564 matches
-
iată-l. Imaginea de pe ecran se schimbă dramatic, apărând acum o pădure. Copaci uriași se înălțau spre cer, umbrind solul. Apoi apăru un vârf muntos înzăpezit. O insulă tropicală, un arc de nisip, apă cristalină, palmieri. Și, în final, un recif subacvatic, cu pești înotând printre corali și bureți. — Lumea naturală nu conține nici un fel de reclame, spuse Koss. Lumea naturală nu a fost îmblânzită încă. Nu a fost colonizată de comerț. A rămas virgină. — Nu asta era ideea? întrebă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
a devenit convențională - adică până a ajuns ceva ce este crezut de toată lumea - lumea a mers mai departe. Înțelepciunea convențională este o rămășiță a trecutului. Și la fel se întâmplă și în cazul de față. Pe ecran, pe scena cu reciful apărură brusc reclame. Pe ramificațiile de coral scria BP CLEAN. Un banc de peștișori trecu pe lângă acestea, pe fiecare sclipind cuvântul: vodafone, vodafone. Un rechin lucios, peste botul căruia scria: CADBURY. Un pește-balon, pe care scria LLOYDS TSB GRUP cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fi trebuit să aibă un fel de reacție. O reclamă repetată la infinit, pe cer? Asta ar fi trebuit să-i atragă. — Dar acești nori sunt un caz special, spuse el. Se întoarse la imaginea subacvatică, cu peștii înotând peste reciful de corali. — În acest caz, sloganurile și reclamele sunt purtate chiar de ființe, prin modificarea genetică directă a fiecărei specii. Numim asta reclamă genomică. Pentru prinderea acestui mediu nou, viteza are o importanță copleșitoare. Există numai un număr limitat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
În acest caz, sloganurile și reclamele sunt purtate chiar de ființe, prin modificarea genetică directă a fiecărei specii. Numim asta reclamă genomică. Pentru prinderea acestui mediu nou, viteza are o importanță copleșitoare. Există numai un număr limitat de pești de recif care să trăiască în apele turistice. Unii pești sunt mai luminoși decât alții. Mulți sunt puțin monotoni. Așa că noi vrem să-i alegem pe cei mai buni. Iar pentru modificarea genetică va fi nevoie de brevetarea fiecărui animal marin. Astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
un miracol dincolo de orice și iubirea ne aduce înspre miracol mereu... Noi sîntem începutul și adevărul... Ea este o orhidee și eu sînt un porumbel alb care dă rotocoale în înaltul azuriu, ea e perla oceanului de sentimente iar eu reciful de corali al aceluiași ocean, ea ar fi însăși primăvara și căldura însorită înălțătoare iar eu aș fi pomii înmuguriți ca sufletul invizibil al universului, sau poate amîndoi sîntem de fapt astrele și galaxiile, speranța și adevărul, rătăcitori pentru a
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
frumoasă sau de jacuzzi-ul de-afară sau de vremea superbă. Kitty o vedea frământându-se În șezlong, Încercând să găsească o cale de a-l aduce pe Charlie În discuție. Artista Îndreptă conversația ca pe o mică navă printre recifuri de coral, chinuindu-se cu disperare s-o ducă În portul dorit, care era acum sub embargo strict: Charlie. Dar de câte ori era gata să-i pronunțe numele, Kitty devenea rece și schimba subiectul. Desert Rose abordă altă strategie, invitând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
având în vârf columbe de lemn cu ochii ațintiți spre câmpurile de bătaie. Toată partea bizantină a Liguriei ne-a revenit nouă, plus Lunigiana. Nu pot trece însă cu vederea ce s-a întâmplat în orașul Porto Venere, așezat pe reciful dintre mare și munții abrupți, unde s-a dat o bătălie scurtă cu un singur mort, un bizantin ucis din greșeală. Soldații s-au predat imediat ce ne-au văzut și au depus armele la picioarele noastre. În total, șaizeci de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și am simțit izbindu-mă În plin șfichiul brutal al oceanului. Mai erau doar vreo trei săptămîni pînă să vină vara și, În ciuda unui soare strălucitor, aerul era Înțepător, Înăsprit de rafalele vîntului de nord-vest, care măturau insula. Înconjurat de recife și bîntuit de curenți violenți, de obicei Înecat În ceață, total izolat pe timp de furtună, capătul ăsta de insulă și de landă de cincisprezece kilometri lungime pe zece kilometri lățime a fost Îndelungă vreme ocolit de turiști, care preferau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și am ajuns acolo unde Începuse totul. În colțul cel mai