363 matches
-
și Uniunea Europenă au pornit aproape simultan o etapă nouă în viața internațională, prin procesele de aderare și lărgirea orizonturilor s-a stabilit un nou echilibru. „Mai important, este că apartenența ca membru în N.A.T.O., este văzută ca o reafirmare a faptului că țările din Europa Centrală și de Est aparțin comunității economice, politice și sociale statelor occidentale, o comunitate bazată pe principii comune democratice." „Organizația Tratatului Atlanticului de Nord rămâne principala legătură instituțională dintre America și Europa." După îndepărtarea
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
singur țel"8: restabilirea influenței în aria fostului Imperiu folosindu-se de mijloace mai puțin opresive. Atingerea acestui scop necesită concentrarea avantajelor economice, politice și militare. În prezent Federația Rusă beneficiază de două calități care îi ușurează categoric sarcina de reafirmare: este o putere militară redutabilă și deține o mare parte a resurselor energetice ale lumii. Asupra statelor C.S.I. se exercită deja o influență economică evidentă, resursele naturale fiind exploatate de companiile rusești, iar cultural și politic, în aceste state coexistând
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
cele energetice, au influențat permanent și în mod dominant evoluția societății umane, dezvoltarea economică, economiile naționale, economia mondială și, mai recent, economia globală. De altfel, în anii `70, Henry Kissinger spunea: Controlează petrolul și poți controla toate continentele..."6 Contextul reafirmării internaționale a Federației Ruse în perioada Putin este, așadar, strâns legat de utilizarea resurselor naturale pentru a influență scena ; ; ; relațiilor internaționale. Monopolizarea pieței internaționale de gaze naturale și petrol de către acest actor a însemnat pentru actorii mai mici precum Ucraina
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
Rău) care și-au fundamentat puterea pe dominarea politică și economică asupra națiunilor din vecinătatea lor. Acest trecut de mare dominator, nu este uitat când vine vorba de a analiza o poziție viitoare a poporului rus în cadrul relațiilor internaționale. Așadar reafirmarea puterii ruse a iscat multe temeri pe scena internațională. III.3. Uniunea Europeană și Federația Rusă ĂNabucco și Gazprom) Uniunea Europeană este cel mai mare consumator al hidrocarburilor rusești, 60% din exportul de petrol brut este făcut în Uniunea Europeană, iar 50% din
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
înțelegerea faptului că interdependența, și nu Ăin)dependență, reprezintă cheia realizării securității energetice la o scară cât mai mare."3 Politica Federației Ruse, în privința utilizării instrumentelor economice, este una care servește interesului propriu, poate fi considerată și un mijloc de reafirmare și consolidare a securității 302 Prof. Univ. Dr. Liviu Mureșan, Prof. Univ. Dr. Adrian Pop, Conf. Univ. Dr. Florin Bonciu, Politica europeană de securitatea și apărare-elemente de influențare a acțiunilor României în domeniul politicii de securitate și apărare. Studiul nr.
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
evident că Rusia profită de poziția geostrategică, de resursele vaste de petrol și gaze naturale atât din interiorul său cât și din imediata vecinătate, influența sa fiind recunoscută. Politicile economice au servit de asemeni, în perioada post Război Rece la reafirmare Federației Ruse ca putere economică, astăzi aceasta folosindu-se de dimensiunile și atuurile economice date de resursele sale vaste de gaze și hidrocarburi pentru a nu se lăsa uitată în plan regional și în ultimă instanță mondial. Trecută prin schimbări
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
politică anunțată în cuvântul înainte, i.e., concluzia că toate obiecțiile avansate în cruciada realiștilor împotriva "moralismului" sunt obiecții nesustenabile. Cuvânt de încheiere Din punctul meu de vedere, argumentarea de până acum ne permite să fim suficient de încrezători în îndreptățirea reafirmării concluziei generale indicate în cuvântul înainte, i.e., concluzia că realiștii - radicali sau moderați - nu au reușit să pledeze cu succes pentru opinia că filosofia politică nu este (doar) o ramură a eticii sau pentru opinia că ea ar trebui "scoasă
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
și, finalmente, întărirea controlului pe care reforma voia să-l slăbească. Deciziile brutale care au dus la reformarea unor aparate administrative considerate prea greoaie - Hrușciov* a mers până la lichidarea a o sută de ministere dintr-o dată - au fost urmate de reafirmarea constantă a organizării centralizate. și istoria URSS trimite la lupta dintre aparatul birocratic și Partidul Comunist, primul vizând „rutinizarea” sa constantă iar al doilea mobilizarea sa permanentă. Astfel, cea mai mare parte a ministerelor lichidate de Hrușciov își fac reapariția
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
