2,414 matches
-
membru al Academiei Române din 1939 etc.). Refugiul în documentar (cu sentimentul exasperant că niciodată nu sunt epuizate detaliile) și fixarea biografiei sau a operei în contextul istoric, cât mai meticulos reconstituit, conduce spre o altă capcană: euforia provincialismului. Rebreanu este receptat și elogiat drept cel mai mare ardelean, bistrițean, năsăudean, măierean etc. Începutul l-a făcut în acest sens Gavril Scridon în volumul Liviu Rebreanu pe plaiuri năsăudene (Cluj, 1967), iar fixarea cea mai deșănțată a lui Rebreanu în regionalism aparține
Capcanele rebrenologiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9005_a_10330]
-
autor cu adevărat norocos. Scopul volumului lui Ion Pop este acela de a preciza locul lui Ilarie Voronca în cadrul mișcării românești de avangardă din anii '20-'30 ai secolului XX. Pentru aceasta studiază cu atenție modul în care au fost receptate critic volumele lui Ilarie Voronca (sunt luate în considerare în primul rând comentariile criticilor de mare notorietate - G. Călinescu, E. Lovinescu, Pompiliu Constantinescu, Șerban Cioculescu, Perpessicius), textele programatice scrise sau asumate de autor, viziunea acestuia asupra poeziei, analiza fiecărui volum
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
relațiile cu menajul Bibescu ar putea fi practic interesante". Se simte împovărat de "prea mari complicații", de o emotivitate infantilă, dispusă a supradimensiona obstacolele: "Și eu sufăr ca un copil, de atîtea fleacuri fără sens". Tribulațiile cotidiene pe care le receptează cu acuitate îi reduc energia, inducîndu-i o stare de inapetență: " Tot felul de mizerii, enervări, amărăciuni. înot cu greu prin ele, fără energie, fără chef de a rezista, cu dezgust, cu silă". Inadaptabil, Sebastian resimte o nevoie de singularitate contrariată
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
îi ordonează, și care, de altfel, continuă și astăzi. Aceștia sunt perturbații atunci când provoacă devoluție politică și oportunități atunci când provoacă evoluție politică . Caracterul lor depinde de starea sistemului socioecologic de referință: influențele exogene (de exemplu, schimbări relevante în mediu) sunt receptate ca perturbații sau oportunități în funcție de/relativ la starea sistemului socioecologic de referință. Rezultă că ceea ce trebuie făcut în vederea obiectivului secund este să identificăm care dintre variabilele sau stările sistemului au fost de natură să permită receptarea influențelor exogene ca oportunități și
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
au transformat în mai multe moduri, analizate mai sus, caracteristicile sistemului socioecologic. Ceea ce ne interesează este însă următorul nivel al cauzalității, și anume rezistența și reziliența: din perspectiva nivelului confederativ, ce anume a făcut ca aceste influențe exogene să fie receptate ca perturbații? În al doilea rând, ce anume a făcut ca nivelul confederativ să nu se poată adapta acestor perturbații? Răspunsul la ambele întrebări este că dispariția nivelului confederal este strâns legată de caracteristicile sale centrale: democrația și egalitarismul. Reziliența
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru întreaga lui viață. Pete Nu s-a descoperit încă solventul care să curețe petele de pe conștiință. Consecințe Consecințele dezastruoase ale intervenției nechibzuite a omului asupra naturii se întorc, ca un bumerang, asupra lui. Diferențe Influențele educative pozitive nu sunt receptate, asimilate și transpuse în comportamente în egală măsură de către toți cei ce au beneficiat de ele. Foame Senzația de foame, ca manifestare a unei trebuințe organice, o trăiesc toți oamenii. Foamea de informații ca necesitate spirituală se întâlnește mai rar
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
dinamizează întru indeterminarea efectului și sugerarea unei dilatări progresive a spațiului sonor. Bunăoară, criteriile Barocului laic și instrumental nu prea îngăduie viziunile privilegiate, frontale, categorice (vezi Arta fugii sau Ofranda muzicala), ci determină ascultătorul să se deplaseze necontenit pentru a recepta muzica în ipostaze mereu noi, sustrase obișnuințelor canonice, înțepenite. Narativitatea se consolidează pe ambiguitatea misterului componistic, ce se cade a fi descoperit și cercetat, chiar și în pofida faptului că opera muzicală nu se fundamentează pe raporturi evidente, previzibile. O altă
Între claritate și echivoc by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9457_a_10782]
-
un timp, între credință și necredință, creînd opere despre și pentru om, pentru omenire, fără deosebire de apartenență confesională. Creștinismul lui Dostoievski nu a fost unul exclusivist, iată de ce nu încetez să repet că în Japonia, de exemplu, scriitorul este receptat în mod specific, dar nu mai puțin profund decît în Rusia. În centrul secției Destinul scriitorului: biografie și istorie, tot Dostoievski se afla. Așa, de exemplu, Natalia Șvarț trece în revistă acțiunile legate de atestarea a 500 de ani de la
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
