111,719 matches
-
de ideologia lui nobilă care promitea egalitatea în drepturi, încetarea oricăror discriminări de rasă, libertate pentru toți. Am fost atrași de el din rațiuni istorice pe care le cunoști și tu prea bine. Astăzi ne vine cumplit de greu să recunoaștem că ne-am înșelat, că am fost duși cu preșul, că în practica socială tot ce a fost înălțător și romantic s-a transformat în maledicție, că ne-am irosit poate anii cei mai frumoși din viață - tinerețea plină de
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
cei mai frumoși din viață - tinerețea plină de elanuri și energii - în folosul unei activități prin care ne-am pus singuri călușul la gură și care a mutilat în realitatea cotidiană suflete și destine. Fiindu-ne atît de greu să recunoaștem falimentul acestei iluzii, cum frumos scria François Furet, mulți dintre noi am preferat să-l ignorăm. Eu însumi am citit relativ puțin - trebuie s-o recunosc - despre amploarea și diversitatea crimelor comuniste, în schimb am fost avid să cunosc toate
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
a mutilat în realitatea cotidiană suflete și destine. Fiindu-ne atît de greu să recunoaștem falimentul acestei iluzii, cum frumos scria François Furet, mulți dintre noi am preferat să-l ignorăm. Eu însumi am citit relativ puțin - trebuie s-o recunosc - despre amploarea și diversitatea crimelor comuniste, în schimb am fost avid să cunosc toate cărțile importante care s-au scris despre nazism și fărădelegile lui, în mod special despre Holocaust și, desigur, despre antisemitism și îndelungata lui istorie. Faptul că
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
și nimic despre Holocaust). Poate că însăși pasiunea cu care intelectualii (nu numai evrei) s-au angajat dintru început pe meterezele comunismului stalinist tot pe ignoranță a fost bazată. Și desigur că mai tîrziu nu le-a fost ușor să recunoască chiar față de propria lor conștiință că s-au investit cu trup și suflet în implementarea crimei și minciunii fără granițe. Dar cum să ne explicăm excesele de zel, faptul mai ales că și atunci cînd adevărul a început să iasă
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
ar fi putut avea o lungă discuție, în care Sebastian să-i arunce în față lui Eliade toate reproșurile sale (cu prisosință justificate de istorie) iar Eliade să se apere, să încerce să se explice, să fie forțat să-și recunoască greșeala - forțat de logica interioară a noii situații istorice și de propria sa conștiință. în acest scenariu ipotetic, nu-i deloc exclus ca Sebastian să-l fi absolvit pe Eliade așa cum Leo Baeck, fostul rabin al Berlinului și supraviețuitorul de la
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
care înțeleg se salvează. * Deși Cronicarul are obiceiul (tabiet, nu glumă) de a citi întîi și întîi în Dilema rubricile lui Codrescu (dacă dl Agathon ar citi, textul despre Dracula Land i-ar fi lectură obligatorie) și Cosașu, trebuie să recunoască, după ce a văzut numerele 473 și 474, că sînt multe alte lucruri demne de a fi semnalate în revista pomenită. Ancheta despre mass-media (pusă sub sugestiva întrebare: Scopul scuză mijloacele de informare în masă?), interviul dnei Chiper cu dl Mihai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
ADEVĂRUL: "Deputatul Mihai Mălaimare i-a cerut scuze publice lui Șerban Madgearu". Cu mici deosebiri am regăsit știrea și în alte cotidiane. Într-adevăr, deputatul Mihai Mălaimare i-a cerut scuze în public președintelui Consiliului Național al Audiovizualului, Șerban Madgearu, recunoscînd că respingerea raportului alcătuit de C.N.A. a fost hei-rupistă. Să ne scuze colegii de la Adevărul neîncrederea, dar o asemea știre e tot mai greu de întîlnit și de crezut în România. * Cum strîng parlamentarii români relațiile cu omologii lor din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15310_a_16635]
-
-mi pot ascunde stupefacția, este mai ales din cauza lejerității cu care președintele și premierul s-au lăsat antrenați într-o manipulare atît de vădită. Doresc ei să ne reamintească de politizarea culturii de dinainte de '89, în care cine nu era recunoscut oficial devenea disident? Doresc să dividă încă o dată breasla teatrului? (Tot în paranteză fie spus, au luat an de an premii la UNITER actori, regizori și scenografi valoroși, indiferent de orice considerent, inclusiv oportunistul de care aminteam.) Sau pur și
Politizarea teatrului by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15311_a_16636]
-
