504 matches
-
dintre romanțele eminesciene și cu intonarea imului "Eminescu" (cântat, de atâtea ori, de regretații soți Teodorovici) ce a ridicat sala în picioare. Momente încărcate de semnificații și de o vibrație specială, care au bucurat sufletele participanților la memorabilul eveniment. Un rapsod popular din Țara Vrancei a făcut o demonstrație de virtuozitate, cântând la peste 15 instrumente și recitând o frumoasă baladă păstorească - una dintre creațiile proprii. Evenimentul de la Focșani a fost unul necesar și util. Atât oaspeții, cât și concurenții au
SPERANŢA CE VA DEVENI TRADIŢIE: FESTIVITATEA DE PREMIERE A CONCURSULUI NAŢIONAL DE CREAŢIE LITERARĂ „BOGDANIA” – FOCŞANI, 2012 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358148_a_359477]
-
aducă pe cei ce au plecat în lumea umbrelor; renunțare la cele pământești, care-s lucruri deșarte) dar, în același timp, doina este și prietena nedespărțită a eroului popular, haiducul din poveștile nemuritoare pe care le ascultam, toamna târziu, de la rapsozii vestiți ai satului, când stăteam la dogoarea focului de sub cazanul de țuică și coceam porumbi cu lapte. Copil fiind, priveam extaziat bolta necuprinsă a cerului care-și aprindea candelabrele sfințite peste satul patriarhal, și-mi ziceam în gând, minunându-mă
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
poartă costume specifice fiecărui dans. Maria Grama, solistă de muzică populară, are 16 ani, este din Reghin, elevă la Grupul Școlar Petru Maior, clasa a X-a, cântă de la vârsta de unsprezece ani, are repertoriu propriu, melodiile sunt compuse de rapsodul popular Mircea Simioancă, orchestrația și înregistrările sunt făcute la Bistrița, alături de Florin Labiș Pop. În 2010 a lansat un CD „Pe cărare la izvor”, care conține zece piese. A participat la concursuri locale și festivaluri, a obținut o serie de
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
unde a studiat vioara, pianul, chitara. A fost învățător, în prezent este profesor de muzică, dirijor la ansamblul „Șireagul Azomureș”, Târgu Mureș, a concertat în America și în Europa, se ocupă de copii, compune melodii pe textele doamnei Rafila Moldovan, rapsod popular, are trupă pentru nunți unde cântă împreună cu doamna Maria Neag muzică populară din zona Reghinului. A lansat până în prezent șapte CD-uri. Consideră că harul de a cânta este darul cel mai de preț pe care i l-a
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
când ploaia-ntunecă zarea și când e bătut de vânt. La mormânt de criptă veche se deapănă amintiri despre poet nepereche, cu eternele-i iubiri. Cu iubire de romantic străbate-n vremuri de dor, din Universul Galactic, precum vis nemuritor. Rapsozi iscusiți prin vremuri i-au pus versurile-n cânt. Din ele străbat ecouri de dor doinit la mormânt. 15 Iunie © Maria Filipoiu Referință Bibliografică: REMEMBER - MIHAI EMINESCU / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1626, Anul V, 14 iunie
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
poetice extinse, aprofundate, prin lecturarea operelor marilor poeți români, ruși, francezi, englezi și asiatici, vom putea discuta despre un glas poetic distinct al Chioarului.” 2. ION C. DUȚĂ (Novaci, Gorj): DIN ȚARA PARÂNGULUI (versuri, 208 pagini, A5) GHEORGHE A. STROIA: „Rapsod al Gorjului și Olteniei, în genere, culegător inveterat al folclorului zonei de apartenență, căruia îi redă strălucirea și prețiozitatea nativă, Ion C. Duță se dovedește a fi un creator liric autentic, revărsând în versuri de o simplitate cuceritoare, străbătute de
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE – 9 IUNIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360532_a_361861]
-
