283 matches
-
pagini, apoi ridică revista deasura capului. Ce-ai zice de-o pieptănătură ca asta? Helen numără Încă o dată ochiurile. — Șaisprezece, șaptesprezece, zise ea, apoi se uită la poză. Nu-i rea. Însă nu mi-ar plăcea să-l aranjez și rearanjez de fiecare dată. Viv căscă din nou. — Ei, atîta lucru tot mai am - timp. Mai stătură și se mai uitară la paginile de modă cîteva minute, apoi se uitară la ceas și oftară. Helen făcu un semn pe tiparul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
putea aduna și duce În vîrful picioarelor și să Închidă În tăcere ușa biroului ei. Dacă Viv coboară la toaletă, Își zise ea, o s-o fac. Doar atunci. Stătu Încordată, auzind-o pe Viv care peria praful de pe covor și rearanja scaunele. Apoi auzi cum sunetul tocurilor se pierde pe scară. Probabil că Viv luase ceainicul la chiuvetă să curețe frunzele de ceai. Imediat ridică receptorul și formă numărul. Se auzi un mic țîrÎit electric. Își imagină cum telefonul de pe biroul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cu lovituri ușoare și alergă la baie. Kay trase cuverturile la loc astfel Încît salteaua să rămînă caldă. Patul degaja căldură - o degaja palpabil și-i atingea fața ca un abur sau un fum. Rămase cu tava În poală și rearanjă florile, admiră portocala, Încă enervîndu-se din cauza „L“-ului strîmb. — În ce hal eram! zise Helen rîzÎnd, cînd se Întoarse. Ca Struwwelpeter. Se spălase pe față și pe dinți, și Încercase să-și aranjeze norul de păr. — Nu fi prostuță, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
soneriei. Bărbatul - domnul Imrie - veni aproape imediat la ușă. A, da, zise el, destul de tare, uitîndu-se pe lîngă ei În stradă. Intrați, intrați. Rămaseră lipiți unul de altul În Întunericul holului, nesiguri de dimensiunile lui, În timp ce el Închise ușa și rearanjă camuflajul pe geamurile din sticlă glazurată, apoi Îi conduse Într-o sală de așteptare, unde era o lumină strălucitoare care-i făcu să clipească. În cameră era un miros dulceag, de lucruri lustruite, de cauciuc și anestezic. Pe pereți erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să cumpăr nimic, superstițioasa de mine, și așteptînd să cumpăr primul costumaș pentru bebeluș pînă după ce mă Întorc de la maternitate. Dar, după ce am făcut cam tot ce se putea, cînd toți pereții au fost vopsiți și toată mobila a fost rearanjată, iar eu Încă mai am energie de risipit, Dan sugerează o petrecere de casă nouă. Recunoaștem amîndoi că e cam tîrziu pentru asta, dar cumpărarea apartamentului a durat mai mult decît anticipaserăm, căci, În ultima clipă, apăruseră alți doi amatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
împinsă de bărbatul nerăbdător. La o clipă după ce a plecat, Bobby a și uitat-o, atras doar de Lily Parry. Este femeia perfectă. Iar Bobby, în mod sigur, nu este singurul care crede asta. Este ca și cum barul s-ar fi rearanjat subtil în jurul ei, cu stâlpii aplecându-se înainte, grinzile răsucindu-se și scaunele târându-și ocupanții parcă pentru a-i alinia. Bărbații de la masa ei, îmbrăcați în smochinguri, se apleacă spre ea ca povârnișurile unui munte. Încăperea este ticsită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
aduc aminte cât mă plângeam de hârțogăraie când eram și eu agent de patrulă. Răvăși unul dintre teancuri, părând a căuta ceva. Renunță. Încercă în alt teanc. Găsi câteva documente, nefiind nici acestea cele căutate și se apucă să le rearanjeze meticulos, apoi căută în al teanc. Of, tati, nu am crezut niciodată că se va merge până la capăt cu suspendarea. Apoi, în ea se cristalizară supărarea și dezamăgirea. Se gândi: Bine, deci așa au de gând să joace? Poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
ar putea scurtcircuita legăturile care ne fac să trăim așa și nu altfel. Am putea să ne intersectăm Într-o bună zi cu alte lumi paralele, mai colorate, care ne-ar arunca brusc În aer toate schemele. Micile accidente care rearanjează ansamblul. Un câine lovit pe stradă... Un telefon la care reușești să răspunzi... Un vapor, puntea Întâi, furtuna... Dar probabil că trebuie să fi plătit suficient pentru a putea percepe rețelele. Căci e mai bine ca greșelile să fie plătite
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
deschideam un sertar după altul sau descuiam șifonierul și luam În considerație alternativele pe care le aveam la dispoziție. Să Încerc neglijeul de culoarea somonului de data asta? Sau brasiera cu panglicile alea complicate? Nu, n-aveam timp să o rearanjez după ce terminam. Mai aveam șase minute. Sau mai bine să Încerc banda elastică pentru aplatizarea sânilor? Dar n-o să mă schimbe așa cum voiam. Ar fi mers o combinație, poate? Maică-mea avea ceva Într-o nuanță de măr verde, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
