441 matches
-
creația lui Wagner fusese una din uverturile lui Wagner. 399 Pentru noi ar fi dificil să spunem ce fel de influență ar putea constitui un astfel de fapt. Nu există leit-motive, ci numai reveniri scurte a unor motive servind la reamintirea unor momente sau personaje. Don Carlo s-a reprezentat la Paris de un numar de 43 de ori, după premieră. Curiozitatea publicului a prevalat. Opera a fost curând reprezentată în mai multe țări, în versiuni și limbi diferite, dar nu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sensibilității tactile. Poate avea acțiune cu caracter generalizat sau localizat. Sunt cazuri când survine în cursul unei boli sau poate apărea ca o consecință a unei intoxicații sau ca efect al unui medicament. ANAMNEZĂ (< fr. anamnèse, cf. gr. anamnesis - rememorare, reamintire; engl. anamnesis) - Metodă de a ordona istoria unui caz pentru depistarea condițiilor ce au dus la apariția unei boli sau stări anormale. Cuprinde informațiile furnizate de bolnav (sau de persoana care îl însoțește) referitoare la antecedentele eredocolaterale și personale, istoricul
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
spectacol, se destupă de cîmp, "volim te", cam așa ceva, cum se zice "te iubesc" pe sîrbește? cimitirul militar Lețcani, Antonescu jos de pe soclu, Sîrca, îți dai seama că și ea și celelalte sînt intangibile, destinațiile nu-l ating pe călător! reamintirea platoniciană călătoria selecție din fluxul vorbirii, treci la mărturisiri, una dintre reacții, apartamentul vîndut pentru casa de la Holboca, toți vin la noi la grătar sîmbăta-duminica! la Sighișoara la noră, fata în Franța, el s-a ținut de capul ei, se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Din ceea ce am citit până 731 acum e evident că, urmându-vă firul, pentru dvs. foarte familiar, al prezentării, păreți a uita că cititorul nu cunoaște poate deloc oamenii În cauză. De aceea, pentru el trebuie folosite diverse procedee de reamintire, de precizare, de fixare a identităților. E, ca să zic așa, singurul plan În care, după priceperea mea, ar fi vreo sugestie de făcut paginilor, repet, excelente, pe care le-am citit. Sunt scrise cu talent, cu ținută intelectuală și scrupul
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ale informației,să plaseze în context idei și cunoștințe noi-pe scurt-să dea sens acelei părți din universul informațional pe care o va întâlni în mod critic,creativ și productiv. Amintesc aici categoriile principale din domeniul cognitiv: 1. Cunoașterea în sensul reamintirii unor cunoștințe învățate în prealabil. Cunoașterea termenilor, faptelor specifice, metodelor, procedeelor, conceptelor de bază, denumirilor, datelor, simbolurilor, principiilor, legilor, teoriilor. 2. Înțelegerea ca abilitate de a pricepe înțelesurile printr-o nouă formulare a datelor sau a problemelor când elevul arată
Caleidoscop by Petronela Savin () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93518]
-
cu sănătate și bucurii. La mulți ani! PROFESORUL DR. GHEORGHE MUSTAȚĂ, UNIVERSITAR DE MARE ȚINUTĂ ACADEMICĂ, DE ÎNALTĂ DĂRUIRE PENTRU PRESTIGIUL ȘCOLII DE BIOLOGIE DE LA IAȘI Din când în când, viața, trecerea timpului și evenimentele cotidianului te obligă să încerci reamintirea și reașezarea valorică a celor care Ți s-au întâmplat azi, ieri sau foarte de demult, să te oprești cu gândul la cei care i-ai întâlnit în etapele vieții tale și care au însemnat sprijin în trecerea ta prin
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
prezent frânturi de felul „eroi au fost, eroi sunt Încă”, „mama-i dusă-n sat cu doru’”, „cucu tot cânta”, „toamna la Osoi”. De la acest dascăl aș fi putut Învăța mai multe: o fervoare aparte a povestirii, un patos al reamintirii, un optimism debordant, o bucurie dată de lucrurile mici și neînsemnate, un discurs stilat, o dicție impetuoasă, o sete aparte de convivialitate. Aspecte pe care tot Încerc să le deprind. Chiar și acum. 12.3. Un altfel de domn Adrian
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
ei nemijlocit cu ceea ce este. Nu interesează aici atât evidența analogiilor cât faptul că, prin ele, devine vizibilă intenția lui Platon de a păstra cele două ipostaze într-un moment sintetic al lor pe care îl aduce cu sine teoria reamintirii, propusă în dialog ca o soluție disponibilă și care poate dizolva paradoxul: existența unei lumi a reperelor ontologice la care sufletul a avut odată acces face ca natura ahileică să fie preluată de contactul sufletului cu ideile, unde există intuiție
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
