353 matches
-
plasa Urlați. În 1950, cele două comune au fost incluse în orașul regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Coșlegi s-a desființat, fiind inclusă în comuna Valea Călugărească, arondată județului Prahova, reînființat. În perioada comunistă, în localitate s-a înființat o fabrică de fosfați. Activitatea ei s-a încheiat în 1997, iar acum este o ruină. Singurul obiectiv din comuna Valea Călugărească inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument
Comuna Valea Călugărească, Prahova () [Corola-website/Science/301754_a_303083]
-
va desființa însă la scurt timp, satul revenind la comuna Roznov. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Buhuși, și apoi (după 1964), în cea a raionului Piatra Neamț din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Neamț, reînființat. Comuna Roznov a primit statut de oraș în 2003. Patru obiective din orașul Roznov sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local: În Roznov funcționează un combinat chimic de dimensiuni medii, care produce îngrășăminte
Roznov () [Corola-website/Science/300533_a_301862]
-
trecând la comuna Albota, formată acum din satele Albota de Jos, Albota de Sus, Arnota, Cerbu, Grădiștea, Mareș și Toncești. În 1950, comuna Albota a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat. Tot atunci, satele Albota de Jos și Albota de Sus au fost comasate, formând satul Albota. În comuna Albota se află o cruce de piatră datând din 1704, considerată monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflată în curtea
Comuna Albota, Argeș () [Corola-website/Science/300601_a_301930]
-
satul ei trecând la comuna Brătieni. După al Doilea Război Mondial, comunei și satului Brătieni le-a fost schimbată denumirea în "Brăduleț". În 1950, ea a trecut la raionul Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci fiind desființat și satul Slătioara (numit inițial "Seci") care a fost comasat cu satul Slămnești. În comuna Brăduleț se află (secolul al XV-lea), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu format din biserica „Înălțarea Domnului”, turnul
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
Argeș a aceluiași județ, și cu o populație de 1449 de locuitori. În 1931, apăruse pe teritoriul comunei și satul Cumpăna. În 1950, comuna a fost transferată raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat, preluând și satele Căpățânenii Pământeni și Căpățânenii Ungureni de la comuna Corbeni, din care primul a devenit reședința comunei; tot atunci, satul Cumpăna a fost desființat și comasat cu satul Arefu. În comuna Arefu se găsește ansamblul cetății Poenari, monument istoric
Comuna Arefu, Argeș () [Corola-website/Science/300602_a_301931]
-
Calului și Șendrulești; comună Urluești (noul nume al comunei Urluești-Băbeni) avea 1223 de locuitori în satele Urluești, Valea Babei și Surpați. În 1950, comunele au fost transferate raionului Curtea de Argeș din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comună Urluești a fost desființată, satele ei trecând la comună Cepari. În comuna Cepari se află curtea boierilor din Cepari (1752), monument istoric de arhitectură de interes național, ansamblu aflat în satul Cepării Pământeni și alcătuit din ruinele caselor
Comuna Cepari, Argeș () [Corola-website/Science/300613_a_301942]
-
care avea în compunere așezările Berindei, Budeasa Mare, Budeasa Mică, Calotești, Croitori, Linia Zisului, Popești, Rogojina și Valea Neagului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit în componența actuală la județul Argeș, reînființat. În comuna Budeasa se află patru monumente istorice de arhitectură de interes național: (dinainte de 1762; ansamblu cuprinzând casa propriu-zisă și zidul de incintă); (secolele al XVI-lea-al XIX-lea), cuprinzând conacul Budișteanu (1762, refăcut la 1870), ruinele conacului vechi
Comuna Budeasa, Argeș () [Corola-website/Science/300609_a_301938]
-
și Vulpești au fost arondate raionului Costești din regiunea Argeș, în timp comunele Buzoești și Vulpești fiind comasate sub numele de "Buzoești", reședința comunei rezultate fiind în satul Vulpești. În 1968, comunele Buzoești și Ionești au revenit la județul Argeș, reînființat, iar comuna Ionești a fost desființată și satele ei au trecut la comuna Buzoești. În comuna Buzoești se află crucea de piatră de la cotul Troianului (1733), monument memorial sau funerar de interes național, aflată în satul Cornățel. În rest, alte
