484 matches
-
specii ionice dintr-o soluție, la echilibru termodinamic, acționează o forță rezultantă nulă. Atunci Însă, când În soluție este prezentă o a doua fază, anizotropia sistemului determină o schimbare a forței rezultante ce acționează asupra unei specii ionice și o rearanjare a ionilor În soluție. Această rearanjare poate duce la o creștere sau o scădere exponențială a concentrațiilor anumitor specii, o variație a potențialului electric cu distanța față de interfața lichid-fază și apariția așanumitului strat dublu electric. Concentrația unei anumite specii ionice
Caleidoscop by Ion Cazacu-Davidescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93359]
-
echilibru termodinamic, acționează o forță rezultantă nulă. Atunci Însă, când În soluție este prezentă o a doua fază, anizotropia sistemului determină o schimbare a forței rezultante ce acționează asupra unei specii ionice și o rearanjare a ionilor În soluție. Această rearanjare poate duce la o creștere sau o scădere exponențială a concentrațiilor anumitor specii, o variație a potențialului electric cu distanța față de interfața lichid-fază și apariția așanumitului strat dublu electric. Concentrația unei anumite specii ionice “i” Într-un strat aflat la
Caleidoscop by Ion Cazacu-Davidescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93359]
-
profund practicile jurnalismului de informare. Utilizarea sa, curentă după războiul din 1914-1918, aducea un nou stil reportajului și dădea naștere, în presa americană mai întîi, apoi în Europa, stenografelor de presă și practicii de rewriting, adică a redactării sau a rearanjării textelor de către redactori specializați. În sectorul difuzării, folosirea de camioane și camionete a însemnat un progres considerabil. Cei care au profitat mai mult au fost cei mai puternici din zonă pentru că acesta era instrumentul indispensabil distribuției rapide a numeroaselor ediții
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
celule sau organism, rezultatul fiind un mutant. Și aici, în funcție de cantitatea materialului genetic afectat, avem trei tipuri de mutații: - genice - interesând întreaga genă sau parte din ea producând anomaliile genice; - cromozomice - realizând modificări structurale ale cromozomilor prin pierderea, câștigul sau rearanjarea unor segmente de cromozom ce conduc la apariția monosomiilor (incompatibile cu viața) sau trisomiilor, tetrasomiilor etc., uneori compatibile cu viața, dar incapabile de reproducere; - genomice - care interesează setul de cromozomi în întregime realizând aneuploidiile sau poliploidiile. După cum aceste mutații interesează
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o rată foarte înaltă a morții celulare prin apoptoză. Celulele stromale timice exprimă molecule CMH I și CMH II, contribuind la maturarea limfocitelor. Maturarea semnifică dobândirea RCT, a cărui diversitate de legare a epitopilor este generată printr-o serie de rearanjări genice specifice. Celulele pre-T conțin o enzimă specifică - terminal deoxinucleotidil-transferaza (TdT) - cu localizare nucleară. La intrarea în cortexul timic, limfocitele pre-T exprimă markerii membranari CD2 și CD3, dar nu exprimă molecule caracteristice de suprafață: sunt dublu negative (DN) (CD4-CD8-) și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
B necesită ajutorul limfocitelor T, spre a se dezvolta în celule plasmatice. Limfoblastele sunt celule determinate să devină limfocite și care se pot divide (din Kimball, 1994). Precursorul RCT induce excluderea alelică a genelor catenei β din cromozomul omolog, stimulează rearanjarea genelor pentru RCT-α și determină dezvoltarea stadiului dublu pozitiv (DP) (CD4+, CD8+). Celulele DP își au originea în celule dublu negative și proliferează. Circa 98% din totalul limfocitelor timice nu se maturează. Acestea mor prin apoptoză în timus, fie pentru că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și determină dezvoltarea stadiului dublu pozitiv (DP) (CD4+, CD8+). Celulele DP își au originea în celule dublu negative și proliferează. Circa 98% din totalul limfocitelor timice nu se maturează. Acestea mor prin apoptoză în timus, fie pentru că nu realizează o rearanjare productivă a RCT, fie pentru că nu supraviețuiesc selecției timice. Dobândirea toleranței față de self. Dezvoltarea repertoriului receptorilor limfocitelor T este un proces complex cu numeroase evenimente (proliferare, moarte celulară, selecție pozitivă și negativă) ce implică interacțiunea moleculelor de suprafață și necesită
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
responsabile de realizarea răspunsului imun. Elementul primar care asigură variabilitatea imunoglobulinelor este existența segmentelor genice multiple pentru regiunea variabilă (de ordinul sutelor) și chiar pentru regiunea constantă (între 1 și 10), dar și pentru alte sectoare ale catenei polipeptidice imunoglobulinice. Rearanjarea acestor segmente genice prin permutări în cadrul mecanismelor de rearanjare, funcționale în procesul de maturație a limfocitului, aduce plusul de variabilitate pentru catenele imunoglobulinice. Rearanjarea de segmente genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