problemă. Dacă, În ceea ce privește interpretarea, un astfel de detaliu vital nu era corect, nu aveam nici un motiv să presupun că restul ar fi fost. Și totuși, important era să-mi dau seama care dintre informațiile oferite de Wickert trebuia să fie rearanjat În așa fel Încât să arunce o lumină diferită asupra Întregii povești - și, desigur, să mă dumiresc dacă Inspectorul era conștient de importanța acesteia. Cât timp șeful Brigăzii de Năravuri nu putea să exploreze situația și să Închidă Fundația, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
problemă. Dacă, În ceea ce privește interpretarea, un astfel de detaliu vital nu era corect, nu aveam nici un motiv să presupun că restul ar fi fost. Și totuși, important era să-mi dau seama care dintre informațiile oferite de Wickert trebuia să fie rearanjat În așa fel Încât să arunce o lumină diferită asupra Întregii povești - și, desigur, să mă dumiresc dacă Inspectorul era conștient de importanța acesteia. Cât timp șeful Brigăzii de Năravuri nu putea să exploreze situația și să Închidă Fundația, mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
baie, vopsindu-și părul roșu. Iar singura mătușă din living părea ciudat de morocănoasă. — Ce s-a-ntâmplat? Te-au lăsat baltă djinnii? a Întrebat Asya. În loc să răspundă, mătușa Banu s-a Îndreptat spre bucătărie. În următoarele două ore a rearanjat borcanele de cereale aliniate pe rafturi, a spălat podelele, a copt prăjiturele cu stafide și nuci, a spălat fructele de plastic de pe vitrină și a frecat cu Îndârjire o pată Întărită de muștar din colțul plitei. Când s-a Întors
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
regizor, și producător, și director de imagine, este de părere că oricum cinematograful, fiind o construcție, nu poate reda autenticitatea vieții reale. Dacă la alți documentariști „puriști“ autenticitatea pierde pe masa de montaj și inevitabil prin alegerile regizorale, Thomas Ciulei rearanjează realitatea în mod asumat. Îi conduce pe eroi ca pe niște actori, dar îi lasă în mediul lor, vorbind cu cuvintele lor și făcând ce fac ei de obicei: se tund unul pe altul, gătesc, mănâncă la o masă din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
Dineul se anunța grandios. În salonul restaurantului, reflexele vitraliilor desenau forme geometrice divers colorate pe fiecare masă. Ospătari apretați și aferați, cu mănuși impecabile, controlau atent farfuriile, tacâmurile și înălțau turnuri de pahare pentru șampanie. Cei din subordine ștergeau, înlocuiau, rearanjau, executând orice indicație pe loc și în tăcere. Fuseseră comandate noi fețe de masă, vaze, seturi întregi de pahare pentru șampanie, sfeșnice, lumânări albe, covoare, draperii, flori și vase de ars mirodenii. Meșterii tapițeri primiseră încă de la începutul lunii comanda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
și fără miros“, ca produsul preferat de gravidele din Statele Unite. Între timp răsturnă o grămadă impresionantă de mănuși de plastic transparente, produse de o firmă numită Pollack, fiecare pereche fiind ambalată separat, Într-o pungă sterilă, la fel de transparentă. Când le rearanjă, se Întrebă ce Însemna acea transparență totală care domnea acolo, ca Într-un acvariu? La urmă Fima se Îndreptă spre camera de serviciu, un fel de nișă deschisă, formată dintr-o terasă acoperită cu sticlă mată. Îndesă În mașina de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
cu spatele la el și continuând să Împăturească cu Încăpățânare șervetele de bucătărie. Nu e posibil, Își zise, să aibă atât de multe șervete de bucătărie, Încât să le Împăturească Întruna și să nu se mai termine niciodată. Asta dacă nu le rearanjează pentru că nu i-au ieșit așa cum voia? Se ridică de pe scaun ca un om care știe exact ce are de făcut, o Îmbrățișă pe la spate, Îi puse o mână pe buze și cealaltă pe ochi și Îi sărută ceafa, rădăcina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
războiului un olandez care trăise în Germania? — Am fost la Auschwitz. Vocea mea scârțâi ca o cheie într-un lacăt ruginit. Își ridică privirea din carnețelul galben. — Ca gardian sau ca prizonier? Ticălosul naibii. —Ca prizonier. Ticălosul clipi. Trăsăturile se rearanjară în expresia aceea. Nu o mai văzusem de ceva vreme. Războiul se încheiase de șapte ani. Nu eram singurul dornic să o uite. Dar fusese o vreme când știusem acea expresie cum îmi știam liniile din palmă sau numărul de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
