1,394 matches
-
îmbogățirii fără scrupule a aleșilor lor, cu și fără mitră. Unii, poate dintre cei naivi, ar putea crede că Vlădicii sunt în genunchi la rugăciune, ca Daniil Sihastrul, duhovnicul Marelui Ștefan, în vremurile de bejenie ale Moldovei. Destui, dintre cei realiști, îi văd mai degrabă preocupați de revendicarea fără număr a moșiilor secularizate de Cuza dar și de obținerea altora, de la vânzătorii actuali de țară. „Unde sunt Ierarhii noștri?” întreabă noile doine de jale, profund tânguite de piepturile bătrânilor, care stând
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
aleargă într-o goană, Ce denumesc iubirea "toană", Dar cei ce știu a dărui Iubire, veșnic, nu o zi, Biciuiți peste trup, legați... Suntem puțini, însă curați. Voi, cei ce, încă, mai iubiți Pe-această lume, huiduiți Și biciuiți de realiști, Luptând cu hățuri, optimiști, Pe pajiștea înfloritoare, Veți mângâia raza de soare, Nu vă lăsați sălbăticiți! Iubiți curat, veți fi iubiți! Referință Bibliografică: Iubiți curat, veți fi iubiți! / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 260, Anul I, 17
IUBIŢI CURAT, VEŢI FI IUBIŢI! de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355401_a_356730]
-
mai serioasă frică de el. Ci sarcinile redresării după Hiatusul bolșevic (1940-1989) sunt urieșești și cer umeri herculeeni de geniu natural, dar batjocorindu-l noi pe Eminescu, altul fără mari penitențe nu ni se va livra. Nu ne putem răzima realist decât pe geniul obligat, la care oricum suntem constrânși toți ca să supraviețuim în Copleșitoarea Complexitate, anume în accepția lui de geniu sintetic, proiectat și implementat cu cele mai grele sacrificii (sănătate, avere, familie), ca Erou care te-ai fi jertfit
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Un alt motiv al intervenției de față ține de un exercițiu personal, pe marginea cărții sadoveniene, pe care îl voi dezvolta în continuare. Se știe, prin exegeții lui Sadoveanu, că marele prozator, cu tot romantismul său, a fost " suficient de realist pentru a nu se fi inspirat decît din întâmplările cunoscute mai mult sau mai puțin direct, pentru a nu introduce decît peisaje pe care le-a străbătut el însuși, pe îndelete" . Sau, în altă formulare, "interesul prozatorului" a fost legat
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
noi nu avem nimic... „Românului îi cam place să se laude - spune nea Mitică -, eu mă bucur când întâlnesc români de succes, este o mândrie a sufletului meu de român, dar când aud laude nejustificate sunt mâhnit; trebuie să fim realiști și să nu ne atribuim alte calități, decât pe cele cu care, într-adevăr, ne putem evidenția între alte nații”. În susținerea convingerilor sale mi-a dat exemplul japonezilor, care își învață copiii că de fapt, ei nu au nimic
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
care-și iubește țara nu-i este ușor să vadă cum se degradează cu fiecare zi ce trece scara valorilor, cum triumfă doar puterea banului, fără să se țină seamăde interesul național. „Că-mi place sau nu, trebuie să fiu realist și să subscriu opiniei lui Cioran și-anume, că ne batem de multe ori cu cărămida în piept, mândrindu-ne cu ce-au fost și ce-au făcut bunii și străbunii noștri, în loc să punem mâna să facem noi ceva pentru
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
cunoscuta piesă a autorului venețian de secol XVIII Carlo Goldoni - „Bădăranii”. Despre spectacolul creat atunci de regizorul Sică Alexandrescu, presa sovietică, spre exemplu, scria un an mai târziu, în 1958, cum nu se poate mai elogios, următoarele: "...Spectacolul Bădăranii este realist, de la început până la sfârșit. În el, locul principal aparține actorului. Oaspeții români au creat un ansamblu cu adevărat armonios, ca într-un concert în care nici unul din artiști nu iese în evidență, nu apare pe primul plan, ci se află
