1,248 matches
-
sau un obiect, fie eu ca obiect sau ca subiect; toate acestea cad sub ceea ce adunăm sub codul - „teoria științei”) sau reducția ontologică (ea conservă din lucru exclusiv statutul de ființare al lucrului, sub rezerva unei anume intenționalități, e adevărat). Reducția erotică, lui Alcibiade, îi este străină. E, cred, deja un construct cristic așezat sub semnul unei fenomenologii a donației în clipa în care fenomenologia devine, în chip esențial, una a întrebării, a cererii de răspuns, răspuns redus, iar nu sedus
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
care mi l-aș da de la mine însumi m-ar pierde”. În fine, și prin repetiție, ca să văd unde sfârșește politica erotică de tip platonician, reinvoc pe Marion, și nu e cazul să justific în exces: „Don Juan nu practică reducția (s.m.) decât la modul seducției (s.m.). Înainte de a se distinge, reducția și seducția (s.m.), și una și alta erotice, sunt de acord în faptul că pun în lucrare același avans, aceeași anticipare - eu iubesc cel dintâi, fără nici o altă rațiune
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
În fine, și prin repetiție, ca să văd unde sfârșește politica erotică de tip platonician, reinvoc pe Marion, și nu e cazul să justific în exces: „Don Juan nu practică reducția (s.m.) decât la modul seducției (s.m.). Înainte de a se distinge, reducția și seducția (s.m.), și una și alta erotice, sunt de acord în faptul că pun în lucrare același avans, aceeași anticipare - eu iubesc cel dintâi, fără nici o altă rațiune decât cel pe care risc să-l iubesc, fără să aștept
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
inevitabil prin a-mi întoarce iubirea cu care-l voi fi creditat mai întâi eu, posesiunea mea îl va prinde în cursă și-l va asimila ego-ului meu, care va redeveni astfel centrul cercului. Din acel moment seducția (s.m.) trădează reducția (s.m.) erotică, nu pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează într-un avans definitiv și fără întoarcere... Conform definiției reducției
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
meu, care va redeveni astfel centrul cercului. Din acel moment seducția (s.m.) trădează reducția (s.m.) erotică, nu pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează într-un avans definitiv și fără întoarcere... Conform definiției reducției fenomenologice în general, reducția erotică... nu se realizează definitiv decât nesfârșind vreodată să se repete”. Cel ce iubește nu ia totul; cel ce iubește suportă totul, crede
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
reducția (s.m.) erotică, nu pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează într-un avans definitiv și fără întoarcere... Conform definiției reducției fenomenologice în general, reducția erotică... nu se realizează definitiv decât nesfârșind vreodată să se repete”. Cel ce iubește nu ia totul; cel ce iubește suportă totul, crede totul, speră totul fără să vadă. Plasat în mijlocul intuiției, se lasă pradă certitudinii
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează într-un avans definitiv și fără întoarcere... Conform definiției reducției fenomenologice în general, reducția erotică... nu se realizează definitiv decât nesfârșind vreodată să se repete”. Cel ce iubește nu ia totul; cel ce iubește suportă totul, crede totul, speră totul fără să vadă. Plasat în mijlocul intuiției, se lasă pradă certitudinii. De ce? Pentru că, dacă mă
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
intitulat Seducția ca spațiu al cenzurii, Ed. Junimea, Iași, 2004, pp. 74-106, 124-135. Cf. Ioan I. Ică jr., „Prezentare” la Jean-Luc Marion, op.cit., p. 13. Cf. Jean-Luc Marion, op.cit., p. 72. Cf. ibidem, pp. 124-125. Cf. ibidem, p. 137. „Pentru ca reducția erotică să se realizeze e de ajuns să cuprindă ceea ce eu (îmi) cer: nu o certitudine de sine prin sine, ci o asigurare venită de altundeva” (cf. Jean-Luc Marion, Fenomenul Erosului, p. 52). Altminteri, mereu, Alcibiade (amantul), se opune lui
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
anatomiști și epidemologi... Vrăjit, aflat sub puterea unei femei, nebun de legat, lucid doar pe timpul cât și-a scris poemul, dar chiar și atunci marcat de tarele maladiei sale, Lucrețiu pare absolut nefrecventabil pentru un creștin. Evident, se ocolește esențialul: reducția atomistă a oricărui adevăr, demontarea forțelor care însuflețesc lumea, absența unei creări datate a universului, sfârșitul său anunțat, recumpunerile lui succesive într-un ciclu mecanicist orb și fără providență divină, tot atâtea teze anticreștine intempestive care pot servi în mod
