265 matches
-
să nu fie totuși, acesta, altceva decât "izolaționism, autarhie mortificatoare, stagnare", să nu fie el tocmai din contra: "posibilitatea inovărilor firești, organice, ferite de riscurile artificiale, manieriste"? Tradiționalismul, ca și protocronismul, ar duce, în absența rațiunii, a inteligenței critice, la "reducționisme" primejdioase de felul "șovinismului și a egoismului imperial național" (acesta din urmă fiind consemnat în secol de URSS și, astăzi, de Rusia). Suntem adică, filosofic (și politic) vorbind, în fața unor aporii, a unor "înfundături". Nu pot fi dezlegate, n-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
rivages (al Nimicului, altfel spus), "România rătăcitoare", norodul-mutant moștenit din comunism, istoria integrată, falsa intelighenție fără de Dumnezeu, fără de neam și fără de țară sau, cu o vocabulă a lui Paul Goma, "autocronii" corectitudinii politice. În ultimă instanță, ca să anticipăm, ținta acestui reducționism cultural sunt națiunile (ca majorități "asupritoare" sau, în terminologia "corecților politici", ca factori de putere și dominație, ca sursă de inechitate socială). Criteriul diferenței urmează o știută cutumă totalitară, "deconstrucția" vizează tot ce se referă la axul lor arheic. De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
este schimbare de limbaj. SFÎRȘITUL INTERVENȚIEI ÎN TEXT călătoria populează vorbind petrecerea ei aridă în urmări, traversarea Siretului moment de stăruință a-l însemna, serată de lumini tot ce fură deplin mintea, amploarea neomenească a visului de epocă în tot reducționismul literar, Pașcani momentele de suficiență, val albastru la a cincea linie, sîngele Blaga se trage înapoi în părinți, în ei prefacerea mase deplasate de mărfar la nord, vagoane poloneze, reluarea relevmentului local, impunerile CFR și fantoma luncii de Siret, garnitura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
lucrurilor, la lunecare oblică pe lîngă ele, iar acum pe superlative, cum te încălzești în sînul lor vede tunelul, 15-20 de secunde, drum de versanți narativi, privirea sus! subtilitățile pe noul bazin hidrografic, totul înclină Mureș cum înclinase Olt, dramatic reducționismul turistic al lumii, peisajul total, volumetria montană victimizate, cu Izvorul Mureșului pătură de zăpadă, ce are de sfîrșit vălurirea de sine? pas pe gol, cu umbletul, monstruos, de-ar fi, al fericirii, Voșlăbeni, pînă la întoarcerea în casa de idol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de tehnologia culturală a scrisului, există viață socială și în afara textului! Astfel de evidențe de bun simț epistemologic ar trebui să tempereze pretențiile totalitariste ale adepților analizei de discurs care, urmându-l orbește pe Derrida, riscă să plonjeze într-un reducționism metodologic păgubos. Ceea ce nu înseamnă că metoda analizei de discurs trebuie discreditată doar datorită pretențiilor exagerate ale unor promotori surescitați. Realizând o sistematizare a diverselor tendințe manifestate sub cupola "analizei discursive", N. Phillips și C. Hardy (2002) ordonează multitudinea de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
să-i vorbească limba, și Patria va exista (Delavrancea, 192-, p. 8). Referința la discursul lui Renan și reproducerea argumentului cu privire la centralitatea limbii în determinarea națiunii poartă toate însemnele precarității memoriei. În fapt, Renan se lansează în discursul său împotriva reducționismului lingvistic, argumentând persuasiv că limba, ca de altfel rasa, dinastia, religia, interesul material colectiv și geografia, nu poate fi niciunul elementul decisiv al națiunii. Gânditorul francez chiar atenționează asupra confundării națiunii cu grupul lingvistic ca ducând către "o eroare dintre
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
au reușit să asigure ca Unirea să se facă mai ales de sus prin înțelegerea burgheziei cu boierimea; de pe urma ei au beneficiat elementele burgheze și boierimea comercială și nu largile mase populare" (Roller, 1952, p. 373). Dincolo de exagerările presupuse de reducționismul economic al analizei marxiste, nu poate fi trecut cu vederea faptul că problema agrară a continuat să rămână aporia socio-politică a societății românești, care și-a găsit o soluționare aproximativă abia în 1921 prin reformele inițiate de guvernul Averescu. Unirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în istoria românilor de M. Kogălniceanu a fost exorcizat de M. Roller cu intrumentele analizei marxiste. Pe de altă parte, meritele analitice care derivă din demistificarea naționalistă sunt compromise de dogmatismul cu care este aplicată paradigma marxistă (în special de reducționismul economic total), dar mai ales de bias-ul sovieto-centric, care nu de puține ori ia forma rusolatriei. Lovitura de ciocan percutată de manualul lui Roller viziunii tradițional naționaliste a trecutului românesc constituie o revoluție mnemonică prin care modul de raportare la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