lucruri încît înțelesul i se cam pierde. Periodic au loc mișcări de flux și reflux ale aplicațiilor categoriei. Corneille și chiar Racine s-au pomenit deturnați de pe orbita lor clasică exemplară în favoarea unei apartenențe baroce, după cum, în sens contrar, Tasso, receptat la sfîrșitul secolului XIX de către Wölfflin drept poet baroc, a ajuns mai nou a fi înfățișat drept un clasic dintre cei mai specifici. Să mai amintim că însuși Don Quijote a balansat între eticheta de "antibaroc" și cea de "cel mai
Baroc existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9585_a_10910]
-
întreprinse de critic în direcția identificării cât mai exacte a trăsăturilor care imprimă romanelor un profil distinct, o marcă estetică proprie și, pe de altă parte, în sensul dezvăluirii relațiilor dintre biografie și ficțiune literară, pentru ca cititorul să-l poată recepta pe acest autor, într-adevăr singular, în cât mai bună cunoștință de cauză ("transcrierea biografiei în operă", fiind de altfel un obiectiv principal al lucrării de față, anunțat din titlu). Evidențiind aspectul recurent al onomasticii protagoniștilor masculini ai romanelor (toți
Modernismul lui Anton Holban by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8028_a_9353]
-
urmă. Dacă la Haig impresionează talentul și sagacitatea artistică, iar la Jeni luciditatea, drama intimă și pregnanța stilistică, Arșavir va rămâne în posteritate prin mansuetudinea sa, prin toleranța și deschiderea generoasă în fața fluxului ideatic al vremii sale, pe care-l receptează și-l analizează cu mirare ingenuă, aprobativ sau nu, dar niciodată cu ură sau inflamări vindicative. N-a fost, cum singur o recunoaște, nici scriitor, nici filozof. Există astfel în jurnalul său o notație din 1970, care nu e decât
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
roșu-sângeriu, evocând un apus de soare de Monet. Gura deschisă în care se întrezăresc dinții reproduce în mic tensiunea dintre carne (buzele) și oase (dinții). Cum însă Bacon e, ca și Picasso, un burete care absoarbe orice imagine, combină influențele receptate din diferite surse, gura cu dinți preluată de la Picasso se contopește cu gurile dintr-un tratat de boli ale cavității bucale, dar și cu gura încremenită-n strigat a bonei din Crucișătorul Potemkin. Dar, dacă cele două tablouri nu sunt
Viața imaginilor, dialogul imaginilor (pe marginea unei expoziții Bacon - Picasso) by Marina Debattista () [Corola-journal/Journalistic/9712_a_11037]
-
pe masa de scris. Povestea, sau mai bine spus suita de povești din roman derulată pe nuclee narative foarte atent construite, studiate și definite, aparent separate, dar, În final, reunite, situează foarte clar cititorul În eveniment și Îl determină să recepteze, cinematografic, evoluția binomului Întâmplare personaj, oferindu-i asumarea Împlinită a spațiului romanesc. Cele două planuri pe care se montează romanul sunt, În fapt, două drame ale personajelor principale, Ștefan Giroveanu și Rică Olaru, cea a primului fiind, În primul rând
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
ceva Înjositor sau indecent, ci presupune „... mai mult acrobație...”. Cu toate acestea conștientizează că această ocupație, deși bănoasă, nu ar trebui să fie apogeul unei cariere, unele fete fiind capabile să-și găsească alte servicii mai „normale” și mai bine receptate la nivel social: „... sunt fete care nu merită să stea acolo. Fete deștepte care pot mult mai mult de atât, adică pot avea o meserie morală. Asta mi se pare o meserie imorală. Este condamnabilă deși scoți bani mulți...”. Însă
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
atât de necesară industrializării lor, reducând în cazul RPR, dependentă față de Moscova în atât de sensibilul domeniu al aprovizionării cu energie, asigurând în același timp o bază pentru diversificarea relațiilor celor două state, trăgând și un semnal ce putea fi receptat în capitalele occidentale ca reprezentând o dorință a Bucureștiului de a se desprinde de Moscova și de a alege propria cale de dezvoltare economică în cadrul CAER. Beneficiului obținut de RPR și RPFI i se adaugă beneficiul obținut de toate statele
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
forța de muncă care a fost disponibilizată din sectoarele falimentare din structura statului până la fenomenul „migrația forței de muncă post aderare la Uniunea europeană”, după care o acută nevoie de forță de muncă pe piața muncii din România. Șomajul este receptat de către muncitorul român ca fiind grav și foarte dureros. Muncitorul român care până acum reușea să câștige un salariu nu prea mare, dar suficient pentru satisfacerea necesităților familiei sale chiar În condiții de decență, dintr-o dată, fără voie, se trezește
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
gând... de un singur gând! 6 S imona era o fire retrasă. Evita în genere participarea la orice fel de activitate care nu era înscrisă ca obligatorie în programul școlii. De altfel, meditațiile o solicitau îndeajuns, având și elevi care receptau mai greu unele noțiuni. Ea căuta cu febrilitate căi pentru a le facilita înțelegerea. Câteva colege, văzând-o însingurată, căutară să o apropie, dar relația cu unele dintre ele fu de suprafață și de scurtă durată. Nu putea să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