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
operei. Să lăsăm deoparte interpretarea post-freudiană a unei filosofii precreștine, poliția corectitudinii politice și consternantele sale derapaje - Lucrețiu inventează libertinajul și, din câte știu, este de-ajuns să-l citești, nu-l rezervă numai bărbaților... - și să ne aplecăm asupra reducției psihologizante. Un doctor al cărui nume nu contează - este important mai ales ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv îcum stabilește el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
albă a însemnat și una a decantării, a transparenței, a esențelor diafane, ale căror prime semne apăruseră chiar și în tablouri din tinerețe, ca Întoarcerea de la târg, de pildă (datat aprox. 1874, no. inv. 728). La Bacovia, anemierea expresiei și reducția ei la un soi de afazie, la o inhibiție aproape de mutism, așa cum ajunge în Stanțe burgheze, e de fapt rezultatul unei emancipări față de elementele decorului simbolist (asupra faptului acestuia mi-a atras atenția poetul Ștefan Nenițescu). Penuria aparentă și caracterul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
însă, discuție nu încape, o depășește infinit. Toate elementele „decorului” și climatului de sensibilitate (nevroze, claviruri, parcuri solitare, ploaie, margini de cale ferată, fum de uzine, violet, cloroze etc.) la Bacovia își anulează artificiul tocmai prin epuizarea lui și prin reducția la substanța cea mai rezistentă și mai opacă, anume plumbul bacovian. Despre acesta, Svetlana Matta, autoarea celei dintâi cărți despre Bacovia, face următoarea observație: „Plumbul lui Bacovia este prototipul, expresia cea mai completă a ponderii, a celui de al patrulea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
realitatea, se impune o discuție suplimentar). Cuvântul model este utilizat cu dou) sensuri de bâz). Într-un prim sens, un model reprezint) o teorie. În cel)lalt sens, un model ilustreaz) realitatea simplificând-o, s) spunem, prin omisiune sau prin reducție la scal). Dac) un astfel de model se îndep)rteaz) prea mult de realitate, el devine nefolositor. O machet) de avion ar trebui s) arate ca un avion real. Forță explicativ) este, totuși, dobândit), prin desprinderea de realitate, nu prin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
rților sale. De asemenea, se întâmpl) adesea că autorii reducționiști, pentru a înțelege propriul obiect de cercetare, s) se g)seasc) în situația de a utiliza metode aparținând altor discipline. A priori, nimeni nu poate spune dac) va fi suficient) reducția. Întreb)rii cu privire la adecvare trebuie s) i se r)spund) examinând materialul de explicat și observând rezultatele obținute. Obsesia de alt)dat) pentru reducție a biologilor s-ar putea s) fi fost una nefericit). Poate fi totuși de înțeles modul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
a utiliza metode aparținând altor discipline. A priori, nimeni nu poate spune dac) va fi suficient) reducția. Întreb)rii cu privire la adecvare trebuie s) i se r)spund) examinând materialul de explicat și observând rezultatele obținute. Obsesia de alt)dat) pentru reducție a biologilor s-ar putea s) fi fost una nefericit). Poate fi totuși de înțeles modul în care succesul și prestigiul de care s-au bucurat fizică și chimia au f)cut ca alternativă reducționist) s) par) ademenitoare. În domeniul
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de o fort) oarecum mai mare decât au dovedit a avea teoriile politicii internaționale. În niciunul dintre cazuri, ins), acele teorii non-politice nu s-au dovedit sufficient de puternice încât s) furnizeze explicații sau predilecții solide. Tentația pozitiv) c)tre reducție este slab), dar, cu toate acestea, în politică internațional) tendința de a reduce a fost proeminent). Aceast) pasiune poate fi mai am)nuntit explicat) prin ad)ugarea, la rațiunea teoretic) pe care tocmai am prezentat-o, a unui motiv practic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
între, pe de o parte, state mai echilibrate și mai bogate, si, pe de alt) parte, între state mai puțin echilibrate și mai s)race. El transform) imperialismul într-o chestiune structural), ins) teoria să structural) este construit), parțial, prin reducție. În definiția dat) de el structurii internaționale, el combin) un atribut național, grad de echilibru, cu o caracteristic) structural) internațional), distribuția capabilit)ții. Primul este un element ce ține de structură național), dac) este în vreun fel element structural. Deoarece