Comuna Buzoești, Argeș () [Corola-website/Science/300611_a_301940]
-
comasate, formând comuna Richițele, cu reședința în satul Linia-Richițelele; tot atunci, comuna Cocu a luat vremelnic denumirea de "Cocu-Crucișoara". În 1950, cele două comune au fost transferate raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, comuna Richițele fiind desființată și satele ei trecând la comuna Cocu, care a căpătat forma actuală; reședința comunei Cocu a fost stabilită în satul Richițele de Jos. Singurul obiectiv din comuna Cocu inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș
Comuna Cocu, Argeș () [Corola-website/Science/300616_a_301945]
-
raionului Gura Boului, apoi (după 1952) raionului Drăgășani, după care (după 1956) raionului Vedea din regiunea Argeș; după desființarea raionului Vedea în 1964, comuna a trecut la raionul Pitești al aceleiași regiuni. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat. În comuna Cuca se află bisericile de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (1790) din Bărbălani; „Sfinții Voievozi” (1828-1832); și „Intrarea în Biserică” (1806) din Valea Cucii, toate trei monumente istorice de arhitectură de interes național.
Comuna Cuca, Argeș () [Corola-website/Science/300619_a_301948]
-
actuală, comuna a apărut în 1931, fiind formată din satele Izvoru de Jos și Izvoru de Sus, al doilea fiind și reședința. În 1950, comuna a fost arondată raionului Costești din regiunea Argeș. Ea a revenit însă la județul Argeș, reînființat, în 1968; tot atunci, cele două sate ale ei, Izvoru de Jos și Izvoru de Sus au fost comasate sub numele de "Izvoru". În comuna Izvoru se află (1701), monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv
Izvoru, Argeș () [Corola-website/Science/300626_a_301955]
-
Silișteni. În 1931, comunele Marghia și Silișteni au fost desființate, satele lor trecând la comuna Lunca Corbului. În 1950, comunele Lunca Corbului și Pădureți au fost transferate raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au revenit la județul Argeș, reînființat, tot atunci comuna Pădureți fiind desființată și satele ei incluse în comuna Lunca Corbului. Cinci obiective din comuna Lunca Corbului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt monumente de
Comuna Lunca Corbului, Argeș () [Corola-website/Science/300628_a_301957]
-
au fost comasate sub numele de "Merișani", reședința comunei fiind satul Valea Boierească. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș, luând la un moment dat denumirea de "Vâlcelele". În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat, având alcătuirea actuală, sub numele de "Merișani". În comuna Merișani se află trei monumente istorice de arhitectură de interes național: (1753) din Borlești; (1753, refăcut în 1870 și în 1928), tot din Borlești, alcătuit din conac, anexe și parc; și
Comuna Merișani, Argeș () [Corola-website/Science/300630_a_301959]
-
Dedulești" în plasa Dănicei a aceluiași județ, având 2029 de locuitori în satele Dedulești, Luminile, Mănicioiu și Morărești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit, sub denumirea de "Morărești", la județul Argeș, reînființat. În comuna Morărești se află Biserica de lemn „Sfânta Treime”, construită în 1715, monument istoric de arhitectură de interes național. În rest, singurul obiectiv din comună inclus în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monument de interes local, clasificat
Comuna Morărești, Argeș () [Corola-website/Science/300633_a_301962]
-
1840 de locuitori în satele Cantacuzu, Mozacu și Negrași; iar comuna Bârlogu avea 1520 de locuitori în satele Bârlogu și Buta. În 1950, comuna a fost transferată raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ea a revenit la județul Argeș, reînființat; cu această ocazie, comuna Bârlogu a fost desființată, satele ei trecând la comuna Negrași. În comuna Negrași se află crucea de piatră datând din secolul al XVII-lea, monument istoric memorial sau funerar de interes național, aflat în curtea bisericii
Comuna Negrași, Argeș () [Corola-website/Science/300635_a_301964]
-
