391 matches
-
ajunge prin intermediul unor dispozitive (bare de legătură, întrerupător principal-disjunctor, izolator de trecere etc) în transformatorul principal care pe lângă rolul de coborâre a tensiunii are rolul și de reglare a tensiunii pentru motoarele de tracțiune. Mai departe tensiunea este redresată (cu ajutorul redresoarelor cu diode cu siliciu) și este transmisa motoarelor electrice. Locomotivele de ultima generație, captează de obicei de la catenară tot tensiune alternativă și o transmit transformatorului prin dispozitive asemănătoare locomotivelor românești. La acestea transformatorul are rolul doar de coborâre a tensiunii
Locomotivă () [Corola-website/Science/305960_a_307289]
-
planetă, o galaxie... — cu ochiul. Imaginea obținută de un telescop este situată la infinit, pentru obținerea unui confort vizual pentru utilizator. În fapt, astfel, ochiul utilizatorului nu trebuie să se acomodeze. Imaginile obținute sunt inversate, dacă nu se utilizează un redresor al imaginilor, fapt care ar avea drept consecință pierderea de lumină în aceste cazuri.
Sistem afocal () [Corola-website/Science/318441_a_319770]
-
iar turații mai mari se obțin prin slăbirea câmpului de excitație. Ambele metode vizează o tensiune variabilă ce poate fi obținută folosind un generator de curent continuu (grup Ward-Leonard), prin înserierea unor rezistoare în circuit sau cu ajutorul electronicii de putere (redresoare comandate, choppere). Cuplul dezvoltat de motor este direct proporțional cu curentul electric prin rotor și cu câmpul magnetic de excitație. Reglarea turației prin slăbire de câmp se face, așadar, cu diminuare a cuplului dezvoltat de motor. La motoarele serie același
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
rotor (printr-un reostat variabil). Odată cu creșterea rezistenței rotorice cresc și pierderile din rotor și implicit scade randamentul motorului. O metodă interesantă de reglare a turației sunt cascadele de recuperare a puterii de alunecare. La bornele rotorice este conectat un redresor, iar la bornele acestuia este conectat un motor de curent continuu aflat pe același ax cu motorul de inducție (cascadă Krämmer cu recuperare puterii de alunecare pe cale mecanică). Tensiunea indusă în rotor este astfel redresată și aplicată motorului de curent
Motor electric () [Corola-website/Science/303140_a_304469]
-
condensator care folosește un electrolit ca mediu dintre plăci, pentru a obține o capacitate electrică mai mare pe unitatea de volum. Este folosit în circuite de joasă frecvență ca, de exemplu, cele pentru netezirea (filtrarea) curentului pulsator produs de un redresor. După felul metalului din care este construit anodul se deosebesc: - Aluminiu-condensatori - Tantal-condensatori - Niob-condensatori Raportat la volumul construcției condensatorii electolitici au o capacitate mai mare decât cei ceramici sau in folie plastică. Condensatorii electrolitici sunt componente de circuit electric polarizate, au
Condensator electrolitic () [Corola-website/Science/323164_a_324493]
-
localități ce nu se află în apropierea liniilor de mare viteză. De asemenea, pentru relațiile cu număr mare de pasageri, două rame pot fi cuplate pentru a mări capacitatea. Primele trenuri TGV funcționau cu motoare de curent continuu alimentate de redresoare reversibile. La sfârșitul anilor 1980, dezvoltarea electronicii a permis înlocuierea acestuia cu un motor sincron. Utilizarea motoarelor sincrone prezenta mai multe avantaje: Totuși, motoarele sincrone sunt mai scumpe și necesită mai multă întreținere decât cele asincrone. TGV Atlantique a inaugurat
TGV () [Corola-website/Science/303391_a_304720]
-