În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei, popasul vălmășag, ca un cântec de jale. Din epitaful unui rapsod și-a încrustat la Aiud, testamentul ca o romanță a iubirii. Ultima dorință a zugrăvit-o într-o cântare mamei, printre luceferi și poeme. Briza nedumeririi, răscolește nostalgia nocturnă și în coșmarul neputinței o rază din soarele aprins și parfumul
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
copil îndrăgostit de frumos și muzică, să conlocuiască atâtea sentimente? Gheorghe Zamfir: Am cunoscut naiul la vârsta de 14 ani când m-am înscris în anul 1955 la Școala specială de muzică din București unde era profesor renumitul naist și rapsod popular Fănică Luca. Prin el am îndrăgit naiul și am intrat în tainele și secretele acestui instrument sacru, divin, inițiatic, care mi-a deschis mai târziu porțile către Lumină și cunoaștere. Marin Voican-Ghioroiu: Istoria ancestrală pe care o are poporul
CONCERT PENTRU DUMNEZEU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359800_a_361129]
-
sumbre Pierdută în singurătăți Să nu te temi de umbre De-ți va fi dat să mai auzi Potop de vorbe grele Privirile să le ascunzi Cu-n braț de micșunele De-i auzi un cânt duios Când vântul e rapsodul Eu pe-un tărâm neprietenos M-oi înfrăți cu glodul Când vei afl a c-am tipărit Coperta cărții mele Deduce-vei că s-au sfârșit Durerile rebele Virgil CIUCĂ Flushing, New York, SUA 2012-2014 ---------------------------------------- CIUCĂ Virgiliu, poet și scriitor român
POEME NEWYORKEZE (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359922_a_361251]
-
simplu ca ea... E atât de mare binele ce-l aștept - scrie poetul - Că orice suferință-mi pare-o fericire. Plânge cu ai lui: mamă, frați, compatrioți, în aceeași limbă, cântă psalmii și colindă cu eroii neamului. Devine, pe rând, rapsod național, apostol al frumuseții românești, membru al Academiei Române, propus la Premiul Nobel pentru pace, unindu-și vocea cu marii poeți români, urcând Golgota Basarabiei, topindu-se în muzica eternei poezii.” Iată, în cuvinte puține, ce magistral portret al poetului român
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
prezentat de Miruna Ionescu și Ioana Maria Ardelean. Dintre invitați amintim doar câțiva: Sofia Vicoveanca, Angelica Stoican, Floarea Calotă, Gheorghe Roșoga, Margareta Clipa, Matilda Pascal Cojocărița, Maria Butaciu, Leontina Pop, Anca Panțâru, Iulia Vătafu, Roxana Croitoru, grupurile vocal-folclorice Ciuleandra și Rapsozii Oltului de Jos, Ansamblul de datini și obiceiuri Mugurași din Agaș, jud. Bacău, grupul de colindători cu plugul mare și sorcova din Prahova, Ansamblul folcloric Burnasul- Teleorman și mulți alții. După concertul de la ora 17.00 al grupului american The
Revelion TVR 2 – Povestea de iarnă continuă () [Corola-blog/BlogPost/339289_a_340618]
-
I-ai dat putere trupului meu anemic și am mers și am mers mii de trepte ale disperării până la dorințele mele rupte. Mă credeai începutul durerilor noastre. Nu accept nicicând sfârșitul nu-l știu. Într-o zi ne vor cânta rapsozii curgerea durerilor noastre cu corzile rupte ale lăutei sorții. Ne vor cânta acea rapsodie pe care o așteptam de demult. *************** NE VOR CÂNTA (Ceva era tulbure) Gândeam sinuciderea în acea noapte. Totul îmi era ciudat. Mă tulbura și durerea și
DRITA NIKOLIQI BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341310_a_342639]
-
au uitat dogma, mesajul codificat în gest. De aceea predica lor se rezumă la procedură, în timp ce predica înaintașilor lor vorbea despre idealuri și valori. Lectura acestor pasaje amintește de revolta din versurile eminesciene: „De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii./ Veacul nostru îl umplură saltimbancii și nerozii." Diferența este că Eminescu exalta coerența eroică a autocratismului-creștin de la apogeul evului mediu în contrast cu demagogia și confuziile democrației naționale emergente, în timp ce domnul Leu compară democrația națională maturizată de tragedia războiului total, cu democrația