Dealu Rogozei, Piscu Popii și Zlapia. În 1931, comunele Păduroiu și Samara au fost desființate, satele lor trecând la comuna Poiana Lacului. În 1950, comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat. Cinci obiective din comuna Poiana Lacului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, necropola tumulară de incinerație din perioada Halstatt aparținând culturii Ferigile-Bârsești de lângă satul Cepari. Celelalte patru
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
Bradu, Climești și Pădureni, cu 2360 de locuitori. Din 1931, satul de reședință al comunei a primit și el denumirea de "Berești-Bistrița". În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, și i s-au alipit și satele comunei Itești, desființată cu această ocazie. Comuna Itești a fost reînființată în 2005, de atunci comuna Berești-Bistrița având componența actuală. Singurul obiectiv din comuna Berești-Bistrița inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
din comuna vecină Agăș s-a separat comuna Goioasa, căreia i s-au alipit și satele Ciobănuș și Gura Ciobănușului. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, tot atunci satele Gura Ciobănușului și Leorzeni (foste în comuna Goioasa) fiind desființate și comasate cu satul Ciobănuș. Două obiective din comuna Asău sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este situl
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
au separat formând comuna Goioasa, iar comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța. În 1950, comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș. Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
Ulterior, și comuna Valea lui Ion a avut aceeași soartă. În 1950, comunele Blăgești și Valea lui Ion au fost transferate raionului Buhuși și apoi (după 1964) raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat și tot atunci au fost desființate satele Boița, Șipote și Pascareni (comasate respectiv cu satele Blăgești, Buda și Valea lui Ion). Două obiective din comuna Blăgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
Leontinești și cătunele Himieni, Mârzănești și Poarta, având împreună 2196 de locuitori și făcând parte din plasa Tazlău a aceluiași județ. În 1950, comuna a fost arondată raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, multiplele sate au fost comasate astfel: satele Dianca și Poarta-Leontinești cu satul Leontinești și satele Iliești și Mârzănești cu satul Ardeoani; comuna căpătând astfel alcătuirea actuală. Două obiective din comuna Ardeoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]
-
Furnicari. Din 1931, comuna avea în compunere satele Bejghir, Buhocel, Buhociu, Coteni și Dospinești, sătul Furnicari trecând la comună Gioseni. În 1950, comuna Buhoci a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat.
Comuna Buhoci, Bacău () [Corola-website/Science/300661_a_301990]
-
Popoiu s-au separat și au format comuna Palanca. În 1950, comuna Brusturoasa a fost transferată raionului Moinești din regiunea Bacău, iar satul ei Surdu a luat în 1964 denumirea de "Hângănești". În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat. Tot atunci, a fost desființat satul Pârâul Ursului, comasat cu satul Brusturoasa.
Comuna Brusturoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300660_a_301989]
-
o consemnează în plasa aceeași plasă, având 2025 de locuitori în satele Bahna, Bogdănești, Filipești, Nicorești și Satu Nou. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, căpătând atunci alcătuirea actuală (după ce restul satelor au trecut la comuna Oituz). Două obiective din comuna Bogdănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este , aflat la est de satul Bogdănești, pe
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
compunere satele Alexandrina, Cleja, Somușca și Valea Rea, cu 2829 de locuitori. În 1950, comuna a fost transferată raionului Bacău din regiunea Bacău satul Valea Rea fiind rebotezat în 1964 "Valea Mică". În 1968, comuna a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Alexandrina a fost desființat și inclus în satul Cleja. Două obiective din comuna Cleja sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat în punctul „Lanul Curții
Comuna Cleja, Bacău () [Corola-website/Science/300664_a_301993]