110 ANI DE LA NAŞTERE) de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355076_a_356405]
-
INIȚIATICĂ Autor: Vavila Popovici Publicat în: Ediția nr. 279 din 06 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Un roman cu cheie inițiatică PREAPLINUL TĂCERILOR - Vavila Popovici - Prezentare de Eugen Evu - Restaurat ca un sit al Memoriei nu mult trans - figurative, cât realist scrutător, sit-ul - carte, din care inteligența senectuții, înnobilată și decantată de arderile suferințelor - din perioada dictaturii, dinainte de exilul în U.S.A., romanul „Preaplinul tăcerilor” - este, unul al despresurării marilor tensiuni suferite într-o viață, prin mărturisiri și mărturii de
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
Rodica Elenă Lupu impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin franchețea, curajul cu are abordează probleme delicate, relații, vicii într-un stil foarte direct și original. Autoarea se distinge prin îndrăzneala spiritului sau de analiză și de a prezenta totul realist, fără să tăinuiască nimic din ceea ce este omenesc. A existat în istoria criticii că o femeie romancier nu dezvăluie nimic din ceea ce este strict mister în sufletul feminin. De aceea mari spirite critice au apreciat atât de mult pe romanciera
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
acest lucru ne gândim la rolul pe care îl acordă Statul Bisericii în contextual spiritual și cultural al societății, totodată și paradigma sau tipologia adoptată în definirea relațiilor dintre cele două instituții. În situația de față este bine să fim realiști și să nu avem pretenția reînvierii unor tipologii ce nu mai corespund contextului istoric, politic, religios și cultural al vremurilor (de pildă modelul bizantin), dar nici nu putem fi atât de ignoranți încât să aspirăm spre efemeritatea statutului laic (modelul
PR. DR. NICOLAE RUSU, REPERE ISTORICE ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR DINTRE STAT ŞI BISERICĂ LA ROMÂNI, EDITURA “ANDREIANA”, SIBIU – 2015, 406 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1785 din 20 noiembri [Corola-blog/BlogPost/353267_a_354596]
-
numai gândul cald și bun la ceea ce am lăsat ACASĂ, nu se ostoiește, se întoarce înapoi, cu și fără voia noastră. Se instalează în viața noastră interioară un permanent balans între două lumi, fie că recunoaștem, fie că facem pe "realiștii", pe oamenii puternici, rușinându-ne de nostalgii și refuzând să mai deschidem lăcata cu care am zăvorât comori de suflet. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Elena BUICĂ: Răspunsurile depind
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
sufletul cu povești de viață, povești nemuritoare care ma poartă întotdeauna pe tărâmul imaginației, dar întotdeauna sfârșesc în brațele realității. Realitatea, crudă sau miloasa, tragică sau fericită, depinde de fiecare după cum își percepe propria existența. Nu este suficient să fim realiști pentru a fi fericiți, a fi împliniți, a ne putea lua un schimb de haine într-o cârpa de șters geamuri și un deodorant, săpunul și pastă de dinți și să plecăm în lume. Suntem înconjurați de oameni, de când vedem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
sufletul cu povești de viață, povești nemuritoare care ma poartă întotdeauna pe tărâmul imaginației, dar întotdeauna sfârșesc în brațele realității. Realitatea, crudă sau miloasa, tragică sau fericită, depinde de fiecare după cum își percepe propria existență.Nu este suficient să fim realiști pentru a fi fericiți, a fi împliniți, a ne putea lua un schimb de haine într-o cârpa de șters geamuri și un deodorant, săpunul și pastă de dinți și să plecăm în lume. Suntem înconjurați de oameni, de când vedem
