1,648 matches
-
referitoare la principiul securității juridice și la standardele de calitate a legii, astfel cum sunt prevăzute de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000. Sunt indicate, în acest sens, o parte dintre deficiențele de tehnică legislativă, precum și ambiguitatea redacțională a unor sintagme/expresii/formule ale legii, semnalate de Consiliul Legislativ în cuprinsul avizului său emis în procedura de legiferare, care se regăsesc, punctual, la art. 2 pct. 7, 21 și 28, art. 3 alin. (1) lit. a), art. 4^2 alin. (10
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
lege a fost declarată neconstituțională în cadrul controlului anterior de constituționalitate, pe motivul încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție. În cauza soluționată prin decizia mai sus menționată, Curtea a constatat că respectiva lege, prin gradul său ridicat de ambiguitate redacțională, determina serioase îndoieli cu privire la însăși sfera relațiilor sociale reglementate prin acel act normativ, ceea ce nu se poate reține în prezenta cauză. ... 51. În ceea ce privește dispozițiile art. I pct. 7 din lege, cu referire la art.
DECIZIA nr. 338 din 14 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271597]
-
lege, care enumeră componentele organizatorice pe care le poate avea orice instituție de învățământ superior pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, susținându-se existența unei vădite încălcări a securității juridice, date fiind neclaritatea și ambiguitatea ce caracterizează maniera redacțională. În acest sens, autorii sesizării apreciază că, în lipsa unei definiții a componentelor organizatorice, prin modalitatea de redactare a textului de lege se instituie o insecuritate juridică în ceea ce privește reglementarea componentelor organizatorice cuprinse de instituțiile de învățământ superior
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
superior, care enumeră componentele organizatorice pe care le poate avea orice instituție de învățământ superior pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, susținându-se existența unei vădite încălcări a securității juridice, dată fiind neclaritatea și ambiguitatea care caracterizează maniera redacțională. Curtea observă însă că textul criticat cuprinde o enumerare exhaustivă, deosebit de detaliată a ceea ce se înțelege prin noțiunea de „componente organizatorice“. Ca atare, nu se poate susține că absența unei definiții generice a acestor componente ar fi de
DECIZIA nr. 339 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271755]
-
a realizat în condițiile inexistenței unei definiții legale a acestui tip de autorități, întrucât Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, în vigoare la momentul elaborării acestei formule redacționale, nu oferea o explicitare a semnificației sintagmei menționate. ... 21. În prezent, potrivit prevederilor art. 2 lit. e) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, sintagma „jurisdicție administrativă
DECIZIA nr. 355 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257669]
-
dacă aceasta a fost intenția legiuitorului la redactarea normei. ... 12. Referitor la art. 15 din lege, care prevede, la alin. (1), că ședințele de judecată se înregistrează de către instanță prin mijloace tehnice video sau audio, se susține că ambiguitatea redacțională este evidentă, întrucât s-ar înțelege că acestea nu pot fi înregistrate audio-video, ci doar audio sau video, ceea ce ar fi absurd. Spre exemplu, o simplă înregistrare video nu ar fi utilă fără înregistrarea audio a acesteia. O astfel
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
și anume incompatibilitatea sau absența, spre deosebire de textele de lege criticate, referitoare la schimbarea membrilor celorlalte completuri de judecată la Înalta Curte de Casație și Justiție și la celelalte instanțe, nu reprezintă o problemă de constituționalitate, ci de consecvență redacțională, care excedează competenței de control exercitat de Curtea Constituțională, astfel că afirmația autorilor sesizării în sensul că aceste criterii ar trebui prevăzute și în cazul celorlalte completuri de la nivelul Înaltei Curți, precum și al celorlalte instanțe din sistem reprezintă
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
Curtea Constituțională, astfel că afirmația autorilor sesizării în sensul că aceste criterii ar trebui prevăzute și în cazul celorlalte completuri de la nivelul Înaltei Curți, precum și al celorlalte instanțe din sistem reprezintă o simplă propunere de ameliorare a stilului redacțional prin adoptarea unei soluții unitare. ... 157. Curtea reține că textele de lege criticate nu sunt susceptibile să conducă la schimbarea abuzivă a judecătorilor din componența completului, contrar celor susținute în critica formulată. Aceasta deoarece ambele articole vizate impun o triplă
DECIZIA nr. 522 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261392]
-
