17,060 matches
-
adresată unei Ťelite birocraticeť" etc. Caius Dobrescu omite aici faptul că, deși resursele imaginarului au fost adesea utilizate în scopuri politice, una din "politicile" imaginației rezidă tocmai în capacitatea sa de a transgresa ideologicul. Mai mult, chiar și fără a recurge la asemenea esențialisme estetice, o asemenea cale de lectură mi se pare păguboasă din punctul de vedere al "randamentului" lecturii: se pierde mai mult decât se "traduce". În al doilea rând, distincția public/ privat dezavantajează așa-zisa poezie "vizionară". Dacă
"Politicile" imaginației by Andrei Terian () [Corola-journal/Journalistic/11768_a_13093]
-
ce se pune pe sine în scenă cu o dezinvoltură care poate fi taxată de pudibonzi drept indecență, deși tocmai această postură psihosomatică, atît de neconvențională, alcătuiește o probă de candoare. Cochetăria feminină e, firește, ambițioasă, producînd forme livrești și recurgînd la bucle caligrafice: "Nu mai știu cum arăt/ aici unde ochiul face înconjurul său nevăzîndu-se/ aici unde nisipul te face una cu pămîntul astupîndu-te/ Scriu pe nisip: Nexus Plexus Sexus/ Minodora Mitrodora Nimfodora pînă cînd/ nisipul o ia razna (eu
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11789_a_13114]
-
popular, auzindu-l întâmplător și incomplet la Radio muzical, într-o zi de sfârșit de februarie, câteva zile m-am chinuit să mi-l amintesc în întregime, cum îl știam din anii de școală de demult, fără să reușesc. Am recurs la memoria câtorva amici, vechi, nimic; numai frânturi. În cele din urmă, fiind un fidel ascultător al postului de radio Cultural și Muzical, am apelat la un tânăr și brav redactor, Eugen Lucan, rugându-l să mă... salveze. Efectiv, cum
Pe cărare sub un brad... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11841_a_13166]
-
Situația halucinantă a unui individ ca oricare dintre noi, ajuns în urma unei erori judiciare în situația disperată de a picheta sediul Senatului îi oferă autorului (un excelent jurnalist și analist politic) șansa de a călători prin gîndurile celor obligați să recurgă la această formă sui-generis de exhibiționism. Foarte puțini dintre noi, văzînd greviști ai foamei și familii în corturi pichetînd sediile unor instituții publice am avut curiozitatea să ne întrebăm ce se întîmplă în mintea acelor nefericiți. Cristian Teodorescu o face
Buimaci în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12901_a_14226]
-
spus multe și despre București, despre atmosfera care domnea în primul sfert al veacului al XX-lea acolo, despre Calea Victoriei, despre Promenada care a existat... În spatele descrierilor din roman se ascund și multe studii; am consultat numeroase documente fotografice, am recurs însă și la alte izvoare de informație. Personajele cărții s-au dezvoltat odată cu scrierea ei, au dobîndit o dinamică proprie, o existență care transgresează elementul biografic. Nu am fost interesat în primul rînd de istoria familiei, ci de caracterul exemplar
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
aceasta este biserica din cartierul nostru! Cum este posibil așa ceva? M-a preocupat mult această întîmplare fiindcă probabil și în procesul memoriei sunt posibile transferuri care s-au manifestat în momentul contactului cu orașul, cu locuitorii lui. R.B.: Nu am recurs întîmplător la cuvîntul arheologie pentru a califica romanul dumneavoastră. El mi se pare construit în straturi succesive și această stratificare a elementului epic, care nu este o materie solidă, ci mai degrabă una difuză, intuitivă, se alimentează tocmai din rezervorul
Christian Haller Pe urmele mamei - în Bucureștiul de ieri și de azi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12917_a_14242]
-
întîmplă. În starea de spirit în care se aflau protestatarii, cineva care era de partea lor și a sfîrșit prin a li se alătura nu s-ar fi mirat că unii dintre participanți demonstrau cu pieptul gol. Cei care au recurs la asta se străduiau să-i aducă pe trecători de partea lor. Știau că își pun viața la bătaie. Pentru cineva care a luat parte la revolta din 21 e destul de bizar să scrie: "Pe postament se urcase o mulțime
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
scara axiologică din timpul comunismului, cît și cea a exegeților care au avut „un cuvînt greu de spus“ la constituirea acesteia și care, în consecință, resimt orice evoluție, orice schimbare, drept o știrbire a autorității lor. În mod obișnuit se recurge la o calomnie ordinară. Și anume se pretinde că promotorii discuției libere, inconformiste, ar ținti nu altceva decît „tăierea cu foarfeca”, „demolarea”, „desființarea” valorilor literaturii române. Cu un termen asortat momentului ne vedem taxați drept fundamentaliști! Spre onoarea d-sale
Autoportret de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12928_a_14253]
-