în 22, Biroul de presă al Academiei Române răspunde, pe aproape o jumătate de pagină de revistă, învinuirii de plagiat aduse, într-un număr anterior, de către dl Ș. Papacostea coordonatorilor volumului IV din Istoria Românilor, volum editat sub egida Academiei. În loc să recunoască modul absolut neștiințific de preluare și citare, Biroul de Presă dă vina pe dl Papacostea, care n-ar fi dorit să participe la efortul colegilor săi de a reînnoi versiunea din 1980 a tratatului; dacă nu refuza, "toate fragmentele de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15336_a_16661]
-
le spun ceea ce-ar merita: Vade retro! Din problemă individuală a fiecăruia dintre noi, politrucii cu sutane au făcut din religie echivalentul desfășurarii actelor sexuale în public. Ei au confiscat și batjocorit însăși esența spiritualității umane: intimitatea. Nu am, recunosc, o vastă experiență a lumii monahale. Dar din ceea ce văd la televizor sau în diverse împrejurări publice, nu țin minte să fi descoperit mai mult de doi-trei oameni ai bisericii care să vorbească, cu adevărat, un limbaj în egală măsură
De-a secu(la)rizarea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15338_a_16663]
-
și nedrept, opus fragilității mamei învinse mereu ne amintește de extraordinarul număr din Apostrof în care mai mulți scriitori evocau figura paternă. Nu e un simplu joc cu iz freudian, iar Marta Petreu își dovedește încă o dată obiectivitatea atunci cînd recunoaște că toată această imagine demonică a avocatului Eugen N. Ionescu, construită de propriul fiu, e o simplă imagine, probabil trunchiată, probabil contorsionată. încă un joc al manieristului, încă o strategie. Cartea se încheie cu o apropiere între Cioran și Ionescu
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
extremiste actuale. Seria loviturilor scurte a continuat: dl Podgoreanu, parlamentar cu funcții în politica externă a României, a fost și el acroșat și anunțat, de la obraz, că dacă vrem să intrăm în N.A.T.O., trebuie să scăpăm de securiști. Să recunoaștem: avertismentul nici că putea veni mai rău pentru partidul de guvernământ, tocmai "împrospătat" cu doi dintre dezertorii din circul politic al lui Vadim. Neacșu și Mercea sunt persoane care există parcă dinadins pentru a-i scoate din sărite pe paznicii
Câtă democrație, atâta N.A.T.O.! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15362_a_16687]
-
ciocul mic", vorba unui clasic al PSD. Dar în timp ce amărăștenii au curajul semnăturii, riscând să se aleagă cu capul spart de ferocele satrap local, domni de la oraș se plîng de abuzurile Puterii recurgînd la anonima prin Internet. Există însă, să recunoaștem, și un motiv care dă dreptate, pînă la un punct armaghedonizanților: anonima a ajuns mai semnificativă și mai productivă, de la un anumit nivel în sus, decît acuzația formulată sub semnătură. Anonima a devenit un fel de instanță în România în
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
o carte imposibil de lăsat din mână? Nu numai erotismul "curat", puternic, care pune mai presus spiritul, nu numai întâmplările palpitante de roman polițist, ci mai ales permanenta atingere a lumilor și realităților care ne obligă pe toți să ne recunoaștem responsabili de Istorie - și nu în ultimul rând stilul de o limpiditate pătrunzătoare, geam pe care praful nu se va așeza prea curând. Bernhard Schlink. Cititorul. Traducere de Ana Mureșanu. Postfață de Dumitru Radu Popa. Ed. Polirom, 2002
Povești despre întrebare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15333_a_16658]
-
ca și cum acesta n-ar fi fost ultima verigă, degradată, infectată de xenofobie, a comunismului, cu efectele, azi, cele mai primejdioase. Chiar dacă, spre a-l parafraza, și-a schimbat acul busolei și se drapează într-un românism ce nu-și mai recunoaște legătura ombilicală cu ceaușismul, programul d-sale, retrograd, izolaționist și agresiv, a rămas la fel de antiromânesc. Probele de antisemitism înfățișate pînă aci sînt departe de-a epuiza acest filon bogat din discursul protocronistului. Mai putem aduce și altele, ce se revarsă
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
române". Deci nu Comitetul Central, nu secția acestuia de propagandă, ci doi autori, de altminteri, cu totul marginali în ierarhia literară oficială, ar fi "stabilit" odioasele operații! Vînătoarea de vrăjitoare se desfășoară din plin. Prolectultismului, acțiunii sale antiaxiologice li se recunoaște doar o adresă antiromânească. Înlocuind critica necesară a comunismului, xenofobia se manifestă ca o încercare de îndreptățire a acestuia: "Seria de atacuri, de mai tîrziu, asupra lui G. Călinescu, semnate de Vicu Mândra, de N. Tertulian, care vor culmina în
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15370_a_16695]
-
