1,619 matches
-
Simona purta pretutindeni ca pe o rană sângerândă suferința, ce sălășluia în sufletul copilului ei. Această durere se suprapunea peste preocupările ei cotidiene; o însoțea când cumpăra lapte și pâine dimineața, când îl pregătea pe Răducu pentru grădiniță, când se reîntâlnea seara cu odorul ei, când citea în ochii lui toate întâmplările de peste zi și când auzea nelipsita întrebare: Dacă n-a venit până acum, înseamnă că e departe!?" Deși i se declanșau crize greu de stăpânit, Simona apela neabătut la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
În care mă aflam. Era un tânăr brunet, cu o barbă tăiată scurt, aliură atletică și ochi negri, iscoditori. Ea s-a oprit, scuturându-și părul bogat, mirându-se parcă, de această apariție neașteptată. Bună! Nu mă așteptam să te reîntâlnesc după atâta vreme... L-a Îmbrățișat ușor, cu o tandrețe calculată, ridicându-se cu grație pe vârfuri. Am trecut pe lângă ei și o emoție bizară, necunoscută, a pus stăpânire pe Întreaga-mi făptură. N-am rezistat să nu privesc Înapoi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
supărare sufletului. „Tradițiile din familie” - educația religioasă se face întâi în familia cea bună de creștini. Aceasta se conformează tradiției despre care dogmatistul rus Vladimir Lossky spunea că „este viața Bisericii în Duhul Sfânt”. Iată, în ce admirabil context, ne reîntâlnim iar cu lumina candelei aprinse: „Copiii noștri nu știu multe (tradiții, a. n.), eu le povestesc și mă stărui să păstrez aprinsă candela pe care părinții noștri ne-au transmis-o aprinsă. Vreau, ca și ei, s-o primească aprinsă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
comunismului și aici. După ea, Ceaușescu este Cristosul secolului XX". "Și cum vă tolerați între voi, îl întreb nedumerită, legionari, comuniști, liberali?". "Greu... Dar mâncăm bine". Îmi pare că îl cunosc de mult pe Jozsi, că azi doar ne-am reîntâlnit. Aerul șăgalnic i s-a șters de pe față. Conversăm ca între bărbați, ca între prieteni. Este prima persoană din comunitatea românească, deși este ungur-neamț din Arad, care mă face să mă simt ca acasă, în siguranță. Soarele Australiei și Jozsi
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
chipul iubitului ei cu o icoană vie, la care se închina în toate ceasurile ei de tihnă sau de trudă. Uneori o mai încerca îndoiala că Vișinel, ajuns în alt mediu, o va părăsi, dar acesta, ori de câte o reîntâlnea, reîmprospăta jurământul făcut cu nenumărate sărutări înflăcărate. Atunci inima Voicăi se reașeza pe locul ei, dar nu înceta să aibă un puls accelerat ca după o alergare îndelungată. Ce își mai putea dori? Era o fată fericită! * Duminică de aprilie
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ei, cu toată dragostea ce o purta pentru Ina, se bucura că aceasta nu acceptase s-o însoțească la mare. I ar fi stricat toate aranjamentele. Ea voia să se distreze, să facă nebunii, să se relaxeze... Fixară să se reîntâlnească pe data de 1 august, când urmau să se înfățișeze la directoarea spitalului, pentru a soluționa cererea lor. * Timpul petrecut cu Marcel pe litoral a avut un singur inconvenient: a fost prea scurt! Dacă se gândea bine totuși, fusese o
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
acestei domnișoare încă o promisiune: de a întreprinde duminica viitoare o plimbare prin grădina publică. Cei doi discutară despre toate și despre nimic. Ce teme majore puteau să abordeze la o primă întâlnire? Important era că Olga acceptase să-l reîntâlnească. Îl ascultase cu o atenție bine simulată cu câtă pasiune își prezenta șantierul, mobilarea noilor clădiri, modernizarea acestora după ultimele cerințe pe plan mondial. Olga spera totuși, ca la viitoarele întâlniri, să mai discute și despre altceva, nu numai despre
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
pe plan mondial. Olga spera totuși, ca la viitoarele întâlniri, să mai discute și despre altceva, nu numai despre cofraje, betoane armate, finisări, etc. Ar fi vrut ca el să-i spună că o simpatizează, că abia așteaptă să o reîntâlnească, să-i dea unele semne că ar fi posibile șanse de a înmuguri o dragoste... Întâlnirile, care au urmat de-a lungul mai multor luni, nu avură darul de a cimenta îndeajuns relația dintre Olga și Alex, el având din
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