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și g)site a fi inadecvate. Chiar și așa, nu am avea nici un motiv constrâng)tor s) nu mai sper)m c) urm)toarea încercare va conduce c)tre o teorie reducționist) valid). Vom fi mai temeinic convinși de deficiență reducției fie prin unul, fie prin ambele elemente care urmeaz): prin construcția unei teorii utile de tip non-reducționist, sau la nivel de sistem - obiectiv inaugurat în capitolul 5 - sau printr-o explicație a motivului pentru care eșueaz) teoriile reducționiste, o sarcin
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cu privire la adecvarea teoriilor reducționiste nu ne indic) ce tip de teorii ale sistemelor pot cel mai bine fi de folos. Explicarea politicii internaționale în termeni non-politici nu înseamn) reducerea ei la politica național). Trebuie f)cut) o atent) distincție între reducția dinspre nivelul sistemic c)tre unitate și explicitarea rezultatelor politice, fie ele de ordin național sau internațional, cu referire la un alt sistem. Karl Marx a încercat s) explice politică dus) de națiuni prin apel la economiile lor. Immanuel Wallerstein
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
desparte sistemele bipolare rigide de cele flexibile, în cazul lor distincția depinzând de cat de strâns sunt fixate linii de alianț) (1964, pp. 36-45; cf. mai jos, p. 57-58). Asupra unui alt punct fundamental, el pare într-adev)r a evita reducția dinspre nivelul sistemic înspre cel al unit)ții, desi aparențele se dovedesc, din nefericire, înșel)toare. El declar) c) sistemele sale sunt valide pentru oricare dintre state, c) la nivel sistemic identit)țile particulare ale statelor nu prezint) important). Cu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
durat) al politicii internaționale este r)spunz)tor pentru izbitoarea uniformitate a calit)ții vieții internaționale de-a lungul mileniilor, declarație care va întruni un larg consimt)mânt. De ce avem de-a face atunci cu o persistent) tendinț) c)tre reducție? R)spunsul este dat de faptul c), de obicei, reducția rezult) nu din intențiile unui cercet)tor, ci din erorile sale. Studiul unit)ților aflate în interacțiune este menit a epuiza subiectul, a include tot ce se poate include atât
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
uniformitate a calit)ții vieții internaționale de-a lungul mileniilor, declarație care va întruni un larg consimt)mânt. De ce avem de-a face atunci cu o persistent) tendinț) c)tre reducție? R)spunsul este dat de faptul c), de obicei, reducția rezult) nu din intențiile unui cercet)tor, ci din erorile sale. Studiul unit)ților aflate în interacțiune este menit a epuiza subiectul, a include tot ce se poate include atât la nivelul unit)ților, cât și la nivelul sistemului. Unii
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
la altul. Odat) ce structura este clar definit), sarcin) ce va reveni capitolului urm)tor, schimb)rile de la nivelul structurii pot fi ținute separate de schimb)rile de la nivelul unit)ților. Cu toate acestea, cineva s-ar putea întreba dac) reducțiile inadvertente, care rezult) din numirea schimb)rilor la nivelul unit)ții drept schimb)ri structurale, ar putea fi remediate printr-o modificare de vocabular. Din nefericire, nu pot fi. Chestiunea demonstr)rii modului în care cauzele structurale își produc efectele
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
independente luate împreun) la același nivel, deoarece constrângerile pot opera asupra tuturor variabilelor independente, și deoarece ele fac acest lucru în moduri diferite, pe m)sur) ce sistemele se schimb). Întrucât nu se poate ajunge la o astfel de incorporare, reducția nu este în nici un caz adecvat), caz în care o abordare analitic) trebuie s) lase loc uneia sistemice. Se poate considera c) unele cauze ale rezultatelor internaționale sunt localizate la nivelul unit)ților aflate în interacțiune. Deoarece variațiile presupuselor cauze
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
exemplu, Rosecrance și Stein, octombrie 1973; Katzenstein, 1975, ediția din toamn); Rosecrance et al., 1977, ediția din văr)). Pe ei îi preocup) chestiunea interdependentei înțeleas) ca fenomen ce ține de nivelul unit)ții, așa cum ar fi și de așteptat, de vreme ce reducția domin) câmpul de discuție. Cei care-și limiteaz) analizele la nivelul unit)ții, trag concluzia, din observarea creșterii volumului afacerilor internaționale, si a intensit)ții sporite a activit)ții internaționale, c) ,,interdependenta internațional)” a crescut. Ei insist) apoi asupra modurilor
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]