variabilitatea imunoglobulinelor este existența segmentelor genice multiple pentru regiunea variabilă (de ordinul sutelor) și chiar pentru regiunea constantă (între 1 și 10), dar și pentru alte sectoare ale catenei polipeptidice imunoglobulinice. Rearanjarea acestor segmente genice prin permutări în cadrul mecanismelor de rearanjare, funcționale în procesul de maturație a limfocitului, aduce plusul de variabilitate pentru catenele imunoglobulinice. Rearanjarea de segmente genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru regiunea constantă (între 1 și 10), dar și pentru alte sectoare ale catenei polipeptidice imunoglobulinice. Rearanjarea acestor segmente genice prin permutări în cadrul mecanismelor de rearanjare, funcționale în procesul de maturație a limfocitului, aduce plusul de variabilitate pentru catenele imunoglobulinice. Rearanjarea de segmente genice imunoglobulinice este realizată deopotrivă în limfocitele B și în limfocitele T, conducând la diversificarea imunoglobulinelor și, respectiv, a receptorilor de antigene din celulele T. Ea reprezintă un tip special de recombinare, cu totul diferit de recombinarea somatică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice interpuse. Din această cauză, considerăm că este nepotrivită utilizarea termenului de recombinare somatică pentru ansamblul de evenimente care conduc la geneza unei gene funcționale pentru sinteza imunoglobulinelor. Mai corect ar fi să se utilizeze termenul de combinare sau de rearanjare de segmente genice imuno-globulinice. Este un caz de rearanjament de segmente genice ale unuia și aceluiași cromozom pentru care este justificat termenul de recombinare genetică intracromozomală sau, mai corect, rearanjament genic intracromozomal, fiziologic, adică normal. În cadrul acestui proces are loc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și segmentele genice care vor participa la asamblarea genei imunoglobulinice funcționale. Evident că o asemenea procesare complexă a sectorului din cromozom, la nivelul căruia este edificată gena imunoglobulinică, implică intervenția unui complex enzimatic multifuncțional (endonucleaze, exonucleaze, reparaze, recombinaze, ligaze etc.). Rearanjarea segmentelor genice imunoglobulinice poate avea loc în multe variante, depinzând de natura antigenului inductor a activării limfocitelor B, generându-se marea diversitate de molecule Ig sintetizate de unul și același organism. Rearanjamentele segmentelor genice cu asamblarea genelor active în dirijarea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în care, în condiții normale, asemenea gene nu sunt niciodată funcționale (silențiere genică), segmentele genice rămânând aici, într-un același aranjament pe care ele l-au avut în linia germinală. Într-o versiune simplificată, figura 3.6 redă procesul de rearanjare de segmente genice finalizat cu producerea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor ușoare la șoarece. În cadrul reacției de unire (combinare, rearanjare) de segmente genice imunoglobulinice, sectorul din ADN dintre regiunea V K și regiunea JK este pierdut (excizie sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care ele l-au avut în linia germinală. Într-o versiune simplificată, figura 3.6 redă procesul de rearanjare de segmente genice finalizat cu producerea unei gene funcționale în dirijarea sintezei catenelor ușoare la șoarece. În cadrul reacției de unire (combinare, rearanjare) de segmente genice imunoglobulinice, sectorul din ADN dintre regiunea V K și regiunea JK este pierdut (excizie sau deleție) dar, depinzând de orientarea relativă a segmentelor VK și JK, din linia germinală, precum și de jocul hazardului, în selecția segmentelor genice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
o enormă capacitate de diversificare. 3.3. ORGANIZAREA ȘI REARANJAMENTUL SEGMENTELOR GENICE PENTRU CATENELE GRELE (H) ALE IMUNOGLOBULINELOR Analiza organizării segmentelor genice pentru catena H a imunoglobulinelor arată că și în cazul acestora este utilizată o strategie arhitecturală și de rearanjare de segmente genice asemănătoare aceleia din organizarea și asamblarea segmentelor genice pentru catena L (vezi figura 3.5) numai că, apar și unele diferențe. În primul rând, numărul segmentelor genice pentru regiunea variabilă VH și pentru regiunea constantă CH este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmente genice, conservându-se astfel și specificitatea antigenică a imunoglobulinelor produse de acestea. Rearanjamentul de segmente genice imunoglobulinice este posibil datorită secvențelor de recunoaștere existente în segmentele genice imunoglobulinice. Aceste rearanjamente genice sunt intracromozomale. Astfel, dacă la nivelul unui cromozom rearanjarea de segmente genice eșuează, adică este abortivă, neproductivă, nefructuoasă, nefinalizată cu geneza unei gene imunoglobulinice completă și funcțională în dirijarea sintezei unei catene H imunoglobulinice normale, are loc rearanjarea segmentelor genice din cromozomul omolog. Mecanisme complexe de comunicare moleculară intercromozomală
