nevrednici... Să căutăm și mai multe leacuri pentru rănile noastre. N-am fi, de altfel, vrednici să primim nici împărtășania anuală, dacă ne-am lua după unii care, în așa chip măsoară vrednicia, sfințenia și meritul tainelor cerești încât socotesc că împărtășania nu trebuie luată decât de cei sfinți
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sfanta_euharistie_taina_n_stelian_gombos_1389254379.html [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]