383 matches
-
iasă la suprafață și să se coloreze mereu altfel, în funcție de context, este unul dintre secretele capodoperei.” Este de presupus că aceste latențe, această magmă matri- cială conțin virtualitățile care prezidează și la configurarea unui complex identitar metabolizat în substanța operei. Receptat adesea prin contrast cu celălalt „mare clasic”, Mihai Eminescu, Caragiale întruchipa masca veselă a co - mediei, cum celălalt aducea în scenă gravitatea tragediei, cea destinală, aceea pe care ficțiunea romantică o proiecta. Clasicismul lui Caragiale merită reevaluat, au încercat să
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Pușkin, Jules Renard, Raymond Radiguet, Maxim Gorki, Valéry Larbaud, Bertolt Brecht ș.a. A prelucrat în versuri o mai veche traducere din Norii de Aristofan. A mai versificat, stilizat și prefațat numeroase traduceri din literaturile sovietică, bulgară, maghiară, germană, chineză ș.a. Receptată favorabil la vremea apariției, poezia lui B. a fost considerată reprezentativă pentru modernismul românesc. Începând cu anul 1922, unele poeme au fost traduse și au intrat în antologii apărute în limbile maghiară, franceză, engleză, spaniolă ș.a. După 1950, numărul tălmăcirilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
acestea inclusiv ca modalități de adaptare/readaptare permanentă a acestui act la valențele contextului. (b) Comunicarea-subiectivitate/intersubiectivitate Actul comunicării reflectă, în general, o modalitate de concretizare a subiectivității, respectiv intersubiectivității comunicative în diferitele componente ale mesajului codificat/transmis de către locutor, receptat/decodat de către interlocutor. Astfel, subiectivitatea, abordabilă pluridimensional ca subiectivitate a locutorului, ca subiectivitate a interlocutorului, a ,,spectatorului" la un act comunicativ etc. (primele două fiind avute în vedere cu precădere în capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
capitolul de față) implică, în logica oricărui demers relațional/comunicativ, intersubiectivitatea, rezultat al coroborării coordonatelor ,,individuale" ale situației de comunicare. Subiectivitatea este înțeleasă în context comunicativ ca atribut al subiectului locutor, respectiv interlocutor, atribut impregnat în mesajul codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat într-o anumită situație de comunicare; relevante sunt, în acest sens, precizările pe care literatura de specialitate le face în ceea ce privește comunicarea de tip didactic în condițiile în care, de exemplu, educatorul ,,comunică [și] ceea ce este el ca om, așa cum
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
este, de cele mai multe ori, subiectiv în această alegere, preponderent prin prisma orizontului de așteptare care-l caracterizează, dar și din considerente de tip contextual, gen stare de spirit, disponibilitate la nivel temporal, relațional etc.) să decodeze sau nu un mesaj receptat, respectiv să dea un feed-back (pozitiv sau negativ) locutorului; un copil poate, de exemplu, să nu se raporteze la mesajul transmis de către educator, fie din rațiuni de ordin subiectiv care trimit către sfera interlocuto-rului-copil, fie ca urmare a subiectivității locutorului-educator
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
caracterizează ca particularități de vârstă și individuale, relaționale, de mediu etc. subiecții 28 educației; contextul educațional general generat de o anumită politică educațională, reflectată în documentele avansate de ministerul de profil; conținutul și forma ,,mesajului" educativ 29 codificat/transmis, respectiv receptat/decodificat; avem în vedere, în acest sens, conținutul în general ,,normat" (vezi documentele), abordat însă în maniere diferite, adaptate particularităților celorlalte componente ale sistemului; vezi, de exemplu, valorificarea comunicării verbale (orale/scrise), nonverbale (gestică 30, mimică, direcția privirii, apropierea/depărtarea
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
desenarea elementului preferat, a unui element pe care l-ar adăuga imaginii etc. 8.4.3. Activitatea de memorizare Memorizarea este o activitate care implică subiectul educației atât ca receptor de mesaje orale, cât și ca emițător al mesajelor orale receptate memorate, în condițiile în care: * ca receptor, copilul percepe: succesiunea de sunete corelate semnificațiilor; valențele expresivității limbii române (prin valorile stilistice conținute de poezii); un anumit conținut, corespunzător unei anumite teme; valori noi ale vocabularului limbii române de unde necesitatea activizării
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
crearea de condiții optime manifestării și dezvoltării achizițiilor copilului la nivelul limbajului și a celorlalte componente ale formării sale; * optimizarea socializării etc.; codul valorificat de către locutor în construirea mesajului se impune a corespunde celui utilizat de interlocutor în decodarea mesajului receptat; prin prisma diferențelor relevate de sfera subiectivității (percepută bilateral), cadrul didactic/adultul este, în primul rând, cel care trebuie să aleagă în mod corespunzător codul, eventual să adapteze, să accesibilizeze unele dintre componentele acestuia; precizăm că nu este avut în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