apare posibilitatea falsului. Am putea reține din analogia pe care am propus-o, dacă ea este cu adevărat întemeiată, faptul că sinteza dintre ahileic și odiseic ar putea reprezenta, pentru Platon, cheia prin care sufletul leagă sensibilul de inteligibil prin reamintire. Dacă ne raportăm acum la o posibilă intenție a lui Platon de a vedea într-o eventuală sinteză cele două capacități de a gândi adevărul (una prin care el este dat nemijlocit și exclude posibilitatea falsului, dar își garantează „autenticitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de o parte, el pare a fi o sinteză între o componentă ahileică și una odiseică a sufletului, iar pe de altă parte, el oferă soluția accesului la adevăr al sufletului, și anume, tot așa cum acolo dezlegarea paradoxului prin teoria reamintirii oferea accesul la inteligibil, tot așa aici adevăratul iubitor, ahileic prin cunoașterea adevărului și odiseic prin modul iscusit în care poate conduce sufletul îndrăgostitului, îi oferă acestuia accesul în „Câmpia adevărului”, loc mitic al accesului privilegiat și inspirat la adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sufletele își asumă emblema condiției umane, după ce și-au ales destinul: ele beau din apa uitării, iar astfel peste suflete se așterne uitarea celor văzute în lumea inteligibilă și a destinului ales, astfel încât contactul cu inteligibilul rămâne de domeniul unei reamintiri eventuale și al unei reflexivități incomplete prin natura ei umană. Prin urmare, condiția umană este o situare originară într-o uitare constitutivă, din care poate ieși numai natura de exemplu didactic a lui Er sau filosoful. Domeniul inteligibil, a cărui
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ahileicul și odiseicul pot explica măcar geneza acestor situații, ne putem formula o întrebare: dacă în contextul dialogurilor Menon, Phaidros sau Sofistul, problema inițială a lui Platon a oferit rezultate atât de consistente și de seducătoare filosofic, cum sunt teoria reamintirii, teoria filosofului psihagog sau descoperirea valorii negației ca armă îndreptată contra sofisticii, de ce aplicarea acelorași principii în spațiul filosofiei politice conduce la rezultate care par stranii și odioase aceleiași modernități care s-ar putea lăsa oricând ușor și sincer sedusă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
era jumătatea unui bărbat”. Numai că astfel rasa mergea spre stingere și, în sfârșit, Zeus se milostivește de neamul omenesc și strămută în față organele genitale. Dar toate acestea nu sunt posibile în mit decât dacă iubirea se însoțește cu reamintirea. Se poate constata, pe de altă parte, o gradare a erorii sau iluziilor iubirii de-a lungul discursurilor; gradul lor cel mai avansat de demistificare este de aflat în mitul lui Aristofan, și dacă toată această chestiune este pusă în
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
fenomene, încât o istorie completă a originilor sale s-ar apropia într-adevăr de universal"21. Pare să exercite o fascinație de durată, încântându-i pe cei nemulțumiți de academismul reconstituirilor factuale: "respingând obiectivitatea și factualismul, [memoria] valorizează reprezentarea și reamintirea [...]. Împotriva oficialismului istoriei, memoria cheamă trecuturi ascunse, trăitul și localul, obișnuitul și zilnicul. Împotriva totalității istoriei, pluralismul memoriei explodează"22. În ciuda sentințelor care opun istoria și memoria 23, critica istoriografică a reacționat la noua provocare oferind observații atente asupra unor
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
metodologic 52. Memoria colectivă presupune, în afara amintirilor individuale, existența unor medieri recurente, materializabile, cotidiene, descifrabile fără o specializare anume. Astfel de intermedieri se caracterizează nu doar prin înmulțirea progresivă a emițătorilor și a receptorilor, ci mai ales prin nevoia de reamintire împreună a unor fapte semnificative, chiar dacă experiența lor nu a fost sau nu mai este, pentru toți cei implicați, una directă. Diferențierea, din scrupul metodologic, între memoria socială și memoria istorică -prima referindu-se la o istorie recentă, experimentată efectiv
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Țării", emanând aceeași suprapunere a etnicității cu statalitatea și asimilarea statului cu singurul conducător meritoriu din acele timpuri. Povestirea se construia pe descrierea amănunțită a celor două mari înfruntări cu turcii, din 1475 și 1476, devenind un nou prilej de reamintire a faptului că Ștefan "a căutat să aibă prieteni pe Matei Corvin, pe regele Poloniei și pe domnul din Țara Românească (s.n. C.M.)". În lupta dintre Ștefan și turci a învins "poporul", căci el a "dobândit marea biruință de la Vaslui
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în istorie ș.a. care au produs, spre final de regim, o nouă formulă a istoriei de uz școlar. Anii '90 au debutat sub semnul acestei reprezentări familiare, care nu a trezit propriu-zis nevoia de rescriere, ci doar de adăugire, de reamintire a unor detalii mai puțin frecventate. În tot acest timp, istoriile anului 1918 și-au "presimțit" finalul încă din titlu. La începutul anilor '20 s-a vorbit despre două realități: războiul mondial și războiul "nostru" care, în percepția celor de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