amplasat la Predeal, la 27 decembrie 1960), deoarece diverși producătorii au vrut să facă experimente cu locomotive electrice pe acest traseu montan dificil. La acest concurs, a câștigat compania suedeză ASEA cu două locomotive prototip Rb 1001 și 1002 cu redresoare special adaptate; ea a furnizat în 1965 prototipuri în România (la Electroputere din Craiova), fabricate sub licență LE 5100 (seriile 40, 41, 42 ) și în 1967 prototipuri derivate în Iugoslavia (Rade Koncar Zagreb), construite sub licența LE 3400 (seria 441
Calea ferată Ploiești–Brașov () [Corola-website/Science/319616_a_320945]
-
de prin parcurile de utilaje baterii de mașini și i le-au vândut pe prețuri de nimic ori pe băutură. Le-a pus Într-o cotigă pe două roți - și ele furate de pe la șaretele CAP-ului -, le Încărca la un redresor Înjghebat de un electrician bețiv, dar priceput, și-i scotea omului nunta din necaz. Contra cost, se Înțelege. Nu se da În lături de la nimic ca să câștige: vindea chiar și flecuștețe. Halviță care mirosea a pișat de cotoi, gogoși acre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
inductive; - circuite RLC; - surse de c.a.; - circuite rezistive și capacitive de c.a.; - transformatoare de mică putere; Modulul experimental MCM - 2/EV 186 - motoare de c.c. Modulul MCM - 3/EV - introducere în semiconductoare; - joncțiunea pn;caracteristicile diodelor semiconductoare;redresoare dublă alternanta; - dubloare de tensiune;dioda Zener, caracteristică statică:tranzistoare uniprogramabile; - tranzistoare unijoncțiune;tiristoare; - diacul și triacul. Modulul MCM - 4/EV - tranzistoare bipolare;tranzistoare cu efect de câmp: J-FET, MOSFET;componente optoelectronice; - traductoare de temperatură; - conexiunile de bază ale TB
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Ghiţă TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93169]
-
redresare bialternanță, filtrare și stabilizare Proiectarea acestei surse de alimentare presupune calcularea tensiunii alternative din secundar și a condensatorului de filtraj. Se folosesc următoarele notații: tdis timp de descărcare al condensatorului Cch Vd căderea de tensiune pe o diodă a redresorului Vr căderea de tensiune pe stabilizatorul integrat de tensiune Vreg tensiunea nominală de ieșire a stabilizatorului integrat În aceste condiții, condensatorul de filtraj trebuie să aibă o capacitate minimă: ch disAM ch V tI C min Riplul tensiunii la ieșirea
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
tensiunii la ieșirea sursei depinde de tensiunea nominală de ieșire și de factorul de rejecție al riplului al stabilizatorului integrat. Tensiunea efectivă minimă în secundarul transformatorului se calculează în condiții de sarcină aplicată la ieșirea sursei si are valoarea (pentru redresorul în punteă: min min 2 2 1 ch AM disdrregSEC C I tVVVV Timpul de descărcare tdis se calculează cu formula Capitolul 6 Elemente constructive electromecanice ale sistemelor embedded se admite 10% descărcare a condensatorului de filtraj, rezultă tdis =0
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
cu cea a tensiunii. Aceste sarcini sunt caracterizate de faptul ca sunt comutate doar pentru o scurtă durată din cadrul unei perioade a tensiunii de alimentare, precum în cazul circuitelor controlate de tiristoare, sau pulsat, precum în cazul circuitelor controlate de redresoare. În aceste situații evoluția în timp ale curentului nu va mai fi una sinusoidală, iar comutările realizate de către acești consumatori vor conduce la o distorsionare a formei de undă a tensiunii, chiar dacă aceasta inițial era sinusoidală . Aceste sarcini lucrează în
Amprenta consumatorilor electrici by Andrei Sebastian Ardeleanu, Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/83090_a_84415]
-