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Aceste rearanjamente genice sunt intracromozomale. Astfel, dacă la nivelul unui cromozom rearanjarea de segmente genice eșuează, adică este abortivă, neproductivă, nefructuoasă, nefinalizată cu geneza unei gene imunoglobulinice completă și funcțională în dirijarea sintezei unei catene H imunoglobulinice normale, are loc rearanjarea segmentelor genice din cromozomul omolog. Mecanisme complexe de comunicare moleculară intercromozomală semnalizează eșecul asamblării de segmente genice imunoglobulinice într-un cromozom și declanșează reluarea aceluiași proces în omologul său. Din păcate, asemenea mecanisme le bănuim a exista, dar în ceea ce privește natura
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
segmente genice imunoglobulinice spre un program de apoptoză. Constatându -se că în timpul realizării răspunsului imun, în citoplasma limfocitelor mature primele care apar sunt catenele H, s-a dedus că mai întâi sunt rearanjate segmentele genice H, după care are loc rearanjarea de segmente genice L. Asamblarea catenelor ușoare și grele în dimeri și tetrameri este un proces complex, realizat post-translațional. Utilizându-se cele aproximativ 1000 de segmente genice pentru catenele imunoglobulinice din linia germinală se produc câteva miliarde de specificități imunoglobulinice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
și de tip λ, realizate în fiecare cromozom omolog din perechile de cromozomi 2 și, respectiv 22, pot rezulta patru gene care codifică pentru patru catene L diferite. În mod similar, pot rezulta două catene H diferite, în urma a două rearanjări diferite la nivelul perechii 14 de cromozomi. Se pune atunci întrebarea: cum este posibil ca o celulă B virgină să producă doar un singur tip de catenă H și un singur tip de catenă L? Rearanjările genice care au loc
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferite, în urma a două rearanjări diferite la nivelul perechii 14 de cromozomi. Se pune atunci întrebarea: cum este posibil ca o celulă B virgină să producă doar un singur tip de catenă H și un singur tip de catenă L? Rearanjările genice care au loc în celule B virgine sunt restrânse la segmente genice Cγ și respectiv Cδ, pe când acelea care au loc în cursul maturării celulelor B sunt direcționate de natura antigenului și se desfășoară într-o ordine nerandomică. Rearanjamentul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
H are loc mai întâi într-unul dintre cei doi cromozomi ai perechii, în care se află acestea. Dacă reunirea combinatorială este grosier aberantă sau dacă reunirea inițială DHLH sau cea ulterioară VHDHJ H creează o genă nefuncțională, reacțiile de rearanjare vor fi reinițiate pe cel de al doilea cromozom al perechii 14. Încheierea reușită a rearanjamentului de segmente genice dintr-un cromozom, ce asigură geneza unei gene funcționale pentru catena H, blochează realizarea unui rearanjament identic în cromozomul omolog. Acest
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dendritice) cu celulele T helper și cu factorii de creștere și diferențiere (limfokine sau citokine). Mecanismul de modificare a producției de anticorp secretat și comutarea expresiei de la catena µ la catena δ, la alt izotip (γ, ε sau α) implică rearanjări genice diferențiate și prelucrare diferențială și probabil chiar rearanjări genomice ca urmare a instalării endociclurilor care prefațează enorma diferențiere structurală și funcțională a nucleilor diferitelor elemente figurate din sistemul limfoid. Astfel se explică polimorfismul extrem al nucleilor acestor elemente figurate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
creștere și diferențiere (limfokine sau citokine). Mecanismul de modificare a producției de anticorp secretat și comutarea expresiei de la catena µ la catena δ, la alt izotip (γ, ε sau α) implică rearanjări genice diferențiate și prelucrare diferențială și probabil chiar rearanjări genomice ca urmare a instalării endociclurilor care prefațează enorma diferențiere structurală și funcțională a nucleilor diferitelor elemente figurate din sistemul limfoid. Astfel se explică polimorfismul extrem al nucleilor acestor elemente figurate, precum și apariția unor procese de segregare genomică, cu prezența
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
urmat de o secvență consens cu un spațiator de 23 pb, pe când, fiecare segment genic Jλ este precedat de o secvență consens cu un spațiator de 12 pb. Această distribuție a secvențelor consens și a spațiatorilor generează un pattern de rearanjare guvernat de regula că reunirea unei secvențe consens cu un anumit tip de spațiator se realizează doar cu o secvență consens asociată cu celălalt tip de spațiator. Prin aceasta se previne reunirea neteleonomică între ele, fie de segmente genice V
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
corespunzătoare. Se produc deleții sau inserții de nucleotide în ADN, respectiv, de aminoacizi în catenele L și H (fig. 3.15). Clonarea și analiza segmentului ADN izolat din limfocitele B de la om care conține genele codificatoare pentru enzimele implicate în rearanjarea segmentelor genice imunoglobulinice au dat posibilitatea identificării a două gene strâns lincate și desemnate Rag-1 și Rag-2. Proteinele RAG1 și RAG2 sunt multifuncționale, având activități de endonucleaze și exonucleaze, dar și de recombinaze și ligaze, activități necesare și suficiente în
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]