trei state baltice și Slovenia se orientează înspre economia de piață și democrație, pentru a se alătura finalmente Uniunii Europene (UE) care le susține și la care aderă între 2004 și 2007. în anumite ex-republici sovietice, asistăm în schimb la reafirmarea puterii vechilor elite și la menținerea lor la conducere, datorită susținerii fostelor poliții politice, dominației lor neștirbite asupra aparatelor de stat și strivirii celui mai mic germene de societate civilă*, ca în Rusia, Ucraina și Belarus. Altele, în sfârșit, cunosc
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
societății* și chiar unele speranțe mari. Tinerii aparținând primei generații formate sub regimul sovietic, se arată a fi mai greu de manipulat - numărul komsomoliștilor scade la 6 milioane în 1945 -, îndeosebi cei care n-au trăit experiența frontului. în contextul reafirmării voinței lui Stalin* de a relua controlul asupra societății, cercurile neoficiale de intelectuali fac obiectul represiunii. Student la Litere, Semion Vilenski este arestat în 1948 pentru a fi scris un poem în care făcea aluzie la Stalin. Pietrele negre, volum
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care o cu rezervele în cazul adjudecării obligatorii, respectiv excepțiile și condițiile în cazul tratatelor de garanție - reducerea până la dispariție a caracterului obligatoriu a ceea ce se pretinde a fi o obligație juridică. Reformularea articolului 16 de către Rezoluțiile Adunării înseamnă o reafirmare a caracterului descentralizat al aplicării legii. Practica Ligii Națiunilor demonstrează împotrivirea națiunilor membre de a se folosi chiar și de oportunități limitate pentru aplicarea centralizată a sancțiunilor pe care o oferă articolul 16 reformulat. Măsurile colective de implementare din articolul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
termeni. Ceea ce țintește în mod intenționat articolul 51 este recunoașterea dreptului oricărei națiuni, indiferent dacă este sau nu atacată în mod direct, de a veni în ajutorul oricărei națiuni care a fost astfel atacată. Acest lucru este totuși echivalent cu reafirmarea principiului tradițional al dreptului comun internațional: națiunea vătămată este cea care trebuie să aplice dreptul internațional împotriva agresorului, iar acea națiune se poate baza pe cooperarea voluntară a altor națiuni pentru a face ca dreptul internațional să triumfe. Atât timp cât încălcarea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ca dreptul internațional să triumfe. Atât timp cât încălcarea dreptului internațional ia forma unui atac armat, articolul 51 reafirmă descentralizarea aplicării legii nu doar pentru națiunea direct vătămată, ci, de asemenea, și pentru celelalte națiuni. Este adevărat că în conformitate cu articolul 51 această reafirmare trebuie să îndeplinească trei condiții. Ele au totuși un caracter mai degrabă verbal decât real. În primul rând, dreptul la apărare colectivă va trebui să rămână intact doar „până când Consiliul de Securitate va fi luat măsurile necesare pentru a menține
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de monarhii din Austria, Prusia și Rusia, Sfânta Alianță i-a avut apoi pe mai toți conducătorii europeni printre semnatari, cu excepția Papei și a sultanului 2. Inspirat clar de țarul Alexandru I al Rusiei, Tratatul reafirma unitatea morală a Europei. Reafirmarea unui consens moral între națiuni este principala funcție pe care a îndeplinit-o Tratatul Sfintei Alianțe. Tratatul Sfintei Alianțe nu a avut nici o semnificație pentru acțiunile guvernării internaționale care i-a purtat numele. Principiile sale au fost invocate din când
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care acționa în baza autorității delegate de către Consiliul de Securitate și Adunarea Generală. Criza constituțională din 1964, rezultată din conflictul privind finanțarea operațiunilor de menținere a păcii, a evidențiat declinul autorității Adunării Generale și a secretarului general și, în consecință, reafirmarea de către Consiliul de Securitate a autorității sale constituționale. Aceste transformări ale importanței relative a Consiliului de Securitate și a Adunării Generale sunt ilustrate în mod grafic prin schimbările cantitative ale activităților celor două instituții. Analizând din perspectiva problemelor politice abordate
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în felul acesta la o nouă psihologie socială a negocierii. 6.1.3. Etapa renașterii abordării psihosociale a negocierii Bazerman et al. (2000) sintetizează patru direcții de cercetare apărute în cadrul acestei etape. O primă direcție de cercetare se referă la reafirmarea rolului relațiilor sociale în negociere. Deși o asemenea problematică a făcut obiectul de studiu al primei etape, de data aceasta ea este sistematizată și mult îmbogățită, fiind amplasată la trei niveluri-individ, diadă, rețea. La primul nivel se arată cum judecata
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
și dacă făcea o cerere În acest sens. În plus, străinii care locuiau În Franța metropolitană au avut În continuare posibilitatea, conform unei dispoziții juridice anterioare, de a fi naturalizați, dacă Își manifestau această dorință și dacă Întreprindeau demersurile cuvenite. Reafirmarea și modificarea dreptului solului. Secolul al XIX-lea a fost martorul unei „reveniri” progresive a dreptului solului (Fulchiron, 2000). Partizanii acestei evoluții se bazau pe trei argumente, care au fost expuse În 1851 de către raportorul noului proiect de lege: chiar
