672 matches
-
univers în raport cu existența cotidiană. Picturile sale, în majoritate de mici dimensiuni, reprezentări obiective ale unor fragmente de interior, văzute în cheie minimalistă, sugerează prin simplitatea căutată a filonului epic, sentimentul unui cotidian apăsător. Forma abia conturată pentru a o face recognoscibilă, precum și paleta cromatică pe dominante de griuri de albastru, constituie semne distinctive ale unei vizualități asociate cu o conștiință modernă, care își asumă traumele însingurării contemporane. Deși ancorat în pictura naturalistă, Gabriel Giodea nu este interesat într-o redare fidelă
Interioarele lui Gabriel Giodea by Cătălin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4387_a_5712]
-
Timișoara. Asta ar putea spune câte ceva și despre cele două școli din cele două orașe, ce se înrudesc întrucâtva prin transferul permanent de artiști pe care l-au făcut de-a lungul timpului. Dar și despre tușa care îi face recognoscibili în acest traseu. Să revenim, însă, la subiect. Așadar, cele câteva lucrări de grafică pe care le-am văzut, grație curatorului expoziției, Andrei Jecza, par exerciții îndelungi în trecerea spre pictură. Nu spun că acest lucru ar imprima vreun defect
Trei artiști din Vest by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5786_a_7111]
-
câștige în idee. Toată experiența din spatele său se regrupează în formule din care nu lipsesc citatele, cum ar fi secvențele ce amintesc de scenariile folosite de meșterii Antichității române, când sunt puși să povestească sintetic, în piatra sarcofagelor, biografii ușor recognoscibile. O face cu atâta îndemânare, încât decelarea secvențială a compozițiilor nu intră niciodată în remisie, ba dimpotrivă, participă la un complot de seducție căruia nu i te poți sustrage. În fine, de la primul grup, cel de o sută cincizeci și
Arta cu sufletul la gură? by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5525_a_6850]
-
La vedere. Din acumulările conștiinței. Totul e foarte, foarte pe muchie de cuțit. Și din text, și din tușa lui Afrim. Ca să se elibereze, cumva, tensiunea, a ales să introducă o muzică de bar lascivă, o mișcare scenică dinamică, chestiuni recognoscibile stilului său. Mi s-a părut că este aici un fel de supapă eliberatoare. Ca atingerea îngerului păzitor. Poate și de asta a multiplicat și îngerul din text la patru. Ca să dea pregnanță poveștilor dar și o anumită ambiguitate pe
Ghid de folosire by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5656_a_6981]
-
Hades, trece prin halta Rimbaud, cotește prin saloanele suprarealiste, ilustrând sublime vicii anamorfotice. Mureșan, toată poezia lui o mărturisește, e un Orfeu ce nu a mai ieșit din infern. Nici o doctrină nu poate epuiza poezia sa, fiindcă nici una nu e recognoscibilă în stare pură. Știindu-l în infern - o să încerc să recunosc determinațiile acestuia. Spațiul și timpul E vorba, de fapt, de un spațiu-timp al nesfârșitelor și vicioaselor anamorfoze. Configurațiile sale sunt determinate de o remarcabilă forță legiferatoare. Numesc forță legiferatoare
Un satyr convertit la orfism sau un Orfeu satyric by Aurel Pantea () [Corola-journal/Journalistic/5697_a_7022]
-
poeme au fost culese nu din volume, ci din reviste. Spuneam că diversitatea poeticilor e uluitoare. Măcar un exemplu se cuvine să dau. Unul extrem. E vorba, poate, de cel mai frapant poem din carte, compus în întregime din gesturi recognoscibile. Îi aparține lui Romulus Bucur și a apărut în revista Euphorion: „apucați sticla cu mâna stângă și capacul cu dreapta/ răsuciți spre stânga/ degeaba/ înfășurați capacul într-o cârpă de bucătărie poate/ e transpirată mâna/ încercați cu cheia franceză/ nu
Cincizeci (și doi) de poeți by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5572_a_6897]
-
