252 matches
-
Am serioase dubii că lucrurile stau așa. Dar, de dragul demonstrației, să admitem că, într-adevăr, în "Orizont" sunt recenzate cu predilecție cărțile editurii menționate. În consecința tezei cu "precupețismul", ar trebui ca serviciile aduse Editurii Humanitas să dea roade, iar "recenzenții" de la "Orizont" să devină, la rândul lor, răsfățații colecțiilor editurii lui Gabriel Liiceanu. Probabil că dl Gavrilescu va fi uimit să afle că absolut nici unul din "recenzenții" (mă includ între ei) revistei din Timișoara nu a publicat vreodată, fie și
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
cu "precupețismul", ar trebui ca serviciile aduse Editurii Humanitas să dea roade, iar "recenzenții" de la "Orizont" să devină, la rândul lor, răsfățații colecțiilor editurii lui Gabriel Liiceanu. Probabil că dl Gavrilescu va fi uimit să afle că absolut nici unul din "recenzenții" (mă includ între ei) revistei din Timișoara nu a publicat vreodată, fie și un singur rând, la excelenta editură bucureșteană! A doua afirmație, ce se vrea un argument puternic în susținerea aceleiași teorii, potrivit căreia aș fi parte a rețelei
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
care sînt interesați să fie recenzați în revista Cuvîntul în regim promoțional sînt rugați să ia legătura cu redacția noastră la sediul din București, bd. N. Bălcescu 23A, pentru a negocia unul din cele două tarife pe care le practică recenzenții noștri și comisionul editurii SC CUVÎNTUL SRL". Va să zică, așa: criticii încep să-și cîștige în mod capitalist existența. Recenzia cu plată devine un gen literar. Care vor fi fiind cele două tarife? Laudă mică și laudă mare. De aici încolo
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14862_a_16187]
-
Cine izbutește să rezume un roman - și să sară peste doar câteva amănunte - dovedește că l-a parcurs rând cu rând. Lucrul pare mai demn de fervorile stahanovismului studențesc decât de justa măsură a criticii literare. Iată ce propune, însă, recenzentul de la Cultura pentru a tulbura, pe cât e necesar, apele: "Pentru a nu strica plăcerea cititorului, un critic ar trebui, prin urmare, să se limiteze la a schița premisele intrigii, fără a depăși paginile de început ale cărții. E despre dragoste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8545_a_9870]
-
Transnistria, adică) „la nord-est” de Edenul copilăriei („un loc ce semăna leit poleit cu iadul”) și afirmând, În final, „răspicat” valoarea autorului comentat, recenzia și-a sporit, cumva, importanța prin faptul că apăruse În România liberă, act atent calculat al recenzentului și unul de curaj din partea directorului Octavian Paler. Textul ar fi putut apărea, fără dificultate, probabil, În România literară, unde Paul Georgescu nu era niciodată refuzat, nici chiar când elogia unul ca mine. Nu eram deloc În grațiile lui George
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2122_a_3447]
-
vezi montarea, Îmi zic că o fi ceva de capul ei. La finalul lecturii Însă, mă trezesc descumpănit : nu fiindcă n-aș cunoaște obsesiile regizorului, ci pentru că nu mi-e clar de ce le exersează tocmai pe Jocul de-a vacanța! Recenzentul crede că e bine că regizorul mută acțiunea piesei azi, Într un mediu „corporatist , trimite vacanța peste uma noizii robotizați”, și „vulgarizează copios unele pasaje grețos-romantice”. Mai aflăm cu nedumerire și că Madam Vintilă devine...domnul Vintilă ” bărbat căruia Îi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
și eventual formatul cărții. Dacă este o traducere, vom adăuga și numele traducătorului, precum și titlul original și data primei apariții a cărții. Atragem atenția că recenzia nu trebuie să semene cu un proces-verbal, ci ea trebuie să oglindească indirect personalitatea recenzentului și să răspundă clar ca și opera luată în discuție la întrebările: cine? ce? unde? când? cum? și de ce? Iată un model de recenzie a unei cărți: Melania Livadă - George Călinescu - poet și teoretician al poeziei București, Cartea Românească, 1982
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Sebastian, Mihail" , tradus și recenzat în America în locuri proeminente, a avut un impact. Și nu vorbesc de paginile amare ale lui Sebastian XE "Sebastian, Mihail" despre prietenul său de care s-a simțit trădat, ci de comentariile editorilor, prefațatorilor, recenzenților. M.I.: Da, ai dreptate, dar asta se întâmplă abia acum, e ceva recent. Iar recenziile și toate celelate nu sunt adevăruri afișate pe toate gardurile. În America se scriu miliarde de lucruri, iar oamenii nu țin minte nimic și nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