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/354333_a_355662]
-
că omul nu poate atinge condiția divină, dacă vrea, desigur, primul care a și demonstrat-o fiind Isus, Domnul nostru! Apoi, acțiunile baladelor sunt negative? Pentru cei ce susțin că „socialismul este științific” nu utopic, posibil că da, dar pentru realiști, cu siguranță că nu! O armată numeroasă de „înțelepți” au aplaudat jumătate de secol la noi iar în Rusia aproape un secol, zecile de congrese ce încercau a te face să crezi că „socialismul este o știință” și „mecanica o
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
pentru cine oare?): „... all who by strong bias of nature, have learned to the spiritual side in doctrine, have stopped short of their goal!”. Iată deci, cum un transcendentalist, ieșind din transcendență, caută și găsește chiar adevărul în experiența înaintașilor, realiști, în esența gândirii lor. Acest lucru, să-mi fie cu iertare, o face orice țăran român în virtutea felului său simplu de a fi, fără a studia filozofii, chiar dacă este creator de baladă sau doar mesager al ei, până la noi! Voi
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
și Dan Mihai Ștefănescu, autorul volumului “Out of Europe / Dincolo de Europa”, care conține, așa cum afirmă scriitorul însuși, “însemnări minuțioase”, înmănunchiate într-un adevărat “caleidoscop geografic și cultural”. “Încerc să aduc un suflu nou, neobișnuit, atât pentru umaniști, cât și pentru realiști... Sunt atâtea lucruri frumoase de văzut în lume”, spune acesta în deschiderea cărții. Cercetător științific laureat cu Premiul Academiei Române (Tensometria Mărimilor Mecanice, 1991) și specialist recunoscut la nivel mondial (Springer Handbook of Force Transducers, 2011), Dr. Dan Mihai Ștefănescu construiește
DINCOLO DE EUROPA”, UN SPECTACULOS JURNAL DE CĂLĂTORIE ILUSTRAT, SEMNAT DE DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354459_a_355788]
-
scurte (pe care Mircea Proza a practicat-o cu fidelitate). Proza scurtă, susține el, teoretizând, are capacitatea de a comunica direct, clar, cu lectorul, are o putere de convingere superioară romanului. Aceste opinii “îl repoziționează printre optzeciști, însă în gruparea realiștilor”, conchide Dorin Murariu. A doua parte a volumului - Un puzzle în expansiune - are ca obiect analiza operei, în ansamblul ei, din perspectiva câtorva direcții și trăsături definitorii. Exegetul are în vedere șapte linii de orientare: Sub semnul fragmentarismului; Spații & timpuri
OLIMPIA BERCA, CREAŢIE ŞI ANALIZĂ de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 1170 din 15 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353619_a_354948]
-
exportam. Este o marfă de export, care este foarte căutată. Avem un teatru foarte bun și trebuie să recunoaștem.” Despre revistele de cultură, despre dreptul lor la existența și secretul supraviețuirii lor, Cezar Ivănescu spune, printre altele: „...românii, care sunt realiști, au reușit și reușesc să câștige din tipărirea unor cărți și au rămas cu acest orgoliu de a ajuta la tipărirea unor reviste frumoase, bine scrise, si care să însemne ceva pentru cultura românească, căci revistele reprezintă enorm de mult
O POETĂ A TENSIUNII SPIRALATE, A VIZIUNII DE ESENŢĂ EXISTENŢIALĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354202_a_355531]
-
Rodica Elena Lupu impresionează prin autenticitate, prin firescul oamenilor, prin franchețea, curajul cu are abordează probleme delicate, relații, vicii într-un stil foarte direct și original. Autoarea se distinge prin îndrăzneala spiritului său de analiză și de a prezenta totul realist, fără să tăinuiască nimic din ceea ce este omenesc. A existat în istoria criticii că o femeie romancier nu dezvăluie nimic din ceea ce este strict mister în sufletul feminin. De aceea mari spirite critice au apreciat atât de mult pe romanciera