persoane, de care se părea a nu fi străin și că n-ar fi lipsit de interes s-o afle și el. Prietenul său, puțin aburit, luat de valul petrecerii se topise în seara aceea înainte ca Alex să-l reîntâlnească pentru a relua firul convorbirii ce presupunea, fără îndoială, unele deslușiri. Trecu un timp și George nu se arătă. Alex nu știa încă ce voia prietenul său să-i destăinuie cu adevărat. Curiozitatea însă îl îndemnă să-l caute zile
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
va intra pe alt șantier care deja se profila, cu alte probleme, alte proiecte și alți angajatori. Dar dincolo de preocupările muncii sale de zi cu zi, ar trebui să Întreprindă ceva și pentru sufletul lui. S-ar cere să o reîntâlnească pe Ina cât mai repede posibil. Voia să-i vorbească. Avea atâtea lucruri să-i spună! O clipă, doar o clipă, stătu în cumpănă. Acum, oare nu mă aflu în postura fluierarului prins în plasa vânătorului? S-ar putea, dar
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
îl luase. Vrei să rămâi aici, ori să ne mișcăm puțin? Să ne mișcăm. Alături era cofetăria stațiunii. Serviră câte un pahar cu suc, și câte o prăjitură, pe care o plăti el. Apoi se despărțiră. Trecură câteva săptămâni. Se reîntâlniră de mai multe ori. La fel, însă, ca înainte de contact: Bună, ce mai faci? Bine, mulțumesc, la fel. Nimic mai mult. Pe el începură a-l bate gândurile. Ce să fie cu asta, oare? O fi suferindă, te pomenești, de
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
prezența unor spectacole mo deste la un așa de mare festival : mi-a răspuns că mulți din tre participanți au trimis pe DVD doar cîte două minute din montări , deci, vizionarea lor nu putea fi concludentă. La Praga m-am reîntîlnit și cu trei absolvenți din România - cu două dintre actrițe am avut și eu plăcerea să lucrez, În teatru, cu ani În urmă : revederea mi-a produs o imensă bucurie. Am mai avut ocazia să văd și spectacolul teatrului Țăndărică
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de des :” Teatrul trebuie făcut cu umilință!”. De ce? Nu zic că tre’ să ai trufie, nu zic că oleacă de modestie strică, dar de ce umi lință? Uitasem de asta cînd, zilele trecute, citind Arta timpului nostru de M.Zahar, am reîntîlnit ideea, altfel for mulată :”Dorința de-a cunoaște = act de umilință!”. Poate ești umilit de faptul că nu poți cunoaște nici 1% din cît ai vrea, dar nu văd de ce te-ar complexa actul creației...Căci un creator ori o
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
pe scena Casei Tineretului ( unde era găzduită, pe atunci, trupa teatrului pentru copii); mi-amintesc că am jucat Hora Unirii Împreună, pe scena actuală a Luceafărului, În ziua În care a fost dată În folosință. Îmi făcea plăcere să-l reîntîlnesc : avea o siguranță remarcabilă, transmitea calm și relaxare. Teo detensiona totul În jurul său! Au trecut anii - așa, cam la un deceniu - și făceam naveta BÎrlad/Iași. Într-una din zile, mă trezesc că sunt invitat la masa sa de la ...vagon
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
alții decid dacă merită să fie promovați mai departe spre birourile situate În Ceruri sau să fie retrogradați În halele de producție din Iad. Am zis „alții“? De fapt, sunt aceiași, pentru că da!, asta e vestea proastă, aici vă veți reîntâlni majoritatea foștilor șefi. V-ați bucurat că ați scăpat de ei când au ieșit la pensie și s-a eliberat astfel un loc În schemă? Ei bine, vă așteaptă acolo tot În funcții de conducere, căci bine-ar fi să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
coleg, care în treacăt fie vorba, când eram un ,,mare șef” al lui la Academia Forțelor Terestre, mă înjura când dădeam deșteptarea dimineața, bineînțeles că nu a scăpat necroit. După ani când Militaru a fost trecut în rezervă, m-am reîntâlnit cu Troska, însă de data aceasta era primul locțiitor al col. Ardeleanu șeful brigăzii antitero din București, când mia spus clar că Militaru era agent K.G.B. Militaru a aflat că Troska îl dovedise ca agent K.G.B., în vâltoarea evenimentelor din
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
o plată de mizerie." Refacerea oglinzii sparte În literatura chineză este foarte des folosit cuvântul "oglindă". Sub penelul scriitorilor, un om cu mintea ca "oglinda" înseamnă o persoană lucidă, iar "refacerea oglinzii sparte" înseamnă că doi soți despărțiți s-au reîntâlnit și sunt din nou împreună. Povestea despre refacerea oglinzii sparte s-a petrecut în secolul al IX-lea e.n., când jumătatea nordică a Chinei era sub dominația dinastiei Sui, iar cea sudică era divizată în mai multe state mici, printre
