93,541 matches
-
care nu ne-am putea dispensa decît în mod artificial, derutați de tendința scientizantă sau constrînși de snobism. Ele ne oglindesc fața spontană, vie, falacios fragmentată prin lipsa "sistemului"ostentativ. Ne regăsim în atari pagini cu preocupările, cu atitudinile și reacțiile noastre curente, fie pe făgașul acelorași opinii, fie pe al altora care nu mai puțin ne incită, survolînd, ca-n viață, mai multe domenii, făcînd comerț de idei și impresii tot ca-n viață, recurgînd frecvent, spre a relua termenul
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
cu textul celor trei romane și corespundea întocmai. Șirul de întîmplări neverosimile - și comice - continuă. Bulversat de acuzație, Dumas afirmă că pornește să se plimbe și, absolut din întîmplare, ajunge la bibliotecă. Unde îi cere custodelui "Memoriile contelui de La Fère". Reacția custodelui e edificatoare: " M-a privit o clipă, ca și cum ar fi avut de a face cu un nebun, apoi, cu cel mai mare sînge rece, mi-a răspuns: - Știi foarte bine că o astfel de carte nu există, de vreme ce chiar
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
publică excelente traduceri din, printre alții, Bohumil Hrabal). O editură cu o rețea de distribuție care face orice carte accesibilă unui public foarte larg a scos de curînd un volum, în română și maghiară, care ar trebui să trezească multe reacții: Travers. O antologie a literaturii maghiare din Transilvania. De ce totuși Transilvania? Nu e vorba să fi fost operată o selecție din punct de vedere teritorial în corpusul literaturii maghiare, pentru că ea se produce prin excelență în Ardeal (nu pentru că în
O ușă întredeschisă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15080_a_16405]
-
că într-însa prezentul decide configurația trecutului." Discuția a fost aprinsă în presa noastră culturală la apariția acestei cărți, Dan Petrescu fiind după cum se vede un radical atacator al acesteia. Nu e cazul să intrăm în acestă discuție amplă, dar reacția e semnificativă pentru felul în care Dan Petrescu nu se sfiește. Această lipsă de sfială, pe lîngă semnificația bună de libertate și curaj, are și o față urîtă, o față care se vede mai ales în strategia de deconstrucție. Autorul
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
unor fenomene. Pentru mine a cugeta nu înseamnă neapărat a gîndi cu un oarecare recul față de eveniment, dar în fața "isteriilor" cotidiene, intelectualul trebuie să cîștige o oarecare distanță ce se obține tocmai prin-tr-o gîndire aprofundată... În timp, este desigur o reacție mai înceată, dar acest lucru este necesar. D-nule Safranski, credeți că filozofia va supraviețui în sensul ei tradițional, într-o lume tot mai tehnologizată, mediatizată, și mondializată? Da, deoarece fiecare fenomen ce ține de așa-zisa "modernitate" produce cu
Rüdiger Safranski - Să cugetăm înainte de a da sentințe by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/15095_a_16420]
-
istoric, cel care livrează informația istorică sub aspectul anecdotei, utopic, cel care face din autor obiectul dorinței, amoros, cel care produce fraze frumoase... Dar același R. Barthes nu ezită a decreta "prostia egotistă" a autorilor de jurnal. Citînd această bosumflată reacție a foarte mobilului eseist, Livius Ciocârlie îi dă o ripostă de bun simț (adorm și spiritele eminente!): E o... prostie Amiel, Tolstoi, Jules Renard, Kafka, Thomas Mann, Virginia Woolf, Anaïs Nin, Sylvia Plath, Michel Leiris, Radu Petrescu, Mihail Sebastian. Sînt
Pornind de la un jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15132_a_16457]
-
ci o formă de castrare. Într-o variantă severă, numită infibulare se înlătură întregul aparat genital extern și se coase vulva. Cronicarul își amintește că, în 1982, cînd romanul a fost tipărit la Paris, el a stîrnit două feluri de reacții, reflectate în presă: un mare număr de tinere de origine arabă ori africană aflate la studii în Franța au recunoscut deschis că mutilarea e curentă în țări ca Emiratele Arabe, Yemen, Arabia Saudită, Irak, Egipt, Sudan ș.a.; pe de altă parte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15143_a_16468]
-
ministrului, reușește uneori să fie mai mult decât o prezență decorativă. Mariana Vasile, în rolul Atașatei de presă, e credibilă când nu supralicitează iar Corina Cernea (Nathalie Klein) se observă doar datorită excentricității costumelor. În rolul ministrului, Ion Abrudan are reacții previzibile, uneori defazate, evoluează fad, consfințind lipsa de ritm ce caracterizează spectacolul.