nordic al insulei. Cel mai sălbatic. Ty Kern. Poteca vameșilor mergea de-a lungul unei faleze, care cădea vertical În mare și se termina printr-un golf plin de recife la fel de ascuțite ca niște săbii de abordaj, Întrerupîndu-se la o mică punte de piatră care ducea spre far, azi dezafectat, a cărui lumină nu mai strălucea de vreo douăzeci de ani. Bătrînii spuneau că n-ar fi trebuit să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Înainte ca ușa barului să se Închidă În urma lui, Ryan Îl văzu pe Loïc ridicîndu-și fratele de jos și Înălțîndu-și paharul gol. - Dați de băut! RÎsetele reîncepură. Indecente și răsunătoare. * * * De pe mare se răspîndea o ceață albicioasă care aureola creasta recifelor cu un halou vaporos, ca un suflu umed. Pe faleză, ferigile unduiau blînd sub mîngîierea brizei. Luna În creștere acoperea cu o lumină lividă locul numit Ty Kern. Menhirii nu erau nicicînd mai impunători decît În acel clarobscur În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sacadat. În loc să se Îndrepte spre dolmen, ca celelalte, se duse să se posteze lîngă un tumulus celtic Înălțat În apropiere, și nu se mai clinti din loc. Liniștea se Înstăpîni iarăși. Tulburată doar de zgomotul talazurilor care se spărgeau de recifele din golful Jefuitorilor de corăbii, la douăzeci de metri mai jos. * * * Cu gîtlejul năpădit de apă sărată, Începu să se sufoce și se simți trasă la fund de un curent violent. Rezistă, dădu din picioare În apa mării, zgîrie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Îi povestise ce se petrecuse pe șantier. - În cazul ăsta, Încearcă să faci ce sugerează Ryan ca să Îndepărtezi ghinionul: șterge-o de aici! Îi replicase el cu răceală. Ea aruncă o privire spre valurile care se spărgeau cu putere de recifele din golful Jefuitorilor de corăbii și se clătină pe picioare. Fără sprijinul scriitorului, care o zărise de la far, poate că ar fi și căzut. - Ai Înnebunit? Ar trebui să știi că faleza asta e nesigură! strigă el, silind-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
supraviețui, șase insulari au decis să facă să naufragieze bricurile care navigau În largul coastei. În nopțile cu furtună, agățau felinare de coarnele vacilor și le plimbau pe faleză În apropierea golfului. Înșelate de acele lumini, navele se zdrobeau de recife. Localnicii ucideau supraviețuitorii și jefuiau Încărcăturile. Polițistul se opri la un detaliu de un realism barbar: unul dintre jefuitori, ținînd de păr o femeie tînără Într-o atitudine imploratoare, Îi tăia gîtul Într-un val de sînge. - „Ospitalitatea“ văd că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
E vorba de un cabin-cruiser echipat cu două motoare de 90 CP. Cel care l-a furat era grăbit să plece. Ea nu făcu nici un comentariu. Vestea că un vas tocmai fusese semnalat În primejdie În pasul Molène - ale cărui recife la suprafața apei erau coșmarul marinarilor - adăugată descoperirii Ipod-ului și furtului celor zece mii de euro o făcea să se teamă de tot ce era mai rău În legătură cu nepotul ei. Ca și cum ar fi citit În gîndurile tinerei femei, Lucas se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
vă juca de-a pirații, dar pentru a fi complet, trebuia să fiți șase. Tu erai acolo Împreună cu Gildas, Loïc, Yves... Cine erau ceilalți doi, Gwen? Tot nimic. - Valurile erau Înalte de cinci metri și se spărgeau cu putere de recifele din golf. În noaptea aceea, un vas era În pericol În largul insulei Lands’en cînd niște lumini s-au aprins pe faleză... Spune-mi, Gwen, ați mers cu comparația pînă la a agăța felinare În coarnele vacilor, sau v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
postului, nu era momentul potrivit. - Și pentru ce toate astea? Pentru bani? - De la un anumit număr de milioane În sus, asta nu se mai cheamă bani! Vedetea se apropia de trecătoarea Molène, Marie Încetini viteza. - Ce naiba faci? - E plin de recife! Uite, colo... Arătă spre colțurile care ieșeau la suprafață din adîncuri, deturnînd atenția lui Stéphane, căci, Într-o fracțiune de secundă, i se păruse că aude zgomotul unei alte bărci cu motor Îndărătul lor. În timp ce el scruta recifele, ea aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