urmă faci nota. Îți place, nu-ți place, te privește. Dar și grasului îi sticleau ochii sub lentilele groase ale ochelarilor, între timp Untaru o și citise, răsfoia ultimele pagini. De-atunci am aflat că ești pierdut dacă forțezi mâna recenzentului; poetul statistician făcuse această imprudență, transmițîndu-le prin bondocul gras care o tipărise că trebuie să se scrie despre ea. Asta rămâne totdeauna de văzut dacă trebuie, și ai mai multe , șanse să fii bine primit dacă lași libera opinie să
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
mult Îi plac micuțului Tommy? Tom a fost Învins. Și-a lăsat brațele să cadă până i s-au bălăbănit pe lângă scaun și a emis câteva gemete slabe. - Chiar acum scriu despre ei o satiră numită „Barzii din Boston și recenzenții de la Hearst“. - S-o auzim, a cerut curios Amory. - Am scris doar câteva versuri din final. - Un stil de lucru foarte modern. Să le auzim dacă sunt amuzante. Tom a scos din buzunar o coală de hârtie Împăturită și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
timp. 2007 C. Rogozanu A fost un an ciudat prin previzibilitatea lui. Multe dintre marile întâmplări ale anului puteau fi lejer prevăzute încă din 2006. Cărtărescu a dominat cu ultimul Orbitor din trilogie. A dominat, de fapt, modestă lume a recenzenților arondați pe la diverse reviste. A existat o falanga pro, una contra. Eu m-am autoinclus în rândul celor care au săpat la statuia Orbitorului cu destulă finețe, sper, cât să nu-l rânesc pe autor. Apoi, au fost titluri din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
vezi montarea, Îmi zic că o fi ceva de capul ei. La finalul lecturii Însă, mă trezesc descumpănit : nu fiindcă n-aș cunoaște obsesiile regizorului, ci pentru că nu mi-e clar de ce le exersează tocmai pe Jocul de-a vacanța! Recenzentul crede că e bine că Afrim mută acțiunea piesei azi, Într-un mediu „corporatist , trimite vacanța peste umanoizii robotizați”, și „vulgarizează copios unele pasaje grețos-romantice”. Mai aflăm cu nedumerire și că Madam Vintilă devine...domnul Vintilă ” bărbat căruia Îi plac
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
chiar în 1928. Reproșul nu se adresa lui Nae Ionescu, ci editorilor săi, căci, scrie el, dacă la un curs se poate trece cu vederea un izvor folosit, importantă fiind înțelegerea problemei, „când se trece la tipar, lucrurile se schimbă“. Recenzentul - care își susținuse doctoratul cu teza Contribuții la psihologia onestității (1939) - nu se îndoia că Nae Ionescu ar fi indicat sursele dacă și-ar fi editat cursul. E interesant de adăugat, pentru direcția viitoare a discuției, că același număr al
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
întreprinsă printre somitățile Apusului, asupra viitorului Peninsulei Balcanice”, taxează apoi dur principala publicație oficială de promovare a literaturii române în Franța (La révue roumaine, pe care „din fericire, în Franța nu o citește nimeni. Iar în țară o răsfoiesc doar recenzenții”), obiectul criticii fiind propaganda ce „recomandă străinătății virtuțile războinice ale neamului românesc” („Răsfoind revistele“, în Rampa, an II, nr. 525, 29 septembrie 1913, semnat Eugen Vinea). Aversiunea față de critica universitară va rămîne o constantă a publicisticii sale literare. Ca, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
e liniștit. E lucid, sănătos, robust și sincer. Dar nu se ocupă deloc de regulile artei”. Dimpotrivă, poeții francezi „dau o deosebită atențiune alegerei cuvîntului. Prin aceasta ei se apropie (...) mai cu seamă de Baudelaire”. Distincție corectă, care îi dă recenzentului prilejul unei identificări cu noua poetică antilivrescă și antiestetizantă: „La poeții de azi se simte hotărîrea fermă de a scăpa de orice artă de inspirație falsă din cărți, așa cum fac 9/10 din poeții noștri, de a scăpa de orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a Avangardei: „Această grijă de o formă umilă și simplă trebuie să fie considerată ca un zălog al tendințelor, la cea mai recentă generație, de a nu separa Arta de Viață”. Volumul Alcools al lui Guillaume Apollinaire este discutat de recenzentul român prin analogie cu pictura cubistă (al cărei teoretician și susținător pasionat a fost, după cum se știe, chiar poetul francez): „...domnul Apollinaire are talent. La el, groaza de banal se evidențiază mai mult ca la oricine - și a vrut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
trivial”, care „o fi foarte energic și tare, dar în tot cazul e lipsit de ceea ce e esențial, de poezie”. Zone, cu care se deschide volumul, e privită ca „o încercare de poezie cubistă, probabil”. În „La chanson du Mal-Aimé“, recenzentul vede asociate „un spirit modern și o sensibilitate ascuțită”, iar în „Le pont Mirabeau“ identifică o „simplitate patriarhală”, care însă „nu are nimic comun cu liniștea și calmul lui Francis Jammes sau Thomas Braun”, ci mai degrabă cu Tristan Corbiére