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
un glas. Asta încă n-ar fi fost nimic! Fascinată de logica răspunsului, mulțimea încetează scandalul. Mașinile circulă mai departe prin parc, împotriva legii. Copiii se retrag nedumeriți. N-au devenit, încă, pe deplin români... În acel moment am înțeles reacția unui amic, atunci când folosisem cu seriozitate sintagma "după Revoluție" pentru a localiza un eveniment. A început să râdă în hohote de parcă îl gâdila cineva. Râdea de prostia mea. Apoi râsul a devenit nervos, spasmodic și la sfârșit a întrebat cu
Obediența by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/15137_a_16462]
-
prinț e o țintă pentru extremiști de tot soiul și pentru atentatorii de profesie. * Treptat presa scoate la iveală amănunte din ce în ce mai revelatorii despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait. Sinuciderea acestuia începe să semene, izbitor, cu o moarte anunțată. Așteptăm reacția autorităților!
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Cristea a mers pînă acolo încît a dispus nici mai mult nici mai puțin decît să fie pictat în chip de diavol în pridvorul catedralei patriarhale... Ideologia comunistă în speță, secularizantă și desacralizantă la modul imperativ, ne-a indus o reacție de respingere (uneori, vai, de oroare) față de Nae Ionescu, condamnat fără drept de apel, ca un "reacționar" irecuperabil, ca un tip odios sută la sută: "Reacționar în linie politică, opinează exegetul său, dar coerent sub raport spiritual. El a criticat
Despre Nae Ionescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15219_a_16544]
-
Talașman, Mihai Dinvale, Mihaela Rădescu, Vitalie Bantaș, Ion Lupu, intervențiile muzicale originale și pertinente ale Adei Milea au trecut rampa, dincolo de lipsa unei structuri mai organizate, unei organicități depistabile. Publicul unei săli obișnuite, și nu una de premieră, a avut reacții prompte pe tot parcursul reprezentației, îndelung aplaudată. Viitorul nu mai e în ouă, zace de-a dreptul în maculatură. O Dacie ponosită, decorată pe ici, pe colo cu steagul tricolor, emanînd toxine cît pentru un cincinal, aiurită și grăbită, a
Dracul vorbește românește by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15250_a_16575]
-
Vadim nu ofensează numai Franța, ci și pe toți democrații și moderații din Europa.(...) Vizita lui Vadim la Le Pen nu-i doar o simplă gafă politică, ci un act de trădare față de neamul românesc și față de țară." Aceasta e reacția editorialistului de la Jurnalul național față de vizita, chipurile personală, a lui CVTudor făcută liderului ultranaționalist Le Pen, înaintea celui de-al doilea tur de scrutin din Franța. Cronicarul reamintește că CVTudor și-a declarat în repetate rînduri, înainte de această vizită personală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
războiului și am simțit datoria să spun ceea ce s-a întâmplat, iar ca dramaturg m-am tot gândit cum să abordez acest subiect sensibil întregii Japonii, cum să povestesc toate astea tinerei generații care habar nu are despre ororile războiului? Reacția publicului în Japonia a fost de șoc total. L.V.R.: În manualele de istorie nu scrie nimic? La școală nu se învață adevărata istorie a Japoniei? D.F.: Nu, în manualele de istorie nu scrie nimic. Foarte multă lume nu știe nimic
Un japonez la București by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15251_a_16576]
-
America, ocupînd ceva vreme locul I. Volumul apărut la Editura Polirom include și Postfața la a doua ediție, în care autoarea însăși povestește aventura cărții în primul său an de existență, conturînd pe scurt primirea făcută de mass-media, ca și reacțiile cititorilor din țară (în scrisori sau în cadrul unor întîlniri organizate). Teza cărții este una radicală: sistemele de autoritate subminează autoritatea individului asupra propriei ființe și vieți cu scopul de a asigura supunerea, respectul de sine devenind rădăcina evoluției. Volumul Gloriei
Respectul de sine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15264_a_16589]
-
Constituției”, adică și al normelor morale care trebuie să guverneze societatea, justifică prin sofisme puerile gestul incalificabil al ministrului Sănătății! Așa se face că asistăm la apariția unui tratat academic de istorie a României cu capitole întregi plagiate, fără nici-o reacție serioasă și europeană din partea celei mai importante instituții culturale a țării, în fond unul din simbolurile naționale. Și, se pare că plagiatul a devenit un soi de sport național, judecând după dezvăluirile presei. Impunitatea plagiatorilor era un atribut al României
Clasicismul, azi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/13377_a_14702]
-