își propune să caute fondul autohton, strîns legat de o majoritate care n-a avut nici mijloacele, nici interesul de a se exprima: asupra ei a fost astfel extins discursul unei minorități în care cu greu s-ar fi putut recunoaște. Cele cinci capitole ale cărții tratează aspecte diferite ale vieții sociale din perioada pe care autorul refuză s-o numească Evul Mediu, aspecte a căror evoluție este esențială în procesul nașterii unei societăți politice: Economia politică a iertării (cadrul juridic
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
voce sobră și rece. -Dar tu de ce nu te întorci cînd te cheamă? - a zis el. Eu am căzut pe gînduri în legătură cu înțelesul cuvintelor sale, cînd el iar a deschis gura și a zis: - Ce-i cu tine? Nu mă recunoști, sau ce? Doar sînt fratele tău. Eu iarăși m-am gîndit la cele spuse de el, iar el iarăși a deschis gura și a zis: - Ascultă, frate. Nu-mi ajung pentru zahăr patru ruble și îmi pare rău să pierd
Proze scurte de Daniil Harms by Mihai Vakulovski () [Corola-journal/Journalistic/15332_a_16657]
-
uriaș la public, provoacă un "fenomen de masă"! Françoise Giroud mărturisea că, la prima vizionare a lui Amélie, la lansare, nu și-ar fi putut imagina cîtuși de puțin ce avea să se întîmple; la fel, selecționerii Cannes-ului au recunoscut că, în avalanșa de sute de super-oferte, nu au depistat Cenușăreasa. Sociologi și psihologi - nu critici de film - ar putea explica "tendințele" ascunse în acest succes, ce anume a găsit publicul în Amélie, cărei necesități, cum se spune în marketing
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
pentru a fi văzut de Dumnezeu, și nu oricine are forța de a trece printr-o asemenea încercare. Povestirile lui Rilke sunt tot un fel de poeme, de altfel reiau și dezvoltă teme ale poeziilor, unele fiind foarte ușor de recunoscut. De pildă, poemul Titelblatt din Das Buch der Bilder transpare în proza De ce vrea bunul Dumnezeu să existe săraci: ambele sunt apologii ale artistului dezgolit de bunuri lumești, obligat să cânte pentru a fi luat în seamă, până la urmă, de
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
face stânga" (cu toată simbolistica aferentă a religiilor monoteiste), dreapta Domnului, încă neiertată, umblă prin lume. Sângele izbucnește până la urmă, după smulgerea ei, într-o imagine apocaliptică: "întregul pământ era acum roșu de sângele Domnului și nu se mai putea recunoaște ce se întâmpla acolo jos. Atunci ar fi fost aproape cu putință ca Dumnezeu să moară. Cu o ultimă încordare își strigă înapoi mâna dreaptă și ea veni, palidă și tremurătoare, și se întinse la locul ei ca un animal
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
mai mulți turiști și ar fi cu adevărat un gest civilizator. Văzîndu-i ministrului de resort zîmbetul semidoct cu care își anunță triumfurile de genul Dracula Land, mă întreb dacă mai putem lega vreo speranță de patrimoniul urbanistic național. Trebuie să recunosc că, în această privință, optimismul nu mă dă afară din... bloc.
Orașe by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15411_a_16736]
-
și cetățeni străini, de intențiile acestuia de a-și publica romanele interzise de Cenzură în străinătate, de faptul că manuscrisele erau puse la adăpost chiar în casa lui D.O., n-avea nici o mustrare de conștiință pentru abjecta trădare. Da, recunoaște el, sînt responsabil de această trădare, cînd am luat decizia de a deveni informator am știut ce fac. Dar pentru ce o făcea, din ce motive poți fi atît de ticălos, asta n-a reieșit. În emisiunea de la Realitatea T.V.
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
o operă pe care n-au isprăvit-o". Regretînd că "s-a declamat o ideologie nouă" pe baza unor "deprinderi vechi" (în treacăt fie spus, chiar dl. Ungheanu e unul din făurarii acestei "ideologii noi"; oare din modestie nu-și recunoaște contribuția în chestiune?), autorul emite o altă teză burlescă, potrivit căreia credincioșii de altădată ai capelei moscovite și-ar fi găsit adăpost sub aripa Europei libere, în speță a redacției pariziene a postului de radio, conduse de Monica Lovinescu și
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
o mare parte a Islamului oficial promovează ca principiu de bază în relația om-divinitate, om-om, iubirea. Școala de poezie mistică de la Bagdad, influențată de neoplatonismul sufist, a fost în secolul al X-lea adevărata inițiatoare a liricii erotice mistice. Recunoaștem motivele familiare: a muri din dragoste, persoana iubită este îngerul din cel ce iubește, a iubi înseamnă a fi mai aproape de Alah, " Eu sunt tu", sufletul este o cetate, "mor pentru că nu pot să mor" (Teresa de Avila), ș.a.m.
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]