plin de recife! Uite, colo... Arătă spre colțurile care ieșeau la suprafață din adîncuri, deturnînd atenția lui Stéphane, căci, Într-o fracțiune de secundă, i se păruse că aude zgomotul unei alte bărci cu motor Îndărătul lor. În timp ce el scruta recifele, ea aruncă o scurtă privire În urmă și aproape că se crezu prada unei halucinații. La vreo sută de metri În urmă, tocmai zărise o altă vedetă și ar fi putut să jure că la cîrmă se vedea silueta lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
ar fi putut niciodată urma, În starea În care erau, Îngăimă PM, În lipsă de alte argumente. Nu eram decît niște puștani, era doar un joc stupid... Nu ne Închipuiam că un vas ar putea veni să se zdrobească de recife. Nu voiam să facem rău nimănui... - Dar pe tînăra femeie care era cu ei, tot din joacă ai ucis-o? Lama unui cuțit cu resort luci fugar Înainte de a poposi pe gîtul lui Pierre-Marie. Ochii acestuia se umplură de groază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mi-aș petrece viața căutîndu-i asasinul. Am trecut printre menhiri fără să arunc măcar o privire camerelor care zăceau pe jos și m-am Îndreptat spre faleză. Era ora fluxului și primele valuri se zdrobeau deja ca o spumă de recife, la douăzeci de metri mai jos. Am dus instinctiv mîna la medalionul pe care-l aveam În jurul gîtului. Pe el era gravat un cerc Înconjurat de liniuțe perpendiculare. M-am gîndit la Erwan de Kersaint, strămoșul meu, care dăduse naștere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
trufandale sosind pe docurile din Rouen. Îndrăgostit, inconștient, stupid, plecasem să-i cumpăr căpșuni chiar Înainte de Îmbarcare și fusesem prins de un banal control de identitate. Vasul plecase fără mine spre America și se zdrobise cîteva ceasuri mai tîrziu de recifele din Lands’en. Insula mea. Destinul, În toată cruda lui ironie, mă ajunsese din urmă. Și mă lipsise o dată mai mult de cei pe care Îi iubeam. Am privit Încă o clipă chipul palid pe care cea mai mică rază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Îi iubeam. Am privit Încă o clipă chipul palid pe care cea mai mică rază de soare Îl umplea de pistrui, pletele lungi și brune, imenșii ochi verzi și am Închis medalionul. Zgomotul valurilor care se spărgeau cu putere de recifele din golful jefuitorilor de corăbii mi-a dat amețeală. Am fost atunci ispitit să mă duc după ea. Era de ajuns să fac un pas Înainte și totul s-ar fi terminat. Și să las monstrul să scape nevătămat? Niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
mesajul și Îi recomandă lui Jeanne să nu vorbească absolut cu nimeni despre ceea ce tocmai Îi dezvăluise lui. Era singura, Împreună cu Pierric, care știa ceva despre copilul lui Ryan. *** Viu. Copilul meu era viu cînd vasul s-a zdrobit de recifele de la Lands’en! Simpla Încercare de a mi-o Închipui pe Mary aducînd pe lume copilul nostru În cursul acelei cumplite nopți , fără ca eu să fiu alături de ea, mă făcea să mă Înfior. Dumnezeule din ceruri! De ce oare acceptasem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
grădina. Ei erau en famille, pe când noi nu aveam nevoie de ea. Nu ne interesa decât plaja, care se Întindea chiar de sub zidul ce Înconjura casa. Un vaporaș cu fund transparent Îi ducea la ore regulate pe turiști să vadă reciful de corali din nord. Mă bucuram de golf. Ne oferea o Împrejmuire. Îmi plac demarcațiile. Mă simt bine când mi se trasează marginea. Nu mă găseam acolo ca să sfidez nemărginirea, ci ca să Înot și să plutesc calm. Ca să mă pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
egal și au plecat În tăcere. Singurul zgomot care s‑a auzit a fost sforăitul motorului ambulanței. Într‑un fel sau altul, am consumat restul nopții și, la lumina zilei, am ieșit pe terasă și mi‑am ațintit privirile pe recifurile Întunecate - iar aerul și apa și‑au făcut efectul pe care și‑l fac Întotdeauna. Una dintre atracțiile sezonului o constituiau norii de musculițe palide, o varietate moale, galbenă. Nu erau nici mari, nici frumos ornate, și se roteau Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
misiunile din care era constituită viața mea. Eu Îl consideram pe doctorul Bakst drept un diagnostician infailibil, dar În cazul meu diagnosticul lui fusese contestat. Toxina ciguatera e o boală tropicală. E purtată de peștii care se hrănesc din fauna recifelor submarine - „piscavores” Îi numea doctorul. Oricât l‑ai fierbe sau l‑ai prăji, otrava purtată de bibanul roșu pe care mi l‑a servit Bédier, un mocofan care făcea pe francezul francezilor, nu poate fi distrusă. Bédier venise la tropice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]