relevanță numai cu ajutorul contextului. Epistola către Odobescu e, de fapt, pe urmele lui Umberto Eco, o plimbare prin pădurea narativă. Cu mostre din sfera poveștilor de vânătoare, Ștefan Cazimir ilustrează câteva trucuri tipic literare. O mică istorie a găselnițelor, deopotrivă recognoscibilă și instructivă, adică veche și nouă, prinde contur aici. Iată o pagină a lui Rosetti- Bălănescu, despre ultimele clipe ale câinelui acestuia, Mylord: „S-a dus drept la patul meu, l-a mirosit, a plecat mai departe, trist, încet, a
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
degrabă, poemul tematizează o dispariție. (Morbidă sau nu). Din comunitate rămân, se pare, numai vecinii, adică numai adiacențele. Centrul, nucleul cu alte cuvinte, martorul e absent. Dar toate acestea numai la finalul unui joc cu două niveluri: cel intertextual, ușor recognoscibil și cel așa-zicând sofistic, mai greu de detectat, instituind ceea ce Eliot numea într-un eseu ceață a limbajului. În Cartea de iarnă, critica s-a mărginit îndeobște să investigheze primul strat, cu rezultate foarte interesante. (Semnalez numai, în trecere
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
publicist profesionist, care „atacă” numai teme pe care le stăpânește, urmă- rindu-le (un monstru de consecvență și temeinicie, în lumea noastră alunecoasă și superficială) câteva zeci de ani la rând. Nu e un stilist, deși are un stil personal lesne recognoscibil. Însă nu urmărește figuri de stil și nu face literatură în travesti. Slavici crede în presă, în rolul ei și în misiunea omului public de a-și lumina semenii. Este, pentru un scriitor, și foarte bine informat: chiar când se
Noi revelații despre Publicistica lui Slavici by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3447_a_4772]
-
pentru evoluția artei abstracte au renunțat, unii chiar în perioada care face subiectul expoziției, la o abordare „dogmatică” a conceptului de abstract. Dacă Mondrian a pictat în perioada anilor ’20 doar lucrări în care este absentă orice referință la lumea recognoscibilă, el își intitulează lucrări mai târzii „Trafalgar Square” sau „Broadway Boogie Woogie”, aducând cumva în mintea privitorului asociații legate de un loc anume... Léger și Arp revin și ei la figurativ, ultimul chiar la lucrări neo-clasicizante. „Inventând abstractul, 1910-1925” face
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
numai în manualele de istorie, se recunosc la tot pasul, uneori fiind folosite nume reale - Caramitru, Dinescu, în episodul electrizant al zilei de 22 („Am învins! Suntem liberi!”) -, alteori, invenții onomastice care de care mai mordante, măști pentru oameni lejer recognoscibili, ori prin natura afacerilor, ori prin primitivismului lingvistic, ori, la fel de bine, prin bizantinismul caracterial: Ionuț Săracu, Scumpu Eduard Nicușor, Clipa Gigi, Riscu Mirel, Mortu Aurel, Oscar Priceputu, Titi Vatră, Nae Lefterache, David Uluitu. E o galerie, s-o recunoaștem, ușor
Rememorare blurată by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/3534_a_4859]
-
va da o piatră?” Strada Joagărului, pe care Joachim Wittstock și-a petrecut cei mai mulți ani de viață, prins în plasa unor întîmplări dramatice, dictate de un imperativ irațional care a curmat vieți și destine, aduce în prim-plan personaje reale, recognoscibile pentru cei ce s-au perindat în acele vremuri, prin acele locuri. Se pare că și aici, locul are o puternică amprentă premonitorie: începutul străzii e barat de un zid, iar capătul celălalt nu duce nicăieri. Strauffer citește tot ce
Domnul Hermannstadt și fișierele memoriei by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3603_a_4928]
-
continuității neamului, vorbește despre viață și moarte cu persoane și măști care trimit direct la subsolul bogat al educației europene mai generale. Modul în care dialoghează cu Istoria scapă din granițele sufocante ale neamului care l-a născut și devine recognoscibil și familiar pe toate meridianele geografice și, foarte probabil, în toate epocile. Între Primul și al Doilea Război Mondial ne-a vorbit de violența și beția puterii, de dezmințirea speranțelor, de oportunismul politic, de aparențele idealurilor, de reformatorii sociali și