intervievatorului de a rememora ceva din propria "poveste a vieții"132, de a găsi o confirmare în plus trecutului personal. Intenția declarată, așa cum au perceput-o, de altfel, aproape toți respondenții, a fost aceea de invocare, de reconstituire și de reamintire împreună a unor realități din trecut. Deși subiecții știau că întâlnirile noastre se desfășurau sub genericul "amintiri despre școală" nu "cum era la școală" sau, pur și simplu, "cum era atunci" nu s-au putut desprinde cu totul de istoria
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
trecut, nu a unor emoții personale. Amintirea instrumentală este, la rigoare, o colecție de semne și grile practice, asemănătoare cu o hartă, cu un ghid sau un calendar. Pentru a depăși acest stadiu, avem nevoie de un efort conștient de reamintire, prin care atribuim un sens respectivei amintiri. Doar integrat într-o povestire, faptul rememorat devine altceva decât un reflex utilitar. 46 A-ți aminti ceva este o experiență în sine (Marita Sturken, op. cit., p. 234). 47 "Ar fi nevoie de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
discreditat. Or, așa cum spune pe bună dreptate F. Rastier în Arts et sciences du texte: "Filologia amintește că textele nu sînt niște date, ci construcții problematice ivite din diverse proceduri" (2001: 82). Aportul demersului filologic ține în primul rînd de reamintirea acestui fapt și de controlul pe care își permite să-l exercite asupra interpretării: "Filologia recomandă sau nu, și chiar interzice sau prescrie dar în manieră critică, și nu dogmatică -; ea delimitează spațiul interpretării și constrînge, fără a-l determina
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
acestora se pot folosi pentru a ne trata pe noi Înșine sau celelalte ființe vii, precum și despre alte utilizări creative, cum ar fi facilitarea atingerii țelurilor și Întărirea afirmațiilor sau vindecarea situațiilor personale ori mondiale. Ședința de după-amiază Începe cu reamintirea implicațiilor unui acordaj Reiki, urmată de o meditație ghidată, după care se realizează acordajul la Reiki 2. După Încheierea procesului, le las studenților un timp să mediteze În liniște, să meargă În sînul naturii și să-și Însușească simbolurile Reiki
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
au fost răniți în acel accident. Pe de o parte, informațiile prezentate pe parcursul acestor trei digresiuni nu sunt lipsite de importanță; pe de altă parte, se poate presupune că digresiunile au loc exact în momentul în care se urmărește amânarea reamintirii unor scene dureroase. Astfel, spre exemplu, vorbitoarea lasă povestea în aer doar pentru a se referi la cei doi prieteni care se aflau cu ei în mașină - cine erau, de unde anume au urcat -, dar apoi nu mai face nici un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
care comportă alternative. Avantaje: - crearea unei atmosfere de deschidere; facilitarea interesului pentru comunicare; acceptarea punctelor de vedere diferite; - conștientizarea complexității situațiilor în aparență simple; - optimizarea relațiilor profesor - elev; exersarea abilităților de ascultare activă și respectarea regulilor de dialog; Etape: 1. Reamintirea regulilor: vorbește când îți vine rândul; ridică mâna când dorești să spui ceva; nu întrerupe pe cel care vorbește; - critică ideea și nu persoana care o exprimă; - nu râde de ceea ce spune colegul tău; încurajează-ți elevii să participe la
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
concentrare, înțelegerea dar și memorarea materialului citit. Este doar o chestiune de exercițiu până când citirea rapidă devine o obișnuință. La problemele de concentrare vom avea în vedere atât capacitatea de a ne concentra asupra textului citit cât și înțelegerea textului, reamintirea principalelor date și idei. Performanțele personale Urmează o autoevaluare a principalelor probleme discutate mai sus. E bine să fim cât se poate de corecți în această evaluare pentru a putea corecta pe parcurs lucrurile care ne încetinesc în timpul cititului. Punem
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2931]
-
a Dumnezeirii. Ea aduce cu sine destabilizarea verbală și moartea simbolică a subiectului. Conchidem prin a sugera urgența recuperării unui mod non-verbal al cunoașterii; singura gramatologie a Bisericii este, prin definiție, pneumatică și euharistică. Am redescoperit diferența dintre amintire și reamintire printr-un periplu în „lumea dispărută” zugrăvită de unii dintre cei mai talentați scriitori români iviți după căderea comunismului. Portretul vieții de adolescent din anii 1980-1989 ne-a ajutat să remarcăm, din nou, că între marile binefaceri ale Revoluției anticomuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]