354 matches
-
să plece în audiență la tarul Rusiei pentru a solicita ajutor pentru construirea unei noi catedrale mitropolitane la Brăila. În 1649 Meletie (numit „Meletie Brailovschi”) era la curtea lui Matei Basarab, de la Târgoviște, probabil tot în căutare de ajutor pentru reînființata mitropolie. Aici participa la primirea de către acesta a patriarhului ecumenic Părtenie al II-lea, aflat în trecere prin Țările Române, în drumul său de la Moscova la Ierusalim. Cu sprijinul primit va începe, construirea bisericii cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și
Mitropoliții Proilaviei () [Corola-website/Science/308696_a_310025]
-
având atunci în compunere satele Busnici, Farcașa, Frumosu, Pârâul-Pântei, Popești și Stejaru. În 1950, comuna a devenit parte a raionului Piatra Neamț, și apoi (după 1964) a raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. În comuna Farcașa se află biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” (construită în 1774, cu adăugiri în secolul al XIX-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, aflată lângă șoseaua națională, în satul Farcașa. În rest, mai există un singur
Comuna Farcașa, Neamț () [Corola-website/Science/310695_a_312024]
-
Floroaica". În 1950, comuna a fost transferată raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1964, atât comuna cât și satul ei de reședință au primit numele de "Vâlcelele". Comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat, în 1968. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Vâlcelele, Călărași () [Corola-website/Science/301132_a_302461]
-
comuna în plasa Budești a aceluiași județ, având 1916 locuitori în satul Nana și în cătunele Lacu Cocorului, Tejgheaua și Silvestru. În 1950, comuna a fost transferată raionului Oltenița din regiunea București, iar în 1968 a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.
Comuna Nana, Călărași () [Corola-website/Science/301121_a_302450]
-
fost inițiată vânătoarea de vrăjitoare, dieceza devenind celebra pentru numeroasele procese ale vrăjitoarelor și arderea lor pe rug. Datorită acestui fapt, Westerstetten a fost cunoscut sub numele de "episcopul vrăjitoarelor". În anul 1802, episcopia a fost secularizata, dar a fost reînființata în 1817 că sufragană a Arhiepiscopiei de Bamberg. În prezent Gregor Maria Franz Hanke deține funcția de episcop încă din anul 2006.
Dieceza de Eichstätt () [Corola-website/Science/333818_a_335147]
-
raional, reședință a raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1964, comuna Lucăcești a fost desființată și ea, orașului Moinești revenindu-i satul de reședință al acesteia. În 1968, orașul a pierdut statut de centru administrativ, devenind oraș al județului Bacău, reînființat. Satele Albotești, Dealu Mare, Hângani, Lucăcești, Lunca și Văsâești au fost atunci desființate și comasate cu localitatea urbană Moinești, satul Găzărie (fost Gârlele-Găzăriei) rămânând singura localitate distinctă aparținătoare orașului. Orașul a fost declarat municipiu în 2001. În municipiul Moinești se
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
din scaunul eparhial a episcopului Emilian. În data de 4 aprilie 1990 episcopul Emilian Birdaș a fost reintegrat în Sinod, în calitate de arhiereu-vicar al Episcopiei Aradului, Ienopolei și Hălmagiului, cu titlul “Arădeanul". La 12 iulie 1994 a fost ales episcop al reînființatei Eparhii a Caransebeșului. La Caransebeș a început construcția unei catedrale episcopale și a reluat tipărirea Foii Diecezane și a Calendarului Românului. Episcopul Emilian Birdaș a trecut la cele veșnice la 5 aprilie 1996, în orașul Caransebeș. Episcopul Emilian Birdaș a
Emilian Birdaș () [Corola-website/Science/307113_a_308442]
-
comuna Cochirleanca a fost transferată la raionul Râmnicu Sărat, iar comuna Bobocu la raionul Buzău; cele două raioane au fost arondate regiunii Buzău și apoi (după 1952) regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit, în componența actuală, la județul Buzău, reînființat. Tot atunci, localitățile apărute între timp Satu Nou și Câmpia (fostă Robescu) au fost incluse în satele Bobocu, respectiv Cochirleanca. Două obiective de pe teritoriul comunei Cochirleanca sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca situri arheologice de interes
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