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
și iazului de la marginea pădurii sunt acum înlocuite de un amalgam de senzații vizuale, auditive, olfactive, neinteligibil inițial pentru cel care trece dintr-o stare a conștiinței în alta, căci „realitatea” căreia trebuie să i se integreze nu este una recognoscibilă, ci străină și neclară. Dar cum cadrul real al întâmplărilor prin care trec cei doi nu servește oricum decât drept pretext al epistolelor lor de dragoste, el nu poate constitui un impediment în calea comunicării celor doi. Astfel, Sașa trăiește
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
primar al Brașovului Ioan Ghișe, foștii președinți Constantinescu și Iliescu); undeva e invocat, prin anacronism, și un articol al Iuliei Popovici care desființează literatura lui Anton (a.k.a. Crudu); personajele mai puțin episodice au identități ficționalizate, dar modele reale recognoscibile. Din păcate, volumul are un caracter brut, neredactat; apar, la tot pasul, stîngăcii de expresie și decalcuri nefericite, parțial tributare dialectului basarabean („orele se făcură mici”), barbarisme („se interogă”, „se chestionă”), semne de punctuație puse aiurea (întrebări în locul exclamărilor), transcrieri
Picaresc pe axa Brașov-Chișinău by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3411_a_4736]
-
îi oferă materia propriei experiențe de asistare. Obsesia Ilenei Mălăncioiu pentru suferință, agonie, moarte, călătorie a sufletelor și mîntuire a lor se instalează tot mai vizibil, ocupînd „prezentul” (oricum trecut) și directul (efectul ca atare), pentru a desfășura un imaginar recognoscibil în elementele și axele sale. Spitalul rămîne în urmă nu numai la propriu, ci și la figurat. Episoade ale lui mai bîntuie încă memoria martorului și îi mai dau coșmaruri; dar trauma personală va fi mai puțin semnificativă, în arhitectura
Sora noastră by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3139_a_4464]
-
Gheorghe Grigurcu Să fim serioși: nu există, n-ar putea exista o graniță fermă între scrisul literar și cel așazis, frecvent cu nuanță peiorativă, ziaristic. Darul verbului, în jocul său infinit de conotații dătătoare de miraje, e la fel recognoscibil în ambele-i aplicații, la fel expus primejdiilor propriilor sale insuficiențe ori carenței de caracter. Oare un Arghezi, un Ion Vinea, un G. Călinescu, un Camil Petrescu nu apar prezenți în integralitatea producției lor, literatura ca atare și coloana de
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
prin asumarea responsabilității: 1. memorizarea victimelor, 2. memoria necritica a Mișcării Legionare cu două subcategorii, eroizarea liderilor politici și a militanților și cea a elitei culturale extremiste și 3. minimalizarea memoriei victimelor prin "etnicizarea" memoriei Holocaustului. Prima categorie este ușor recognoscibila de către majoritate. Am în vedere dezvoltările în spațiul public a manifestărilor inaugurate odată cu gestul politic simbolic al statului român de asumare a responsabilității Holocaustului. Raportul final al Comisiei "Elie Wiesel" (2004), Memorialul Victimelor Holocaustului din România (2009), discursuri publice oficiale
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
dă dovadă autorul Semnelor și reperelor față de tot ce ține de vechile familii, case, monumente, străzi la care se închină esteticește. La antipodul omului de știință literară, abstras, pedant, anticalofil, de un inevitabil reducționism, asemenea ,diletanți", a căror stirpe e recognoscibilă și în promoțiile de intelectuali mai recente, răspund unei prospețeimi spirituale, unei întoarceri în zona rodnică a contactului dintre un existențial fie și, pînă la un punct, simulat, și o creație fie și, pînă la un punct, aleatorie, lăsată în