mesaj (de exemplu, Doamna educatoare arată copiilor capra. = ,,...arată capra pentru activitatea de educație fizică", ,,... arată capra din partea dreaptă a grădinii zoologice", ,,arată capra din cartea cu povești", ,,...arată marioneta" etc.); * încurajarea copiilor preșcolari de a lua poziție față de cele receptate/de-codate/interpretate prin asumarea rolului opus celui de vorbitor (întrebări adresate vorbitorului), respectiv prin însăși reacția lor etc. Lectura educatoarei, povestirea, repovestirea (realizată de cadrul didactic sau de un copil în acest caz accesibilizarea mesajului nemaifiind relevantă 273, în
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs. public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea unui mesaj non-literar; canalul ales: scris vs. oral/scris, audio/video; raportul m1 m2, dintre mesajul codificat/transmis de către emițător (m1) și mesajul receptat/decodat de către receptor (m2): în mai mare măsură, m1 ≠ m2 vs. m1 ≈ m2; feed-back-ul dat: (cititorul nu oferă, în general, feed-back, scriitorului, mai ales când este vorba despre receptarea textului literar într-un context decalat temporal, uneori de secole, față de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
comportamentului acesteia. În cazul în care se poate dovedi că femeia în cauză a avut legături cu mai mulți bărbați, șansele ca vreunul dintre ei să recunoască copilul sunt mici2. În societatea românească în tranziție, copiii sunt de multe ori receptați ca o povară de care tatăl, aflat și el într-o situație dificilă din punct de vedere material, preferă să se debaraseze. Se presupune că legăturile cu copilul vor fi reluate atunci când acesta va fi mare. 1.1. Dreptul la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
receptată în alte perspective drept o modalitate de destructurare a familiei. CAPITOLUL IVTC "CAPITOLUL IV" Feminismul și familiatc "Feminismul și familia" 1. Patriarhal sau partenerial - modele de familietc "1. Patriarhal sau partenerial - modele de familie" Feminismul și familia sunt uneori receptate ca aflându-se într-o situație contradictorie 1. Această ipoteză (împotriva căreia mă voi plasa în argumentare) se bazează pe supoziția după care cei mai mulți dintre noi valorizează pozitiv familia și sunt temători față de orice ar putea să afecteze echilibrul și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la emanciparea în plan privat a femeilor, în chiar familiile lor (nu discut aici dacă monoparentalitatea a fost opțiunea lor sau au ajuns în această situație printr-o conjunctură oarecare de viață). Emanciparea se poate realiza, dacă este dorită (conștientizată, receptată pozitiv, valorificată); dacă dificultățile de fiecare zi vor fi asumate de respectivele femei nu ca bariere de netrecut, ci ca ocazii din care vor învăța nu numai cum să depășească problemele pe care le întâmpină, dar și cum să găsească
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de la hotărâri privind instituționalizarea copilului până la cele legate de tipul de școală pe care să-l urmeze etc.). Atunci când femeile au fost socializate într-un astfel de model, tind să-l reproducă în propria familie. Starea de monoparentitate este adesea receptată ca situație de criză, presupunând măsuri speciale și, ca atare, este înregistrată o retragere pe codurile cele mai tari. În cazul de față, femeile tind să restabilească ordinea pierdută prin dispariția partenerului fie prin înlocuirea acestuia, fie asumându-și ele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
monoparentale), România a făcut pași importanți spre modernizare. Pentru ca acestea să fie respectate efectiv, ar trebui depășite practicile ce presupun mentalități conservatoare. În paradigma liberală, se presupunea că nu este cazul ca statul să intervină în sfera privată, în familie, receptată ca un întreg (de aici, drepturile indivizilor în cadrul familiei nu erau luate în considerare în mod distinct). Conform cu paradigma liberală, dacă totuși este oferit sprijin public, statul o face doar în ideea asigurării unui cadru social echitabil privind accesul egal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
căreia unii bărbați sunt mai deschiși spre parteneriat în ceea ce privește relațiile private, în afara căsătoriei legalizate. Este ca și cum existența legală și formală a legăturilor de familie instituie dreptul de dominație, chiar de exploatare a soției de către soț. Pentru femei, căsătoria este adesea receptată ca o stare de siguranță; se câștigă stabilitate și o presupusă exclusivitate privind raporturile între sexe. Pentru bărbați, există probabil un tip de percepție asupra femeilor care le sunt soții, analoagă celei asupra proprietății private, de care dispui după cum crezi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