în sînul Bisericii Ortodoxe. Nu neg că reacțiile apărătorilor drepturilor omului nu și-ar avea îndreptățire, dar nu poate fi negat nici că Biserica Ortodoxă are dreptul să-și apere credibilitatea. Călcînd Constituția? M-ar putea întreba careva. Cred că recurgînd la prevederea constituțională despre libertatea cultelor. Cu cîteva zile în urmă, același Bartolomeu Anania a ținut o predică prin care a criticat necruțător corupția. Asta nu e politică? S-ar putea întreba, dacă n-au și făcut-o, reprezentanții Puterii
O nouă strategie a BOR? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12942_a_14267]
-
altfel aveți de-a face cu PSD-ul!” Strict autentic! Ei bine faptul nu este izolat: multe cunoștințe, între care și cetățeni ai țărilor integrate european, mi-au povestit că au întâlnit atitudini similare, adică indivizi care, săvârșind abuzuri, amenințau recurgând la PSD ca la o sperietoare când li se atrage atenția că încalcă legile și regulile în vigoare; cât despre normele de minimă civilizație, este mai bine să le uităm. A invoca numele unui potentat pentru a acoperi o neregulă
Egalitate în fața legii? by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12971_a_14296]
-
putea să se aleagă și el cu un consultant politic de peste Ocean. Nu ar fi nimic rău dacă de la toate aceste detașamente de strategi și sfătuitori partidele românești ar deprinde bunele maniere politice din Vest.” După părerea editorialistului, partidele autohtone recurg la consultanții străini pentru a construi „o cu totul altă realitate decît cea autohtonă” recurgînd la „iluzioniști ambulanți”. Iar rezultatul ar putea fi „năucirea alegătorilor care vor o schimbare, dar nu știu unde s-o găsească” * „Dezvăluirile din ROMÂNIA LIBERĂ au avut
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
nimic rău dacă de la toate aceste detașamente de strategi și sfătuitori partidele românești ar deprinde bunele maniere politice din Vest.” După părerea editorialistului, partidele autohtone recurg la consultanții străini pentru a construi „o cu totul altă realitate decît cea autohtonă” recurgînd la „iluzioniști ambulanți”. Iar rezultatul ar putea fi „năucirea alegătorilor care vor o schimbare, dar nu știu unde s-o găsească” * „Dezvăluirile din ROMÂNIA LIBERĂ au avut efect. Primul baron exclus din PSD. Aurel Cucu - patronul finanțărilor europene din Dâmbovița” citim în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12968_a_14293]
-
săi deoarece ea marchează o perioadă în care curiozitatea în fața mânuitorilor condeiului crescuse enorm, câștigase o nouă calitate. Literatura părăsise încetul cu încetul o colivie, se strecurase în mulțime, contaminată de gustul ei, avidă să satisfacă o așteptare colectivă. Mai recurg la două motive pentru a explica interesul pe care îl acord acestui moment. Vorbind despre fascinația cafenelei și despre zborul de cometă al lui Sartre împlinesc o promisiune anunțată din startul unui eseu al meu consacrat unor icari prăbușiți. Am
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
este dată uitării nici monetăria geto dacă, tezaurele monetare descoperite și publicate în ultimul secol contribuind la cunoașterea acestui fenomen istoric. Perioada regalității lui Burebista este abordată separat, pornind de la izvoarele scrise și epigrafice (Strabo, Iordanes, inscripția de la Dionysopolis). Se recurge și la analiza numelui Burebista și se face referire la încadrarea cronologică a domniei acestuia (în special controversa asupra anului 82 a.Chr, considerat în istoriografia românească ca moment de început pentru domnia regelui dac). Urmează descrierea evenimentelor politice din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
România literară) publicistica literară va mai cunoaște și alte sincope, de pildă după 1971 sau în toată jumătatea a doua a deceniului 9. Trebuie spus totuși că numărul articolelor critice neinfestate ideologic sau al recuperărilor de istorie literară care nu recurg la criteriile strîmte ale “revalorificării moștenirii culturale” este destul de mare în paginile Gazetei. Literatura însăși care se publică începe să fie una adevărată. Dezbaterile (foarte la modă, și pe cele mai diferite teme, de la lirismul poeziei la “conflictul dramatic”, de la
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
lui Nicolaus Sombart - și mai cu seamă în volumul de față, - expresia încercării de a rupe barierele patriarhatului, exponent al unei ordini opresive, antiliberale. Negarea acestei ordini nu o face uzînd de instrumentele agresive ale vreunei ideologii sau doctrine, ci recurgînd la exegeza dezinvoltă, nonșalantă, a culturii, la imersiunile, tulburătoare uneori, în rezervoarele intimității sau ale teoriei psihanalitice. Nefiind doctrinară, viziunea lui Sombart asupra unei lumi în care reconcilierea celor doi termeni ai axei arhetipale masculin/feminin se face prin mijlocirea
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