adoptare a legii în urma cererii de reexaminare. Invocă cele statuate de instanța de contencios constituțional în Decizia nr. 334 din 10 mai 2018, potrivit cărora dacă se formulează o obiecție de neconstituționalitate fără a contesta diferența specifică dintre varianta redacțională a legii reexaminate și cea inițială a legii, aceasta va fi declarată ca fiind inadmisibilă. Guvernul concluzionează că „toate aceste critici vizează texte care se aflau și în varianta inițială a legii“. ... 28. Cu privire la susținerea potrivit căreia prin
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
sau ordinea de sesizare a Camerelor Parlamentului. În măsura în care titularii dreptului de sesizare a Curții Constituționale prevăzuți la art. 146 lit. a) teza întâi din Constituție formulează o obiecție de neconstituționalitate fără a contesta diferența specifică dintre varianta redacțională a legii reexaminate și cea inițială a legii, Curtea urmează să constate inadmisibilitatea acesteia“. ... 56. Raportat la cauza de față, Curtea constată că, prin cererea de reexaminare formulată, Președintele României a cerut Parlamentului să reanalizeze legea din perspectiva impactului bugetar
DECIZIA nr. 443 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261701]
-
înregistrate la alegere fie audio, fie audio-video, ceea ce ar fi absurd, iar, pe de altă parte, posibilitatea înregistrării probelor orale doar prin mijloace audio reprezintă o vulnerabilitate care poate afecta credibilitatea concursului și, implicit, a sistemului de justiție. Ambiguitatea redacțională a legii supuse controlului de constituționalitate este evidentă, ceea ce determină serioase îndoieli cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 619 din 11 octombrie 2016, paragraful 45), cu consecința
DECIZIA nr. 520 din 9 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261390]
-
cu trimitere o singură dată reprezintă o opțiune a legiuitorului (paragraful 59). ... 134. Cu privire la faptul că textul criticat nu prevede în mod expres că instanța supremă va rejudeca procesul în fond, Curtea Constituțională a precizat că: „48. Deficiența redacțională anterior relevată vizează acuratețea exprimării, fără a fi de natură să imprime actului normativ în cauză un caracter imprevizibil, întrucât destinatarii acestuia, având în vedere calitatea lor (judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție), pot cu ușurință determina sensul
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
la conținutul noilor prevederi. Se arată că legea astfel adoptată nu a fost retrimisă Senatului pentru a se rediscuta propunerea legislativă împreună cu amendamentele aduse la Camera Deputaților. ... 4. Se mai susține că, în varianta finală a legii votate, forma redacțională a art. I pct. 1 [cu referire la introducerea alin. (2^3) la art. 9 din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996] diferă, în privința conținutului juridic, de cea care a fost dezbătută la Senat. În acest sens se
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
criticată încalcă exigențele art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la principiul securității juridice, cu consecința neconstituționalității legii în ansamblul său. ... 8. Totodată, se mai susține că, în condițiile formulării ambigue a textului nou-introdus, în cadrul formei redacționale a dispozițiilor art. I pct. 7, adoptate la Camera Deputaților [cu referire la art. 41 alin. (3) lit. c) pct. (i) din Legea nr. 7/1996], sunt introduse o serie de categorii de detentori apți să încheie procesul-verbal de vecinătate. În
DECIZIA nr. 7 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267209]
-
semnalăm că nu este precizată modalitatea prin care aplicarea măsurilor de centralizare a stocurilor de produse agricole se preconizează a fi realizată și nici structurile din cadrul ministerului însărcinate cu efectuarea centralizării stocurilor de produse agricole“. ... 19. Prin urmare, ambiguitatea redacțională a legii supuse controlului de constituționalitate este evidentă, de necontestat, ceea ce determină serioase îndoieli cu privire la efectele pe care legea le-ar putea produce (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia Curții Constituționale nr. 619 din 11 octombrie 2016
DECIZIA nr. 120 din 16 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267210]
-
că, deși lăsa impresia că depune o muncă sârguincioasă, scriitorul se străduia să eludeze propaganda. Așa reiese din relatările unei cunoștințe din redacție (sursa „Crișan"), la zece luni de la eliberarea lui Doinaș din detenție: „1) din punct de vedere profesional, redacțional, lucra foarte prompt, conștiincios și bine; 2) ca scriitor de articole în revistă, de asemenea, cu precizarea că evita o angajare hotărâtă pe linia scrisului și criticii de artă realist-socialistă; 3) din punct de vedere ideologic, se deducea un refuz
Ștefan Aug. Doinaș și Ștefan Popa. Două semnături, același autor by George Neagoe () [Corola-journal/Journalistic/5986_a_7311]
-
redacție este redactorul șef. Articolul 27 În caz de divergență între redactorul șef și majoritatea membrilor colegiului de redacție, problema asupra căreia nu s-a realizat acordul se supune editorului pentru a hotărî. Articolul 28 Redactorul șef răspunde pentru activitatea redacționala, economică și organizatorică a organului de presă. Redactorul șef este obligat să ia măsuri pentru îndeplinirea planului tematic aprobat de colegiul de redacție, pentru folosirea rațională a personalului redacțional, pentru continuă îmbunătățire a eficienței politice și economice a organului de