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
31 martie 1920). Prezentînd în 1925 masiva Anthologie de la nouvelle poésie française, Vinea regretă neincluderea unor poeți aflați în răspăr cu timpul și observă că „prefața nu izbutește și nici nu pretinde să precizeze în ce anume constă «spiritul modern»”. Recenzentul lasă să se întrevadă opțiunile sale poetice: „au fost lăsați deoparte, fără milă, poeții de inspirație livrescă și estetism școlar. Admiratorii, pasionați pînă la uitarea propriei lor vremi, ai epocii greco-romane, nostalgicii medievalității, făuritorii, căzuți din lună (...) migălitorii de palide
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
mai economicoasă și cu accente distribuite mai vizibil pe interpretare, ar fi ajutat mai eficient pe începătorii în probleme de istorie a Balcanilor și ar fi costat mai puțin, atît pe sponsori, cît și pe cumpărători. S-ar putea ca recenzenții să aibă dreptate, dar cartea în forma în care a apărut are destinul ei, iar cititorului de limbă română nu-i stau la îndemînă celelalte volume ale autoarei, din care s-au preluat texte pentru Istoria Balcanilor. Acest cititor poate
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
celui „trădat”, în condițiile când bănuiala de hainie era pe punctul să devină certitudine la Istanbul. Analiza la obiect a conduitei lui Brâncoveanu, analiză despovărată de preconcepții, a condus-o pe istoricul sovietic L. E. Semenova, căruia i se alătura recenzentul ei bulgar, istoricul S. Dimitrov, la o încheiere în consonanță cu realitatea: Constantin Brâncoveanu a aspirat sincer la eliberarea Munteniei de sub suzeranitatea otomană, de unde și acțiunea lui de a dobândi sprijinul Rusiei și a i se alia; fără să existe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Teatru. Creditorii, Șacalii, Turmele (1922) - a cunoscut o bună primire din partea criticii, exceptând câteva reacții șovine irelevante. S-a mers până la unele exagerări comice în efortul de a-l plasa pe L. printre reprezentanții emblematici ai dramaturgiei românești; un obscur recenzent craiovean al piesei Creditorii îl compară cu Ibsen, descoperindu-i chiar calități superioare, rezultate din eliminarea rezolvărilor absurde în situațiile psihosociale. Fără a putea emite pretenții deosebite, teatrul lui L. se aliniază tonului general al producției cultivate în deceniile al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287863_a_289192]
-
mai cultivați decât autorii despre care scriu, și că actul critic pretinde infinit mai multă cultură decât actul artistic. Tocmai În acest cadru al apărării criticii sub statutul ei de artă intervine prima apologie a nonlecturii: „Se spune adesea că (recenzenții n.n.) nu citesc În Întregime operele pe care sunt solicitați să le critice. Așa este. Sau mai, curând, n-ar trebui. Dacă ar face-o, ar deveni mizantropi incurabili [...] Nu-i nevoie să bei tot butoiul ca să-ți dai seama
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
aproape zece ani, Michel Houellebecq? Lui Edmonde Charles-Roux, președinta juriului Goncourt, i-a fost teamă că, acordîndu-i premiul, se va discredita În fața colegilor de breaslă. și nu i l-a dat, dar gestul ei a fost cu atît mai ostentativ. Recenzenții Posibilității unei insule au Încercat și ei să-și demonstreze imunitatea la violenta campanie de imagine dusă de Fayard și de presa franceză În favoarea lui Houellebecq, Înainte de lansarea romanului, la 1 septembrie 2005 (aproape că nu a existat revistă franceză
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
n-a răspuns nici la epigramele (e drept omagiale) ce i s-au dedicat. însă - cum am spus și-n altă parte - absența din anumite locuri și reticențele îl caracterizează la fel de pregnant ca și prezențele și afirmările în altele. Cu excepția recenzenților primului volum, critica l-a cruțat pe Bacovia de observații stilistice și lingvistice severe de felul celor pe care René Doumic (Hommes et idées du XIX-e siècle, Paris, Librairie académique Didier, 1903) i le-a făcut lui Paul Verlaine: „Verlaine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
după cum se explică mai pe larg În capitolul 4. Tehnici similare de colectare a datelor pot fi descrise pentru sondaje sau experimente - de exemplu, designuri de chestionare pentru sondaje sau strategii de prezentare a stimulilor pentru experimente. 3. Unul din recenzenții anonimi ai ediției de față atrage atenția că validitatea de construct are legătură și cu gradul de Înțelegere al intervievaților cu privire la ceea ce li se cere. 4. Pentru alte sugestii și indicații adresate celor care recenzează propuneri sau manuscrise de studii
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]