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
bazează ordinea socială. Ceea ce ne permite să Înțelegem de ce asemenea noțiuni dobândesc, În cadrul relațiilor interumane, o conotație negativă care nu poate proveni decât de la elemente „conservatoare”, care se simt datoare să apere puritatea raselor și a separațiilor. În același timp, reafirmarea identitară este Însoțită dintotdeauna de o punere În scenă și de reprezentări ale unei alterități imposibile. Celălalt capătă astfel trăsături monstruoase sau bestiale care, din Antichitate și din Evul Mediu, fac obiectul unor discursuri fabuloase, al unor reprezentări moralizatoare sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
recunoaștere, inversându-se premisele cu concluzia, deși ținta este egalitatea, se ajunge la constituirea de ghetouri, unde riscă să se instaureze o obligație de omogenitate ce se opune eterogenității cerute populației În ansamblul său. Metisajul ar duce atunci la o reafirmare a ipseității de așa natură Încât fiecare Volksgeist ar deveni o esență națională sau „rasială” care ar refuza orice compensare În spațiul public pe care se bazează construcția democratică. Desigur, tabloul Înfățișat aici este În mod intenționat zugrăvit În culori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ora actuală În lume, jumătate vor dispărea În cursul secolului XXI. În același timp, diversitatea subiectivă, adică cea pe care o percepem În viața de zi cu zi, tinde să crească, din cauza fluxurilor migratorii, a intensificării comerțului internațional și a reafirmării identităților etnice tradiționale. Din toate aceste motive, gestionarea pluralității constituie una dintre provocările majore pentru societățile moderne, iar drepturile minorităților sunt o dimensiune de neocolit a acesteia. Această tematică deschide un domeniu nou, cel al elaborării și evaluării politicilor publice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
auto-rasializare” și respectiv „hetero-rasializare”. În cadrul celei dintâi, elementul supravalorizat este grupul de apartenență, considerat a fi superior ca esență și ca natură. Unicitatea proclamată a etniei de origine face ca nici o comparație să nu fie posibilă, poziție care necesită frecvente reafirmări securizante și ostentative. În cadrul celei de-a doua, valorizarea este considerată de la sine Înțeleasă. Ea nu va face deci obiectul unei afirmări repetate și vehemente. Caracterul adesea violent al auto-rasializării este consecința unei angoase profunde care se exprimă prin sentimentul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a unei comunități și, prin urmare, asupra supraviețuirii sale. Hetero-rasializarea, În schimb, exprimă sentimentul unei superiorități trăite ca „naturală” și care tinde să se impună. Totuși, În măsura În care această superioritate este acceptată de ceilalți, nu este nevoie nici de proclamarea sau reafirmarea ei, nici de verificarea sau impunerea ei ostentativă. În acest caz, numai anumite situații concrete de contacte interetnice permit punerea În evidență a unor astfel de atitudini care, altminteri, ar rămâne adânc ascunse În suflete. În sfârșit, distincția operată de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Profeții au prezis viitorul ce trebuie să se desprindă din prezent, în timp ce vizionarii apocaliptici au prezis viitorul ce trebuie să irupă în prezent"4. Dacă la această reflecție adăugăm și faptul că, din punct de vedere istoric, Apocalipsa reprezintă o reafirmare vizionară a puterii cosmice a lui Dumnezeu, opusă genului profetic în care puterea lui Dumnezeu este percepută ca desfășurându-se în istorie 5, am putea conchide că profeția este specifică evreilor, în timp ce viziunea apocaliptică, în accepția sa actuală, este dăruită
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
pierderea dorinței erotice sub influența autorității subversive a mediului social, dar și despre intersecția nefericită dintre politicile sexuale din America anilor '50 și normele culturale și religioase ale diasporei evreiești. Nunta fratelui Brendei, Ron, cu Harriett, este un moment de reafirmare a valorilor stabile ale evreității, de care Neil se simte înstrăinat. Philip Roth acroșează aici și probleme conexe din America postbelică, precum statutul negrilor sau declinul relațiilor de familie, însă atenția sa se concentrează asupra neliniștilor identitare - unul dintre punctele
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
să regăsească acel allegro giogoso, acel dans aiuristic și entuziast al finalului Simfoniei a VII-a, nemaivorbind de finalul celei de a noua, al „Înfrățirii milioanelor”, un semn al „ieșirii” necesare, umane, posibile, din orice tumult social sau uman, o reafirmare nu numai a speranței, dar și a echilibrului și sensului umanității. „Să ieșim pentru a revedea stelele!” Și, oricât de tentantă, de miraculoasă ar fi arta unui Kafka, Ionescu sau Beckett, admirația mea se va opri În fața neputinței lor de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]