redresare bialternanță, filtrare și stabilizare Proiectarea acestei surse de alimentare presupune calcularea tensiunii alternative din secundar și a condensatorului de filtraj. Se folosesc următoarele notații: tdis timp de descărcare al condensatorului Cch Vd căderea de tensiune pe o diodă a redresorului Vr căderea de tensiune pe stabilizatorul integrat de tensiune Vreg tensiunea nominală de ieșire a stabilizatorului integrat În aceste condiții, condensatorul de filtraj trebuie să aibă o capacitate minimă: ch disAM ch V tI C min Riplul tensiunii la ieșirea
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
tensiunii la ieșirea sursei depinde de tensiunea nominală de ieșire și de factorul de rejecție al riplului al stabilizatorului integrat. Tensiunea efectivă minimă în secundarul transformatorului se calculează în condiții de sarcină aplicată la ieșirea sursei si are valoarea (pentru redresorul în punteă: min min 2 2 1 ch AM disdrregSEC C I tVVVV Timpul de descărcare tdis se calculează cu formula Capitolul 6 Elemente constructive electromecanice ale sistemelor embedded se admite 10% descărcare a condensatorului de filtraj, rezultă tdis =0
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
și a intensității curentului electric i filtrat: 148 În cazul acestui montaj, tensiunea u și intensitatea curentului i, au pulsația dublă, adică 2ω. Expresiile matematice ale lui u și i sunt: . factorul de ondulație, deci un factor de ondulație mic redresorul în puncte cu 4 diode semiconductoare: Montajul electric. Legarea celor 4 diode semiconductoare în punte, face ca prin fiecare pereche de diode D3, D1 să treacă o alternanță, iar prin cealaltă pereche D4, D2 să treacă cealaltă alternanță, încât prin
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
e.m. de inducție e ce-și schimbă periodic sensul, luând naștere în circuitul exterior prin rezistorul R un curent indus i și datorită construcției colectorului, format dintr-un semiinel și două lamele din cărbune, este pulsatoriu. Colectorul joacă rolul unui redresor electric ce permite să treacă în circuitul exterior, un curent electric indus i de același sens, dar pulsatoriu. schemele electrice ale generatoarelor de curent continuu: 178 a) cu excitație separată: Inductorul produce fluxul magnetic inductor și acest fenomen se numește
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
oscilând pe fiecare fază ca în Fig.2.2c,d,e, constituie un sistem homopolar (Fig.2.2f). Un proces nelinear foarte frecvent întâlnit ca aplicație a electricității este cel de redresare. In Fig.2.3a este reprezentată schema unui redresor monofazat bialternanță care absoarbe din rețeaua de c.a. un curent puternic deformat (Fig.2.3b) și care reprezintă, pentru această rețea, o perturbație uneori inacceptabilă. In schemele electrice echivalente ale unor aplicații industriale de maximă complexitate apar toate elementele
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
putere. El este robust (capabil să suporte suprasarcini), pierderile în conducție sunt mici, are preț scăzut, dar amorsarea este lentă și nu poate fi dezamorsat decât anulând curentul anodic. Pentru aplicațiile de frecvența industrială de 50 Hz sau 60 Hz (redresoarele comandate), tiristorul clasic este cel mai recomandat datorită capabilității sale de a suporta tensiuni directe și inverse de valori mari, cerință esențială pentru aceste aplicații. în cazul invertoarelor, toate dispozitivele descrise pot fi utilizate, frecvența de comutație fiind adesea criteriul
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
în care probabilitatea de apariție a defectelor este ridicată. Caracteristicile principale ale unor dispozitive semiconductoare de putere care permit controlul integral al secvențelor on/off de către terminalul de comandă, sunt prezentate comparativ în Tab.3.2. 3.3. Perturbații specifice redresoarelor de putere Redresorul, împreună cu sarcina sa de pe partea de c.c. este, pentru rețeaua de c.a., un receptor nelinear, Fig.3.13a. Din punct de vedere al sarcinii, performanțele unui redresor sunt apreciate prin calitatea tensiunii furnizate, comportarea în