vieții. De altfel, autorul mărturisește că viața alături de M (care, mutatis mutandis, seamănă puțin, din punct de vedere comportamental, cu simpaticul personaj interpretat de Dustin Hoffman în filmul Rain man) și lecturile privind autismul (necesare pentru a în-țelege dorințele și reacțiile celui de lîngă el și pentru a nu-i provoca, involuntar, alte traume) au fost pentru formația sa intelectuală o mare (firește, nedorită) șansă. Această experiență i-a permis efectuarea unor conexiuni inimaginabile înainte, i-a oferit soluții surprinzătoare pentru
Lumea lui M by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13380_a_14705]
-
numit în funcția de director al Teatrului Național din București, detractorii de mai devreme se întrec în articole pe tonuri encomiastice. Dar să nu uităm că ne aflăm încă la porțile Orientului, „ou tout est pris à la légère!” Față de reacțiile caustice ale presei bucureștene, ziarele din provincie, cu precădere cele din Iași, nu scapă nici o ocazie de a consemna și de a lăuda inițiativele și ultimele apariții sau puneri în scenă ale pieselor lui Caragiale, în anunțuri publicitare, articole de
Oglinzi fidele și contrafăcute by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13410_a_14735]
-
-ul din Piața Romană, cu fostul comandant de la școala de cavalerie din Oradea e unul din puținele momente în adevăratul sens al cuvîntului tragice: degradat, scos din armată, redus la o umbră tristă a celui ce fusese, terorizat, bolnav, cu reacții animalice, maiorul e un om care nu se mai simte pe sine însuși (în Autodenunțuri și precizări există un episod paralel, deși nu în această cheie, cu fostul șef al cenzurii, în derivă ideologică după Revoluție). A doua zi după
„Adevărul integral” al ficțiunii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13433_a_14758]
-
girul unui concurs cu cântec, despre care în Timișoara s-a vorbit ani în șir. Punctul tare al apărării lui Beuran e așa-zisa lui cruciadă împotriva corupției din sistemul sanitar. Aici s-ar afla explicația atacurilor împotriva lui, în reacția unor forțe obscure ce urmăresc să-l discrediteze. Care cruciadă, domnule plagiator?! Că până acum n-am auzit de nici un „baron” al spitalelor, de nici un patron de lanțuri de farmacii adus în fața justiției. Dar am auzit de învârtelile care i-
Grup organizat de profanatori by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13448_a_14773]
-
transfer de idei, de idealuri, de modalități de a vorbi, de a vedea lumea, de a ți-o formula, de a te situa față de propria persoană și față de restul înconjurător. Artiștii ajung să semene, să se confunde în atitudini, în reacții. Contopirile acestea pleacă din teatru, din lucrul pe un text, pentru un personaj și se întregesc în tot ce ține de uman, zi și noapte. Sau invers. Asta nu se mai întîmplă des. Teatrul nu mai este pentru mulți ca
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
mod de a te confrunta direct, la vedere, cu eurile personajului tău. Sînt ritmuri diferite, timpi diferiți, este un “atunci” și un “acum”, este o cascadă de cuvinte și de impresii “atunci” și o sărăcie teribilă de nuanțe și de reacții “acum”. Mi s-a părut că și traducătorul, Bogdan Budeș, a simțit exact toate acestea și a reușit să accentueze în traducerea piesei opozițiile dinamic/devitalizat și ritmurile frazelor ce derivă de aici. E o încercare deloc simplă. Și pentru
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
își provoacă singur rău vîrîndu-și la infinit în urechi erorile, ororile, adevărul, minciuna, concluziile vieții. Cumplită pedeapsă. Băutura, singurătatea și dependența de ce păstrează în ele benzile de magnetofon l-au redus la un număr fix de senzații, de gesturi, de reacții. Acum, numărul și succesiunea lor îl dau la iveală, în interpretarea lui Marcel Iureș, pe Krapp. Niciodată treaz, își plimbă limba peste buzele uscate de alcool, își trece mîna prin păr, își sprijină capul în palmă, privește în același punct
Krapp versus Krapp by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13441_a_14766]
-
accent asupra psihologiei individului și contactului social direct, dintr-un punct de vedere și cu un vocabular împrumutat din artele spectacolului: prezentarea sinelui ca dramaturgie. În orice context social, individul tinde să adopte un rol, să-și controleze comportamentul și reacțiile astfel încît impresia pe care o induce audienței să fie pe măsura intențiilor sale: șeful să creadă că muncește, soțul/ soția c-o/ că-l iubește, vînzătorul - că știe ce cumpără, vecinii - că-i harnic, funcționarul bancar - că-i un
Theatrum mundi by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13470_a_14795]
-
lui Valeriu Stoica. Provocări liberale este a doua carte politică publicată de Valeriu Stoica în ultimul an. Spre deosebire de cartea anterioară, Puterea, un rău necesar, un volum scris cu scopul de a argumenta unele opțiuni și gesturi politice care au stîrnit reacții contradictorii la nivelul mass-media sau al clasei politice, Provocări liberale este mai aproape de ceea ce s-ar putea numi o carte profesiune de credință. La aceasta contribuie și aerul ei confesiv, rezultat direct al faptului că volumul este redactat sub forma
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]