în componența raionului Tiraspol au fost incluse teritorii ale raioanelor Slobozia și parțial Grigoriopol, care au fost desființate. Printr-un decret al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM din 21 iunie 1971, raionul Tiraspol a fost lichidat și împărțit între raionele reînființate Grigoriopol și Slobozia. Raionul Grigoriopol a primit satele Butor, Crasnogorca, Mălăiești, Speia, Tașlîc și Teiu, iar celelalte au fost transferate în raionul Slobozia. Orașul Tiraspol a devenit unitate administrativă independentă. La 1 ianuarie 1955, raionul Tiraspol conținea 13 soviete sătești
Raionul Tiraspol () [Corola-website/Science/299769_a_301098]
-
1952) din regiunea Ploiești. Satele Broasca și Înșelata au fost rebotezate în 1964 Lunca Jariștei, respectiv Colțu Pietrei. În 1968, comuna Nehoiașu s-a desființat, fiind inclusă în comuna Nehoiu, iar comuna Siriu a redevenit subunitate administrativă a județului Buzău, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Siriu inclus în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument de interes local este cimitirul eroilor din Primul Război Mondial din satul Gura Siriului, ansamblu-monument memorial sau funerar, alcătuit din monumentul eroilor (statuia ostașului) și
Comuna Siriu, Buzău () [Corola-website/Science/301042_a_302371]
-
consemnează în plasa Muntele a aceluiași județ, având 1.740 de locuitori în satele Pângărăcior, Pângărați, Scăricica și Stejaru. În 1950, comuna a trecut la raionul Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, a revenit, în forma actuală, la județul Neamț, reînființat. În comuna Pângărați se află , ansamblu-monument istoric de arhitectură de interes național, datând din secolul al XV-lea, și cuprinzând biserica „Sfântul Dumitru” și „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (1552-1560); un corp de chilii (secolul al XVI-lea); zidul de
Comuna Pângărați, Neamț () [Corola-website/Science/301658_a_302987]
-
1950, comuna a fost transferată raionului Brănești și apoi (după 1956) raionului Lehliu din regiunea București. Satul Boanca a fost dezafectat, iar locuitorii săi strămutați în 1962, pentru a mări suprafețele arabile. În 1968, comuna a revenit la județul Ilfov, reînființat, având în compunere satele Fundulea, Gostilele și Alexandru Ioan Cuza, tot atunci satul Crângu fiind desființat și comasat cu satul Fundulea. Satul Alexandru Ioan Cuza a fost dezafectat în perioada 1972-1978, deși oficial el încă mai există, legea nefiind modificată
Fundulea () [Corola-website/Science/297206_a_298535]
-
plășii Teleajen. În 1950, el a devenit reședința raionului Teleajen, unul din raioanele regiunii Prahova și apoi, după 1952, al regiunii Ploiești. În 1968, a pierdut funcțiile de centru administrativ secundar, după reforma administrativă, devenind unul din orașele județului Prahova, reînființat. În partea de nord, orașul se învecinează cu comunele Teișani și Drajna, în timp ce în partea de sud are ca vecină comuna Gura Vitioarei. Comuna Predeal-Sărari se învecinează cu orașul în partea de est. În vest, orașul se învecinează tot cu
Vălenii de Munte () [Corola-website/Science/297041_a_298370]
-
Bărcănești, Cândești, Cotreanța, Frunzeni și Vădurele. În 1950, comuna a fost transferată raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Piatră Neamț din regiunea Bacău. Din 1964, sătul Cotreanța poartă denumirea de "Dragova". În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Cândești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț este situl arheologic din dealul Cetățuia de lângă satul Cândești, sit ce cuprinde urmele unei așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n. Anton Naum (1829-1917
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
și apoi (după 1952) raionului Ploiești din regiunea Ploiești. În 1968, comunele Netoți și Ciupelnița au fost comasate, iar comunei i-a fost arondat și satul Cornu de Sus din comuna desființată Cornurile și a fost inclusă în județul Prahova, reînființat. Trei obiective din comuna Dumbrava sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monumente de interes local, toate fiind situate în satul Zănoaga. Două sunt monumente de arhitectură ruinele podului peste Teleajen (secolele al XVI-lea-al XVII
Comuna Dumbrava, Prahova () [Corola-website/Science/301669_a_302998]
-
de despărțire ce a fost până azi între frați, fii ai aceleiași mame, ai națiunii române”. În decembrie 1860 Vasile L. Pop a fost numit într-o funcție și mai importantă: aceea de consilier la Cancelaria aulică a Transilvaniei, recent reînființată, al cărei sediu se afla la Cluj. În noiembrie 1861 a fost numit vicepreședinte pentru probleme juridice al Guberniului condus de Ludovic Folliot de Crenneville. El deținea astfel, în Transilvania, un post echivalent aceluia de viceprim-ministru din zilele noastre. El
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]
-