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
la cules de pthitoi (ciuperci) și pomnițe de pădure (fragi) în Codrul Thelințanilor. Chelința este satul de peste Someș, un sat de români mândri și destoinici, din care s-au ridicat mulți oameni de seamă. Aici a văzut lumina zilei cunoscutul rapsod popular Emil Gavriș. Nu am să omit nici generațiile de lăutari care au însuflețit cu ceterele lor dansurile la șură și nunțile din zona noastră. Din generația mai apropiată se distinge înflăcăratul poet-prozator și gazetar Vasile Morar, tată de primar
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
nu discuțiile, comentariile goale, nu conversațiile adânci. E ca și cum am fi căzut de acord că rostul nostru este să vorbim unul la altul, în loc să vorbim unul cu altul (to talk at each other, instead of talking with each other). Concluzia rapsodului iconic răspopit al Primăverii egiptene: Știm că dacă vrem să eliberăm societatea, internetul este mijlocul absolut de care avem nevoie. Dar, în realitate, mai întâi trebuie să eliberăm internetul. II. Poetul sfătuiește guvernul Unii spun că poezia, în general, și
Revenire () [Corola-blog/BlogPost/338018_a_339347]
-
al civilizațiilor? Sau despre un război al necivilizației cu civilizația? E mai tentant să intri în categorii ample și atrăgătoare din punct de vedere cultural, epistemologic. Noi, europenii, suntem ostaticii acestor categorii și sigur că avem o tradiție culturală a rapsozilor Apocalipsei, pe toate tonurile și în toate limbile. Cred că aceste delimitări sau aceste linii de fractură, de la Oswald Spengler la Samuel Huntington, denumesc pericole și stări care nu mai au valabilitate astăzi decât în măsura în care o hartă poate să explice
„România este, alături de Polonia, în flancul de sud est al Europei, țara cea mai puternică și mai stabilă astăzi” () [Corola-blog/BlogPost/337853_a_339182]
-
promotor al relațiilor culturale între românii din țară și cei din străinătate.” (Elena Trifan) Poetului ajuns la cea de-a 65-a aniversare, Mariana Moga i-a dedicat versurile: „Ți-ai pus în vers simțirea, iar îngerii se miră./ Auzi rapsozi pe scena ce devora destine,/ Cu arii tălmăcite născând fecunde rânduri./ Te strânge necuprinsul...adulmecând din tine,/ Sub plumburiul sunet ce-n asfințit se-așterne./ De dincolo de creste faci pact cu Dumnezeu,/ Ții strâns apusu-n palme, într-un popas
PUIU RĂDUCAN, TRIPLĂ LANSARE DE CARTE LA CENTRUL „JEAN-LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1936 din 19 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342926_a_344255]
-
interviu scris cu ,,cerneala iubirii în peniță”. Ați cutreierat desculț prin iarba plaiului basarabean ,,dorind să deveniți simplu ca ea”. Ați plâns cu frații dumneavoastră în aceeași limbă, ați cântat psalmii și ați colindat eroii neamului, ați fost, pe rând, rapsod național, Patriarh al cuvintelor, membru al Academiei Române, propus la Premiul Nobel pentru Pace. Ați urcat Golgota Basarabiei ,,dezmărginind lumea prin ființa și taina poeziei”, sporind dragostea de cuvânt, de neam, de Limba Română, de pământ și de Cer deopotrivă. Ați
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342915_a_344244]
-
interviu scris cu ,,cerneala iubirii în peniță”. Ați cutreierat desculț prin iarba plaiului basarabean ,,dorind să deveniți simplu ca ea”. Ați plâns cu frații dumneavoastră în aceeași limbă, ați cântat psalmii și ați colindat eroii neamului, ați fost, pe rând, rapsod național, Patriarh al cuvintelor, membru al Academiei Române, propus la Premiul Nobel pentru Pace. Ați urcat Golgota Basarabiei ,,dezmărginind lumea prin ființa și taina poeziei”, sporind dragostea de cuvânt, de neam, de Limba Română, de pământ și de Cer deopotrivă. Ați