lumină de felul în care ele sunt de fapt. Jina Woolridge s-a trezit în suferință, deși atunci când s-a întors pe partea cealaltă a știut că mai curând fusese ignorată decât abuzată. Mike plecase deja la birou și-și rearanjase partea lui pat cu atâta scrupulozitate încât era ca și cum ar fi vrut să demonstreze că viața, fără el, ar fi ceva îngrijit și ordonat. Jina a închis iar ochii, dar asta i-a readus pe retina minții imaginea felului în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
putea uneori făuri drept un cadru măreț pentru marile acțiuni. Sau nu se putea? Dar pentru aceste slăbiciuni și maladii persistente, existau cu adevărat leacuri? Uneori ideea leacurilor i se părea lui Sammler ea Însăși vătămătoare. Ce se vindeca? Puteai rearanja, puteai orchestra tulburările. Dar să le vindeci? Nicidecum. Schimbă Păcatul cu Boala, o substituire de cuvinte (Feffer avea dreptate) și apoi doctori luminați vor stârpi boala. O, da! Așadar, filosofii, oamenii de știință, cu intelect strălucit, Înțelegând din ce În ce mai clar acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
E amnezic omul ori ascunde ceva? Ce e cu montajul isteric de imagini rememorate care nu se limpezesc decât cu timpul? La sfârșitul acestei nopți angoasante și eroul, și noi vom afla întreg adevărul. Iar rezultatul răsucește filmul și-l rearanjează. Acum, fiecare element capătă un sens. Filmul lui Giuseppe Tornatore, Una pura formalità (difuzat recent de TVR 2) datează din 1994. Regizorul era deja cunoscut în lume pentru că făcuse Cinema Paradiso. Diferența dintre cele două filme e însă de la cer
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
relativă împăcare a mea cu mine însumi, cu străinul care îmi sunt, faptul că mă accept în cele din urmă așa cum mă văd, încercând chiar, la nevoie, să modific proiecția pe care lumea o are în conștiința mea, să-i rearanjez sistemul de valori astfel încât propria existență să-mi apară ca justificabilă. Se pare că în toate limbile pământului există înjurături considerate a fi apanajul (uneori și penajul) masculilor. Ceea ce indică o violență sublimată ce răbufnește în limbaj. S-ar impune
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Angelique, dacă pui un cristal de cuarț pe inima cuiva, apoi un ametist pe ficat și un turcoaz pe frunte, provoci o comă ireversibilă. E destul ca un expert feng shui să se strecoare în camera cuiva și să-i rearanjeze mobilierul pentru a provoca o afecțiune renală. — Moxibustiunea, spune ea, știința de a arde conuri de substanțe aromatice în punctele de acupunctură ale cuiva, poate ucide. Ca de altfel și masajul shiatsu. Își termină cocktailul și își scoate șiragul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
DOVADĂ CĂ AR FI CU ADEVĂRAT MAI APROAPE. VITEZOMETRUL TOT MAI ÎNREGISTRA O VITEZĂ DE CIRCA 650.000.000 DE KM PE SECUNDĂ. ÎN ASEMENEA CONDIȚII ACOPEREA DISTANȚA DINTRE PĂMÎNT ȘI CENTAUR LA FIECARE 18 ORE. PROBLEMA ERA SĂ-SI REARANJEZE RUTA. GÎNDITOR, SLĂBI PUȚIN AMBREIAJUL SEMICERCULUI AUTOMAT DE LA MECANISMUL DE DIRECȚIE: ÎNTÎI URUI SLAB, IAR APOI ÎNCEPU SĂ TICĂIE FOARTE REPEDE, CU O VITEZĂ DE 180 DE BĂTĂI PE SECUNDĂ. STELELE ÎȘI SCHIMBARĂ CURSUL, DAR PÎNĂ LA URMĂ SE STABILIZARĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
Uzzi-Tuzii. Pentru a plasa textul în epocă, profesorul Galligani e rugat să furnizeze câteva date istorice. — Mă voi limita să amintesc - spune el - cum provinciile care formau statul cimerian au intrat, după al doilea război mondial, în Republica Populară Cimbrică. Rearanjând documentele din arhivele cimeriene răvășite de trecerea frontului, cimbrii au putut reevalua personalitatea complexă a unui scriitor ca Vorts Viljandi, care a scris atât în cimeriană, cât și în cimbrică, dar din care cimerienii publicaseră doar opera, redusă de altfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de data asta o să fie altfel. Credeam c-am să pot avea mai mult control. — Până la Crăciun, repetă Nathaniel în cele din urmă, ca lovit de bombe. — Nu, zic imediat. Exagerează. N-o să fie chiar așa de rău. Am să rearanjez eu lucrurile. Mă frec pe frunte. Uite ce e, Nathaniel... O să mă întorc înainte de Crăciun, îți promit. Cu orice preț. Chipul îi e traversat razant de un licăr ciudat. — N-o transforma într-o datorie. — Datorie ? Mă uit la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]