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
susținere armată. Niciodată ea nu se află în primejdie fizică, chiar cînd aportul gangsterilor lui tati e absent. Așa că tot filmul se reduce la un joc psihologic, al cărui rezultat e ușor de ghicit. Chiar dacă și la Dogville, trema era recognoscibilă, dai de ea în literatura americană la tot pasul. Ca să nu mai zic că reprezintă o angoasă predictibilă: e firesc ca America, cîndva o țară a spațiilor largi, să trăiască tarată de pericolul buzunarelor de anormalitate comunitară care se creează
Danez and american by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10704_a_12029]
-
un reciclat sau un oportunist de curte nouă, Corneliu Buzinschi a avut o comportare demnă și în răstimpul ,epocii de aur", elaborînd nu numai un capitol al uneia din cărțile sale, de tăioasă oponență politică, Tîndală-împărat, în care era lesne recognoscibil ,geniul carpatin", ci și proiectînd o trilogie care trebuia să cuprindă scene ale grevei minerilor din 1977. Urmarea? înscenarea unui ,accident" de mașină în 1979, cînd scriitorul plecase în Nordul Moldovei pentru a strînge material documentar de la părinții cîtorva dintre
Un martor incomod by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10926_a_12251]
-
de pasionantă istoria unui autor care a pierdut manuscrisul unui roman și se chinuie să-l rescrie? Fără conflicte puternice, în care să fie angrenate personaje consistente tipologic, fără vână epică și date concrete ale unui timp istoric și social, recognoscibil în rezoluția realistă a paginilor, fără întâmplări spectaculoase, psihologii complexe și serializarea unor experiențe (de)formatoare, Ficțiune și infanterie se citește totuși, în mod curios, ca un policier. Dacă nu unul al faptelor literaturii, atunci al proiecțiilor ei și al
Testiban rescrie un roman by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11002_a_12327]
-
socialism, care s-a interesat mai degrabă de precizarea identitara a eului individual alienat în mecanismele "statului-întreprindere", decât de contradicțiile materiale dintre clase luate în ansamblu. Nici organizarea comunistă nu oferea o soluție satisfăcătoare, atâta timp cât mercantilismul, birocratismul, militarismul erau trăsături recognoscibile în egală măsură în Statele Unite și Uniunea Sovietică, pana într-acolo încât Charles Wright Mills să considere comunismul un fel de capitalism substituit 26. Ambele sisteme împiedicau realizarea de sine a personalității libere prin întreținerea falsei conștiințe consumeriste, care subordonă
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
este un delusion of grandeur. Nici nu mă leg de titlul intenționat vulgar al piesei (preluat neutru de americanul de rând), ci de irelevanța unei astfel de oferte culturale străinătății pentru a ne remarca intru... cultură și spiritualitate. Reprezentativ și recognoscibil Eminescu este nu doar poet „național” prin identificarea românilor cu spiritul său timp de un secol și mai bine, el este reprezentativ pentru cultura noastră așa cum doina este identificabilă cu folclorul românesc, și nu cel francez, german sau englez! (Politica
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
românesc cel promovabil și reprezentativ! Tema ar merita discutată mai pe larg; globalizarea Îmbină tot mai mult cultura și turismul, cultura Într-o definiție mai largă incluzând artiștii populari, artizanii, turismul cultural, agroturismul, etc.). Pentru promovarea lui Eminescu ca icoană recognoscibilă internațional nu există În prezent nici o strategie culturală. ICR-ul ar fi trebuit de mult să fie numit „Institutul Eminescu', după modelul Institutului Goethe, ceea ce ar produce cel puțin recognoscibilitatea numelui său ca fiind legat de România. Eficacitatea unei astfel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]