reuși să-și explice starea prin care trecuse, faptul că îl lovise cu atâta cruzime. Nu-și dădea seama ce se întâmplase cu ea. Fusese nebună. Avea certitudinea că nu își va ierta niciodată această ieșire. După câteva momente, când receptă cu adevărat spusele copilului, îi veni să râdă, dar se abținu. Îl privi cu duioșie și din nou își reproșă maniera în care acționase. Poate îl dureau loviturile căpătate, poate și mai mult îl durea faptul că acestea veneau din partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mesajelor trebuie foarte bine gândite și etapizate, înainte de a fi date publicității. De asemenea, trebuie să se țină cont și de cele două tipuri de receptori, cei din interior și cei din exterior, precum și de pattern-urile în baza cărora receptează aceștia mesajele. Referitor la modul de implementare a unei strategii, în ceea ce privește atât conținutul, cât și forma, considerăm că modelul celor șapte itemi este elocvent: "1. Credibilitate; 2. Context; 3. Conținut; 4. Claritate; 5. Continuitate și constanță; 6. Canale de comunicare
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
din punct de vedere cantitativ (număr de apariții), cât și din punct de vedere calitativ (pozitive despre sistem, negative despre sistem, neutre despre sistem). Un alt tip de evaluare se poate focaliza pe grupu-rile-țintă, pentru a determina în ce măsură acestea au receptat mesajul promovat de campanie, în ce măsură au memorat sau au asimilat mesajul și, bineînțeles, în ce măsură mesajul a de-clanșat o reacție comportamentală din partea grupurilor-țintă, ca urmare a unei modificări sau întăriri atitudinale în raport cu situația problemă prezentată. Toate aceste tipuri de evaluări pot
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
și al conținutului activității. Calității mesajului și a prezentării activității. Implementarea conține evaluarea: Numărului de mesaje trimise la mass-media și a activităților proiectate. Numărului mesajelor plasate (în mass-media sau preluate de către mass-media) și al activităților implementate. Numărului celor care au receptat mesajele și activitățile. Numărului celor care au receptat (în sensul de asimilat) mesajele și activitățile. Impactul conține evaluarea: Numărului celor care au învățat conținutul mesajelor. Numărului celor care și-au schimbat opiniile. Numărului celor care și-au schimbat atitudinile. Numărului
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
prezentării activității. Implementarea conține evaluarea: Numărului de mesaje trimise la mass-media și a activităților proiectate. Numărului mesajelor plasate (în mass-media sau preluate de către mass-media) și al activităților implementate. Numărului celor care au receptat mesajele și activitățile. Numărului celor care au receptat (în sensul de asimilat) mesajele și activitățile. Impactul conține evaluarea: Numărului celor care au învățat conținutul mesajelor. Numărului celor care și-au schimbat opiniile. Numărului celor care și-au schimbat atitudinile. Numărului celor care se comportă conform celor recomandate (sugerate
Campanii şi strategii de PR by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Administrative/904_a_2412]
-
că acum nu aveau nici nume. Erau cele două... - Intrați, le îndemnă funcționara. Acum, Ina și Olga, mai că ar fi renunțat, dar de această întâlnire cu șefa spitalului depindea locul lor de muncă. Spuseră în cor un bună ziua abia receptat de cea al cărei birou era situat la șapte metri de la ușă. Aceasta le întrebă direct: - Care e problema voastră, ce doriți? Fetele își descriseră situația în detaliu, dar se citea pe chipul directoarei plictisul. Se vedea limpede, din crisparea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
și sentimentul inconfortabil că planeta gândește... sectorial. Ne putem explica și așa de ce literatura unei țări ca Iranul, cu un cod artistic greu de imaginat de către euro-americani, nu a pătruns decât întâmplător și circumstanțial în circuitul valorilor noastre spirituale, fiind receptată precar și incoerent, la nivelul individului și nu la nivel de grup sau comunitate lingvistică! În ciuda unor străduințe admirabile ale unor organisme internaționale, cum ar fi UNESCO... În ceea ce privește pe noi, românii, obișnuiți să privim de când ne știm spre Occident (ex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
am închis ieri cu cheia, să nu năvălească ăia cu porcăria lor. Dacă ar fi dat la gândaci și aici, pe cuvânt că-mi luam o săptămână medical!", amenință ea. Milena se mulțumi să zâmbească subțire. Săvuleasca ridică din sprâncene, receptând abia acum spusele subalternei. Își compuse o față pe care și-o închipuia potrivită spre a-i ilustra o adâncă suferință: "Auzi? Ziceai că parcă nu-i așa de insuportabil, ă? Mă rog, cel puțin pentru tine, că ești tânără
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]