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
editorului pentru a hotărî. Articolul 28 Redactorul șef răspunde pentru activitatea redacționala, economică și organizatorică a organului de presă. Redactorul șef este obligat să ia măsuri pentru îndeplinirea planului tematic aprobat de colegiul de redacție, pentru folosirea rațională a personalului redacțional, pentru continuă îmbunătățire a eficienței politice și economice a organului de presă, asigurînd că întreaga activitate să se desfășoare în concordanță cu funcțiile social-politice ale presei, cu orientarea stabilită de editor și consiliul de conducere. Articolul 29 Încadrarea sau eliberarea
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
eficienței politice și economice a organului de presă, asigurînd că întreaga activitate să se desfășoare în concordanță cu funcțiile social-politice ale presei, cu orientarea stabilită de editor și consiliul de conducere. Articolul 29 Încadrarea sau eliberarea din munca a personalului redacțional și tehnic-redactional se face pe baza hotărîrii consiliului de conducere, în condițiile prevăzute de lege, de către redactorul șef. La redacțiile fără personalitate juridică redactorul șef exercita atribuțiile prevăzute în alineatul precedent, în condițiile prevăzute de acesta și pe baza delegației
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
practică, pentru profesiunea de ziarist; cunoaște cel putin o limbă străină; are cunoștințe și deprinderi practice necesare exercitării în bune condiții a profesiunii de ziarist. În funcție de profilul organului de presă, editorul poate stabili și alte condiții de încadrare a personalului redacțional. Articolul 40 În exercitarea profesiunii sale, ziaristul are datoria: a) să contribuie cu toata capacitatea să la îndeplinirea funcțiilor social-politice ale presei, așa cum sînt stabilite de prezență lege și în documentele Partidului Comunist Român; ... b) să slujească cu devotament cauza
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
conținutului principalelor materiale publicate în ziarele centrale și locale. ... Prevederile art. 40-42 și 44 se aplică în mod corespunzător și ziariștilor colaboratori. Secțiunea 3 Atestarea și încadrarea în munca a ziaristului Articolul 50 Pot fi încadrați în presă, în munca redacționala: a) absolvenții cu diplomă ai Facultății de ziaristica; ... b) absolvenții cu diplomă ai altor instituții de învățămînt superior - după efectuarea perioadei legale de stagiu în specialitate - care au dovedit în activitatea anterioară aptitudini pentru profesia de ziarist, cu îndeplinirea cerințelor
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
aplică tuturor materialelor tipărite sau multiplicate, înregistrate, transmise sau făcute publice sub orice formă de comunicare, de oricare persoană, organizație sau instituție. Articolul 100 Organele de presă au obligația de a asigura că, în decurs de maximum 4 ani, personalul redacțional încadrat la data intrării în vigoare a prezentei legi să corespundă cerințelor de studii și pregătire profesională prevăzute în art. 39. Sînt exceptați de la îndeplinirea acestor condiții ziariștii care la data intrării în vigoare a prezentei legi mai au cel
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
reproducând doar cu acuratețe ediția mai veche, de Scrieri alese (vol. I. Poezii), de la Minerva, din 1970, coroborată cu cea de Opere alese din 1959, de la ESPLA. În noianul de ediții proaste din ultimii ani, e de salutat efortul echipei redacționale de la mult-vitregita editură Curtea Veche - redactor, Răzvan Năstase - de a furniza cititorului o ediție pe care acesta să o poată citi în condiții bune, dar și, în cazul publicului școlar, cu ajutorul căreia să poată lucra. Aparatul critic nu este de
Topîrceanu, azi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6168_a_7493]
-
cu fiecare nou număr al său. Astfel, sumarul din luna iulie al acestei publicații culturale care chiar reușește o remarcabilă sinteză între istorie și civilizație ne-a reținut atenția printr-o mulțime de subiecte interesante. De pildă, într-un articol redacțional sunt reamintite împrejurările în care Lascăr Catargiu a rostit, adresându-se lui Carol I, memorabilele vorbe „Aiasta nu se poate, Măria Ta!". Apoi, Răzvan Hoinaru prezintă impresiile de călătorie ale unor clerici scoțieni, Andrew A. Bonar și Robert McCheyne, prin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6175_a_7500]
-
în grabă, cu greșeli și lipsuri, în două volume care au apărut în 1969 și 1972 (vol. I: De la antici pînă la Leibniz, vol. II: De la Leibniz pînă la Rousseau). Cum însă destinul unei cărți nu se împiedică în detalii redacționale, cele două volume de Istoria filozofiei limbajului au exercitat o influență pe care nici o altă carte semnată de Coșeriu nu a mai atins-o. În cîteva decenii, Istoria filosofiei limbajului a dat naștere unei respectabile preocupări internaționale: lingvistica privită din
Cunabula verborum by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4875_a_6200]