state. Influența deosebit de puternică a acestor corelații asupra ISD pe plan mondial se explică prin faptul că cea mai mare parte a capitalului investițional Își are originea În țările dezvoltate, la fel precum cea mai mare parte a capitalului investițional receptat se regăsește, de asemenea, În statele dezvoltate. Schimbări intervenite În politicile economice ale statelor. Concretizarea premiselor favorabile create de creșterea economică a fost posibilă pe fondul schimbării de atitudine a statelor față de ISD și de operațiunile firmelor transnaționale. De la tendința
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
și speculativ despre ceea ce s-a întâmplat în închisoarea comunistă de la Pitești între 1949 și 1951. Fenomenul sau experimentul de aici a fost analizat, din 1990 încoace, ca un soi de traumă națională majoră, cel puțin așa cum a fost el receptat emoțional după căderea comunismului. Însă cartea propusă acum de Alin Mureșan ambiționează să fie textul fundamental, sub aspect factual, despre Pitești. O carte rece, rațională, matematică. Fără speculații, fără interpretări abisale, fără cuvinte elevate și termeni savanți (autorul recapitulează toate
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Academiei Române documente inedite (hărți, manuscrise, desene). Cartea abordează aspectele activității lui Dimitrie Cantemir (istorie, geografie, cultură și civilizație, filosofie, religii, lingvistică, arte plastice, muzică, ezoterism, medicină și chimie, politică), fenomen unic prin amploare pentru pragul secolului al XVIII-lea european, receptat ca atare de savanții vremii. Mic dicționar de literatură română (2000) include, pe lângă autori, indiferent de meridianul unde s-au manifestat, publicații, curente literare și instituții. Romanul Misiunea de investigare (1987) aduce în prim-plan problematica formării personalității și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290080_a_291409]
-
melcilor. Ele sunt mișcări expresive împietrite de primă clasă . Sub ochii noștri natura este, într-o anume măsură, vie, pentru că formele ei sunt fosile ale proceselor care le au generat și trecutul nu este numai dedus din indicii, ci și receptat direct sub aspectul unor forțe și tensiuni prezente și active în forme vizibile descifrabile. Operele de artă sunt însă: . Răsucirea spiralată a unei figuri baroce n-a fost creată prin același tip de contorsiune a materialului care determină forma spiralată
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Se știe că „opera literară nu poate fi «predatăî, ci «receptată, prin implicarea personală directă a cititorului într-un proces de comunicare intimă cu ea și, în consecință, nu poate fi «învățată», pentru că nu e de natură conceptuală, nu se reprezintă ca o sumă de informații și cunoștințe logice, ci ca
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
avut loc evenimentul constatat; e) data întocmirii anul, luna, ziua când s-a încheiat raportul; f) numele și prenumele celor identificați și care au comis fapta ilicită; g) la mențiunea „au fost surprinși în timp ce“ se vor consemna faptele comise, bunurile receptate și măsurile luate; h) la mențiunea „cazul a fost sesizat la“ se va preciza numele agentului competent sau persoana care a fost sesizată cu cazul respectiv; i) semnătura celui care a constatat evenimentul și a încheiat raportul. Acest document trebuie
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
și dificil, înglobând în problematica sa antropologia fizic și antropologia cultural, urmrind interrelațiile dintre natur și societate spre a desprinde condiționarea, formarea și destinul omului. Explicarea omului este o monografie de antropologie filosofic, realizat pe baza unor vaste cunoștințe, temeinic receptate și revizuite, într-un viu și original spirit de sintez. Structura crții însși trimite la problemele pe care antropologia fizic, psihologia, psihologia social, etica, sociologia, estetica, religia și economia le ofer ca temeiuri pentru explicarea omului. Capitolele III-IX corespund cercetrii
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
Marele Anonim din opera lui Blaga) care a dat sens acelui Unu primordial (sâmburele fructului), atunci Poetul este, asemenea Lui, un demiurg în sine, care își creează o lume proprie, lumea-nchipuirii4, este o lume învestită cu sensuri noi care trebuie receptată ca atare. Făcând acest exercițiu, este evident că desprinderea de spațiul concret al existențialității, translația în spațiul imaginației artistice a creatorului însuși e firească. Numai că întreprinderea aceasta implică întotdeauna o armă cu două tăișuri și, prin urmare, este mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pe care o folosim pentru a acumula informații spațiale, permițând „ochiului minții― să vizualizeze În imagini spațiul pe care Îl folosim. Percepția , ca proprietate a psihicului de a reflecta impresiile obiectelor, implicând gândirea, memoria, imaginația, formând imagini sintetice ale obiectelor receptate, se fundamentează pe experiența subiectivă, provoacă interese, aptitudini, stări afective. Percepția nu este un fenomen psihologic imediat, ci o relație globală cu lumea. Gregory Bateson are În vedere faptul că procesul percepției este un proces activ; informațiile senzoriale primite se
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]