PUTEREA DESTINULUI de ION DODU BĂLAN în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357473_a_358802]
-
puteau intra și cu medii de unu . După prima treaptă puteau urma școli profesionale. Acești tineri asigurau forța de muncă în economie în „Epoca de aur” După 1989 această formă de pregătire a fost desființață. Limbajul folosit de acești tineri, realist redat de autor, reflectă întocmai cultura asimilată în școală, experiența de viață dobândită în contact cu școlarii de la oraș sau cu mulțimea pestriță din autobuzele cu care făceau naveta de acasă la liceu. Limbaj amestecat cu structuri argotice, agramatisme, expresii
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
exportam. Este o marfă de export, care este foarte căutată. Avem un teatru foarte bun și trebuie să recunoaștem.” Despre revistele de cultură, despre dreptul lor la existența și secretul supraviețuirii lor, Cezar Ivănescu spune, printre altele: „...românii, care sunt realiști, au reușit și reușesc să câștige din tipărirea unor cărți și au rămas cu acest orgoliu de a ajuta la tipărirea unor reviste frumoase, bine scrise, si care să însemne ceva pentru cultura românească, căci revistele reprezintă enorm de mult
63 DE INTERVIURI CU SCRIITORI CONTEMPORANI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 169 din 18 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358470_a_359799]
-
parcă, ne viziona, ne spiona... După scurtul interval a stins luminile și a dispărut la fel de subit, ca și cum a fugit, ca și cum a reacționat la rândul lui fiind descoperit. Tăios de cerebral fiind, enervant de obiectiv, feroce de logic și diabolic de realist, am exclus orice îndoială asupra propriilor mei receptori. Mă revolta doar condiția mea de unic observator dintr-un grup numeros de ochi și minți. dar nu fusese prima experiență de acest fel, îmi formam deja reflexele de a accepta și
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
de opere. Multe dintre ele au fost citite de mine cu aceeași mare curiozitate și drag, în aceeași perioadă a adolescenței și nu pot uita, nici acum, personaje, locuri, întâmplări , iar multe peisaje ori scene de luptă, descrise atât de realist într-o rară bogăție de amănunte, le revăd mintal, ca și când le-aș fi văzut în realitate. Așa mi se întâmplă doar auzind titluri, ca: „Venea o moară pe Siret”, ”Zodia cancerului”, „Hanu Ancuței”, „Baltagul”, „Frații Jderi”, „Strada Lăpușneanu”... Într-una
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
și-au închis ochii de bunăvoie cunoașterii adevărului” (Hexaimeron 1,4). În locul în care creștinul mărturisitor vede Paradisul Creației lui Dumnezeu, cu ordinea, lumina. adevărul, frumusețea, credința, splendoarea înțelepciunii divine, armonia în Duh, națiunile surîzătoare, toate îmbrăcate în dragostea dumnezeiască, realistul nu vede decât „mijloace de producție”, ori „sex” sau „rasă” . Cu toate că problema „fericirii”fusese definitiv trasată, apare reacția vehementă a vitalismului, ca al treilea stadiu nihilist. Însușirile vitalismului capătă diferite forme: simbolismul, ocultismul sub diferite chipuri evolutive și „mistice”, cu
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
440). Întrebat ce ar face dacă i s-ar realiza visul distrugerii Creației divine a răspuns dezinvolt și fără nici o nonșalanță: „Atunci ar trebui să încep să dărâm din nou tot ceea ce construisem” (ibid). La demonica distrugere se realiază și realistul Bazarov: „ nu există nici o instituție a societății noastre care să nu poată fi distrusă” ( Ivan S. Turgheniev, Fathers and Sons, citat de Serafim Rose, op. cit., p.95). Cel mai convingător rămâne totuși „Părintele” nihilismului, Friedrich Nietzsche, a cărui apologie a
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]