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
care și-a pierdut soțul vița de vie era încurcată în pustiu și buruienile se înfiorau în cimitir, și acolo, singuratic, dormea soțul ei. Îi era atât de greu să suporte durerea, încât singura ei dorință era de a-l reîntâlni după moarte. De regulă, participă toți membrii familiei la curățarea și îndepărtarea buruienilor de pe morminte, ocazie folosită și pentru plimbări în natură. Obiceiul excursiilor în această zi era unul deja răspândit în perioada dinastiei Tang. Este, de altfel, momentul revenirii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
new york, dar în inima ei scrie românia. Țigările scumpe aduc respectul de sine/ gândul că-mi pot schimba viața/ că o pot face complicată/ ca un bilanț al unei firme prospere/ productivă și utilă ca o mașină de treierat - reîntâlnesc în aceste versuri aerul derapajului superb al lui Cristian Popescu alături de acel schior râzând în soare, zburând pe pante abrupte, survolând munți întregi - pe pachetul de Țigări Bucegi... Lolitele sunt mai mult decât înțepate, sunt tare supărate pe părinții lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
eu? obiectezi tu. — Tu, nu știu. Treaba ta. Fiecare din noi are un mod diferit de a reacționa. Nu-i chip s-o faci pe femeia asta să-și schimbe părerea. Vei duce singur expediția la capăt și vă veți reîntâlni aici, în cafeneaua asta, la șase. — Ați venit pentru manuscris? E la lectură, nu, greșesc, a fost citit cu interes, sigur că-mi amintesc! Remarcabilă confuzie lingvistică, denunț frământat, n-ați primit scrisoarea? Ne pare rău, însă, că trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
femei superbe și independente, pe care o dorea cu disperare. O striga pe nume și totuși cea de lângă el nu mai era Luana, fetița pe care o luase de nevastă. Se întâmplă, într-una din zile, ca ea să-l reîntâlnească pe Victor Darie și s-o cunoască pe soția acestuia, Iuliana. Doamna Darie terminase facultatea de mecanică în anul în care se sistaseră repartițiile. Nu părea să sufere din pricina absenței unei deschideri profesionale. Victor avea propria afacere și la fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
zvelt, de adolescentă, brațele viguroase, părul dat pe spate, bărbia ridicată, veșnic gata de confruntare, zâmbetul cu buzele strânse. Margaret, cea dintotdeauna! Se Întrebă dacă ar mai ști cumva cine sunt cei din fotografii În cazul În care i-ar reîntâlni. Pe taică-său nu-l recunoscuse nicidecum pe patul de moarte. Ca să-i fie alături, luase avionul până la New York, apoi condusese spre nord pe viscol. Se Încălzea doar cu amintirea căldurii din Jakarta. Îl găsise Într-un azil de la periferia
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
felul de ticăloșii morale pe care un autor le poate face în decursul anilor, compromisuri morale rămase în memoria tiparului atunci, sigur că, pornit în vizită cu o idee, reveneai acasă, dezumflat, cu o alta. Într-o zi Carmina îl reîntâlni pe profesorul de sport. Nu era beat dar fusese, după cum spunea, la o partidă de tenis și transpirația îi mirosea intens, a acru, a doagă de butoi, porii feței, măriți, luceau de grăsime, dincolo de aparenta sprinteneală, purta cu sine o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
vis, ca în transă, dar își pierduse identitatea, nu mai era EA, se cufundase în șuvoiul de oameni ce popula trotuarul într-o parte și alta, se pierduse acolo și-i era imposibil să se identifice. Într-o zi îi reîntâlni pe soții Alexe. Carmina era împreună cu Ovidiu, făcu prezentările cu voce nesigură, se simțea ca o elevă surprinsă într-o situație neplăcută, pe urmă, după câteva momente, își reveni. Și ei erau doi oameni, nu, o pereche de oameni căsătoriți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și-au luat rămas bun, s-au îndepărtat comentând între ei veseli. În urma lor, Ovidiu nu și-a putut ascunde un sentiment de ranchiună. Nu-i plăcuse perechea și, se pare că antipatia fusese reciprocă. După un timp, când îl reîntâlni din nou, întâmplător, pe Alexe, singur de data asta, omul se oprise dintr-un comentariu foarte animat, abia început și o întrebase împungând-o cu degetul maroniu în umăr: Apropos, ce mai face mica lichea sictirită? Și cum ea nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]