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
care a mărturisit printre altele că îi place să cânte și, ori de câte ori are puțin timp liber, după pregătirea lecțiilor, în timp ce face anumite treburi în gospodărie, fredonează melodii pe care le aude la „Antena satelor” dar și pe cele învățate de la rapsozii satului și mama ei. Cuvinte de admirație a exprimat și distinsa învățătoare Ioana Berciu, care i-a descoperit această pasiune a ei din primele zile de școală, fiindcă a dovedit că-i posesoarea unui talent nativ și a-nceput să
O FLOARE MINUNATĂ ÎN GRĂDINA MUZICII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343166_a_344495]
-
Dracula, Balul de la Budapesta, etc.) În multe pasaje din Urmașul lui Dracula, Jean Nălbitoru este destul de curajos, alții ar spune... puțin riscant, căci astăzi dacă spui lucrurilor pe nume, unii te pot eticheta ca... riscant, sau cum spunea odată binecunoscutul rapsod popular, nea Mitică Margine: «Bă, nene, ce-ai mai fi luat vreo 25 de ani în perioada cealaltă pentru cele ce ai scris !». Da! Așa este! Jean este destul de curajos. Reușește să creeze imagini, să-ți aducă în fața ochilor aspectele
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
de limba ce-o vorbim, care se îmbină cu medalioane actoricești cuprinzînd recitări de versuri clasice și contemporane dedicate limbii române sau demonstrând frumusețea limbii române, pasaje semnificative din filme și piese de teatru, evocări și medalioane de scriitori, artiști, rapsozi, fragmente din celebre conferințe sau cursuri universitare filmate cu mari personalități, fragmente de concerte corale sau simfonice cu inspirație din folclor sau momente istorice, toate fie extrase din filmoteca de aur, de la Arhiva națională de filme, sau realizate contemporan. Pentru
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
El a pus la răscruce de gînduri idolatre Ideea ce îi face pe unii doar să latre Altora cu finețuri și gust la pipăit Le-a zgîndărit onoarea care i-a opărit Dar Universul ăsta se coce-ntr-o banană Cîntată de rapsozii aleși după sprînceană Iar tu de sari pîrleazul voiasă și ferice Ferește-te de gîndul nărăvitor ce-și plînge Adesea cu obidă și uneori cu frică Splendoarea-mpodobită cu visuri ce-o furnică Dar sari ! acesta este obstacolul din noapte Cînd
CIT SINTEM TINERI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343642_a_344971]
-
cu Elena, soția mea, ne vesteam unul celuilalt toate clipele mai bune sau mai umbrite, ale noastre, deși le-am fi simțit chiar și de nu ne-am fi vorbit, atât de apropiați eram. Ne-a părăsit corporal, nicidecum sufletesc, rapsodul cântecului ardelenesc, doinitoarea, mângâietoarea inimii românilor, «crăiasa munților» (și ea iubea renumele acesta), patriarhul cântecului român al Ardealului și nu numai al lui, ci al României toate. Am cântat împreună în Basarabia a fost, între noi, însuflețitoarea inepuizabilă, ne-a
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
Autorului Remember eminescian -odă- Peste vremuri încercate străbate un dor de-un veac, de Luceafărul din carte ce din Cer privește-n Lac. Că pe versul său romantic pus în graiul moștenit, și-a lăsat dor singuratic, Luceafărul din Zenit. Rapsozi iscusiți prin vremuri i-au pus versurile-n cânt, din care străbat ecouri de dor doinit la mormânt. Iar clinchetul de izvoare îi cântă poezie. Codrul să îl înfioare de tristă nostalgie. Somnoroase păsărele închid pleoapa nopților, să străbată pân
REMEMBER EMINESCIAN -POEME OMAGIALE- de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382034_a_383363]