Nostiz, o veritabilă “mare doamnă”, a împărătesei Sissi (Elisabeta a Austriei, pe care și Cioran o idolatriza, în felul lui). “Machismul” teuton este de cu totul altă natură decît cel meridional și poate de aceea și armele la care Sombart recurge pentru a străpunge armura acestuia provin din arsenalul “curtoaziei” al “savoir vivre”-ului de sorginte romantică, în care femeia protejată de brutalitățile lumii creează o ambianță reconfortantă impunînd celor din jur regulamentul de funcționare al saloanelor - un adevărat spațiu “matricial
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
de a exprima toate opiniile” n-ar putea pune capăt relelor născute din univocitatea abuzivă a sectarismelor religioase sau filosofice, aceasta e singura cale pentru aflarea adevărului și împlinirea binelui. Cu deosebire relevantă ni se prezintă quadrupla motivație la care recurge filosoful englez pentru a demonstra necesitatea jocului liber al opiniilor. O reproducem cu încredințarea că e utilă pentru a corija înclinația recurentă a unora către intoleranță, în speță tentația actuală a reconstituirii, sub felurite pretexte, a cenzurii, nu doar relicvă
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
plecat la vînătoare cu vecinul) și Roxana Bichel (personaj cheie de la APAPS, fiind ușor de depistat în comisiile de privatizare ale tuturor marilor obiective împinse de guvernare pe valurile economiei de piață)”. Valoarea imobilului, potrivit opiniei experților la care a recurs Evenimentul: „un milion de euro”.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13031_a_14356]
-
modul respectuos, respectabil și profesionist în care se poate realiza o emisiune tv. Este dovada că se pot face lucruri de calitate fără a cădea în derizoriu; că poate exista umor de calibru, molipsitor/binefăcător și deconectant, fără a se recurge la scabroșenii, obscenități și prost gust; iar prezentatoarea, Alexandra Velniciuc, este un insert simpatic, inteligent și de bun simț în contextul întregii producții. 2.Fiindcă la “Piersic show”, duminică de duminică, îmi regăsesc/retrăiesc patimile după dragi și mari actori
“Televiziunea, dragostea mea” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13029_a_14354]
-
dacă nu cunoașterea canonului sever, implacabil, ce presupune excorierea imaginației? Valentin Petculescu este fascinat de modulațiile cromatice ori enarmonice, mai puțin riguroase ori tranșante, dar infinit mai subtile și provocatoare. Discursul, eminamente expozitiv, comportă un travaliu în tonalitate impresionistă, ce recurge la tehnici repetitive sau improvizatorice. Rând pe rând diarist, grefier, martor, avocat, judecător, ucenic sau maestru, Valentin Petculescu ia act, se miră, se confesează, operează și, ceea ce este poate cel mai important, pune degetul pe rană, în așa fel încât
Grația ca o săgeată by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13070_a_14395]
-
din intenția de a-și proteja familia sau din simpla dorință a scriitorului de a fi lăsat să își facă meseria - ea cred că nu poate fi negată și nici acoperită cu o aură de dizident 1) la care se recurge îndeobște nu doar în ceea ce îl privește pe scriitorul în cauză. Cu toate acestea, este bine de știut că nicodemismul lui Moravia a fost de scurtă durată și că nu se reflectă în nici un fel în scrierile sale. În sfârșit
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
oficiile de gazdă. Împreună cu Denisa Comănescu și Rodica Binder încercăm înaintea spectacolului să creionăm din cîteva linii tremurate portretul interior al Aglajei. Cîtă aproximație. De ce nu putem înțelege nimic decît raportîndu-ne la noi? În sală sînt toate locurile ocupate, se recurge la strapontine și trepte. Stau la balcon între Rodica Binder și Ludwig Metzger, realizatorul filmului pentru televiziune dedicat Aglajei Veteranyi. A venit de la Köln. Mă tem că n-o să-i placă spectacolul. Îi știu de-acum pe germani. Sensibilitatea lor
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
care mi-am pus-o adesea, al cărei ecou răzbate în rândurile acestui volum, a fost: Mai are timpul răbdare? Sau, altfel formulat: Unde ne-a fost trecutul? Unde ne e prezentul? Cum să reașezăm literatura în timp, fără a recurge nici la foarfeci și ghilotine, nici la pasta de lipit și corsetul de ghips?" (p. 6) În prima secțiune a cărții, Texte, scriitori, lecturi, Liviu Papadima înregistrează par-ti-cularitățile stilistice ale unor scriitori importanți din literatura română, surprinzând la fiecare felul
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
cazul subtitlurilor, nelipsite și ele, apare repetitiv cuvântul Luceafărul, ca și cum pledoaria pentru arheul eminescian ar urma o triadă aprioric sfântă. Spre această concluzie ne duce și convingerea autorului Însuși că, angajându-se să vorbească despre perfecțiune, nimerit ar fi să recurgă la o formă/formulă sfântă. Prima parte se intitulează Transsubstanțierea hyperionică a lumii și reproduce un text din Spațiul poetic eminescian (1982), mai precis Întregul capitol Luceafărul - spațiul absolutului. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvoltă „o sinteză de spații
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]