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
de apariție a defectelor este ridicată. Caracteristicile principale ale unor dispozitive semiconductoare de putere care permit controlul integral al secvențelor on/off de către terminalul de comandă, sunt prezentate comparativ în Tab.3.2. 3.3. Perturbații specifice redresoarelor de putere Redresorul, împreună cu sarcina sa de pe partea de c.c. este, pentru rețeaua de c.a., un receptor nelinear, Fig.3.13a. Din punct de vedere al sarcinii, performanțele unui redresor sunt apreciate prin calitatea tensiunii furnizate, comportarea în caz de scurtcircuit
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
în Tab.3.2. 3.3. Perturbații specifice redresoarelor de putere Redresorul, împreună cu sarcina sa de pe partea de c.c. este, pentru rețeaua de c.a., un receptor nelinear, Fig.3.13a. Din punct de vedere al sarcinii, performanțele unui redresor sunt apreciate prin calitatea tensiunii furnizate, comportarea în caz de scurtcircuit, puterea aparentă de calcul a transformatorului și factorul de putere secundar. Perturbațiile introduse de un redresor în rețeaua de alimentare sunt curenții armonici și puterea reactivă. Aceasta din urmă
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
receptor nelinear, Fig.3.13a. Din punct de vedere al sarcinii, performanțele unui redresor sunt apreciate prin calitatea tensiunii furnizate, comportarea în caz de scurtcircuit, puterea aparentă de calcul a transformatorului și factorul de putere secundar. Perturbațiile introduse de un redresor în rețeaua de alimentare sunt curenții armonici și puterea reactivă. Aceasta din urmă se calculează pentru oscilația fundamentală, cunoscând valoarea efectivă I1 și defazajul acestuia, ϕ1 (Fig.3.13b). 3.3.1. Deformarea curentului în rețeaua de alimentare Curentul absorbit
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
armonici și puterea reactivă. Aceasta din urmă se calculează pentru oscilația fundamentală, cunoscând valoarea efectivă I1 și defazajul acestuia, ϕ1 (Fig.3.13b). 3.3.1. Deformarea curentului în rețeaua de alimentare Curentul absorbit din rețeaua de alimentare de un redresor este nesinusoidal, armonicile de curent injectate în rețea provocând diferite perturbații: cuplaje parazite cu alte rețele (de telefonie și televiziune), efecte negative asupra funcționării altor sarcini etc. În Fig.3.14 se prezintă schema electrică de alimentare și forma de
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
negative asupra funcționării altor sarcini etc. În Fig.3.14 se prezintă schema electrică de alimentare și forma de variație temporală a semnalelor (tensiune, curenți) specifice funcționării unui redresor tip punte trifazată, alimentat prin intermediul unui transformator având conexiuni stea-stea. a) Redresor P3 cu transformator triunghi-stea. În Fig.3.15, sunt prezentate evoluțiile tensiunilor de fază și de linie ale rețelei de alimentare, precum și ale curenților is1, ip1 prin înfășurări, respectiv iA corespunzător fazei A, în cazul transformatorului triunghi-stea. Acești curenți au
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]
-
având frecvența multiplu de trei al frecvenței rețelei de alimentare (k=3, 6, 9, ...) sunt nule. În Fig.3.17 este reprezentat spectrul de armonici al curentului de rețea, raportate la valoarea de vârf a undei fundamentale, în cazul unui redresor tip P3 (stea trifazată). b) Redresor în punte trifazată, PD3. În cazul unui redresor în punte trifazată (Fig.3.14) cu transformator în conexiune stea-stea (raport unitar), tensiunile de fază ale rețelei de alimentare sunt identice cu cele aplicate punții
COMPATIBILITATE ELECTROMAGNETICĂ SURSE DE PERTURBAŢII ELECTROMAGNETICE by Adrian BARABOI, Maricel ADAM, Sorin POPA, Cătălin PANCU () [Corola-publishinghouse/Science/733_a_1332]