de "Iazu", iar satul Pârlituri pe cea de "Satu Nou". Între timp, sătul Nănești se separase în Nănești-Vale și Nănești-Deal, si au apărut și satele Podu Roșu, Vârlănești și Valea lui Noe. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat și unele sate au fost desființate și comasate cu alte sate: Parincea-Sat și Parincea-Târg au fost reunite sub numele "Parincea"; Nănești-Vale și Nănești-Deal sub cea de "Nănești"; Vârlănești a fost desființat și comasat cu Poieni; Burdugani cu Mileștii de Sus
Comuna Parincea, Bacău () [Corola-website/Science/300690_a_302019]
-
nici violențe, în 22 decembrie având loc o adunare populară de amploare în centrul orașului. Ca primar a fost desemnat prin vox populi ing. Laurențiu Dale, iar în curând, prin formarea CFSN-ului, prin participarea reprezentanților partidelor politice noi sau reînființate și a organizației de tineret “Forum”, orașul a avut și for administrativ. Prin alegerile libere ce au urmat succesiv din 1990, primarii aleși ai Beiușului au fost: Ioan Dărăban ( 1990-1992 ), Ion Popa ( 1992-1996 ), Octavian Codreanu ( 1996 -2000 ), Silviu Odobasianu (2000-2004
Beiuș () [Corola-website/Science/296640_a_297969]
-
Dițești). În 1950, comunele au fost arondate raionului Câmpina din regiunea Prahova și apoi din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Dițești a fost desființată și inclusă în comuna Filipeștii de Pădure, care la rândul ei a fost rearondată județului Prahova, reînființat. A existat o propunere de a conferi comunei statutul de oraș, care a fost respinsă în 1997. În comuna Filipeștii de Pădure se află două monumente istorice de arhitectură de interes național, ambele aflate în satul Filipeștii de Pădure: (1680-1690
Comuna Filipeștii de Pădure, Prahova () [Corola-website/Science/301672_a_303001]
-
Pădureni și Prisaca și făcea parte din plasa Traian a aceluiași județ. În 1931, comuna a luat numele de "Glodurile". În 1950, comuna Gloduri a trecut la raionul Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, luând atunci numele actual de "Izvoru Berheciului", după noul sat de reședință, rezultat prin unificarea satelor Târgu-Gloduri, Glod și Cimbala. Singurul obiectiv din comuna Izvoru Berheciului inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local este
Comuna Izvoru Berheciului, Bacău () [Corola-website/Science/300678_a_302007]
-
în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1964, satul și comuna Cocargeaua au primit ambele denumirea de "Borcea". Ele au trecut în 1968 înapoi la județul Ialomița, reînființat; cu această ocazie, comuna Pietroiu a fost desființată, satul Pietroiu fiind la rândul său desființat și inclus în satul Borcea. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași. Două obiective din comuna Borcea sunt
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
Silișteni. În 1931, comunele Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
a lucrat ca jurnalist, înainte de a se fi implicat în politică, cu puțin timp înaintea căderii comunismului. În 1988, el și prietenul său Gheidar Djemal, s-au alăturat grupului naționalist Pamiat. El a ajutat la scrierea programului politic pentru proaspătul reînființat Partid Comunist din Federația Rusă, sub conducerea lui Ghennadi Ziuganov, realizând un document ce avea o tonalitate mai mult naționalistă, decât marxistă. Dughin a început să-și publice propriul său jurnal, "Elementî", unde inițial l-a elogiat pe franco-belgianul Jean-François
Aleksandr Dughin () [Corola-website/Science/301462_a_302791]
-
barajul Bicaz, a apărut satul Pârâu Mare, iar satele Lețești și Răpciuni au fost desființate, reședința comunei fiind mutată de la Răpciuni la Schitu. În 1964, satul Schitu a primit denumirea de "Ceahlău". Comuna a revenit în 1968 la județul Neamț, reînființat, având de atunci componența actuală. În comuna Ceahlău se află , monument istoric de arhitectură de interes național aflat în satul Ceahlău. Ansamblul, datând din secolele al XVIII-lea-al XIX-lea, cuprinde biserica de lemn „Sfânta Ana” (1730) și turnul-clopotniță
Comuna Ceahlău, Neamț () [Corola-website/Science/301626_a_302955]
-
plasa Piatra-Muntele a județului Neamț. Comuna Negrești s-a înființat pentru prima oară în 1931, cu satele Negrești și Poiana. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat, dar a fost imediat desființată, satele ei revenind la comuna Dobreni. Comuna a fost reînființată, în alcătuirea actuală, în 2005. Singurul obiectiv din comuna Negrești inclus în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monument de interes local este situl
Comuna Negrești, Neamț () [Corola-website/Science/301654_a_302983]