integrantă a câmpului general definit de semantica trecutului românesc secretată de literatura didactică națională. Ca și celelalte dimensiuni ale memoriei pe care le-am detaliat, cu excepția celei textuale, și aceasta a fost lăsată deliberat în afara cuprinderii demersului nostru analitic. În ciuda reducționismului textual ce stă la temelia cercetării de față, acesta nu este unul prea distorsionant, întrucât între toate dimensiunile enumerate mai sus există corelații puternice. Componente ale aceleiași "ordini mnemonice", piese interconectat înăuntrul aceleiași "matrici a memoriei", aceste dimensiuni diferite sunt
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru asta nu e nevoie de un «uomo universale», care stăpânește și cunoaște toate disciplinele, ci de unul care vede, acceptă și explorează punțile și interacțiunile dintre ele, care îmbrățișează o viziune unitară, holistică, ceea ce nu înseamnă câtuși de puțin reducționism sau ignoranță. Ultimele decenii au văzut, rând pe rând, ivindu-se și dezvoltându-se rapid abordări precum pluridisciplinaritatea (studiul unui obiect prin prisma unor aporturi disciplinare multiple), interdisciplinaritatea (transferul de metode de la o disciplină la alta), în fine, cea mai
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
1990: 12). Este limita pragmaticii lui O. Ducrot și a "pragmaticii discursului" de J. Mœschler și A. Reboul (1998). Aceștia din urmă afirmă că "Discursul (sau tipurile de discurs) nu sînt altceva decît suite de enunțuri" (1995: 235). Consecința acestui reducționism radical 9 este faptul că, în opinia lor, nu numai că textul nu are existență teoretică, ci și discursul care, redus la unitățile componente, nici măcar nu merită un studiu specific: Discursul [...] nu este o categorie naturală pertinentă din punct de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de subiectul nostru. Pentru noțiunea de interdiscurs, deja comună în cîmpul analizei discursului, precum și în altele utilizate aici, recomand Dictionnaire d'analyse du discours (Charaudeau & Maingueneau, Seuil, 2002). 4 8 9 Această pragmatică se caracterizează și prin alt tip de reducționism: reducerea tuturor faptelor lingvistice observate la principiul pertinenței, împrumutat de la Dan Sperber și Deirdre Wilson, Relevance, Oxford, Blackwell, 1986. 5 10 11 6 1 Problema este abordată în două numere excelente: Le français aujourd'hui 135, 2001 și L'Information
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
PCR i-a permis lui Ion Ianoși să cunoască din interior funcționarea aparatului puterii. Cristian Vasile sesizează că deși este un marxist deschis către nuanțe, "ospitalier" și susținător al existenței unei intelectualități de stânga, Ion Ianoși suferă de un "straniu reducționism" atunci când se referă la dreapta și intelectualii de dreapta situați toți pe același eșichier, fără să existe vreo trimitere la centru-dreapta. În opinia lui Cristian Vasile, cartea lui Ion Ianoși este esențială pentru "istoricul vieții politice și ideologice de după 1945
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
trezi cam însingurați apologeții dreptei, ai capitalismului, ai liberei concurențe, ai acumulării nelimitate de proprietăți"37. Cărturarul - altminteri un marxist foarte deschis către nuanțe și "ospitalier" - atunci când se referă la intelectualii din cealaltă parte a eșichierului cultural-politic vădește un straniu reducționism: pare că pentru memorialist există doar dreapta, nu și centru-centru dreapta; în plus, este aproape obligatoriu ca un om de dreapta să conteste automat raționalismul și revoluția franceză, alături de marxism, Ianoși neluând în calcul singularizarea marxismului ca ideologie indezirabilă. Atașamentul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
unitatea profundă și indivizibilă a istoriei spiritului uman. Conștiința acestei unități a istoriei spirituale a omenirii este o descoperire recentă, încă insuficient asimilată. Vom aprecia importanța sa pentru viitorul disciplinei noastre în ultimul capitol final, discutând crizele provocate de reprezentanții reducționismului - de la Marx și Nietzsche până la Freud - și contribuțiile aduse de antropologie, istoria religiilor, fenomenologie și noua hermeneutică; vom putea să cântărim unica, dar importanta creație religioasă a lumii occidentale moderne. E vorba de etapa ultimă a desacralizării. Procesul prezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
afișe, parcă de vânt descheiat/ răspândea nasturi cu scuturări rare". Sentimentele umane sunt transpuse asupra universului perceput în mod obișnuit ca inanimat. Nu e aici doar o figură de stil, ci o modalitate de a contrui universul poetic, alternativă preferată reducționismului uman și pierderii în clișee. Absurdul lumii e reflectat în răsturnările de imagine, textul renunță la coerență în favoarea unui imaginar care continuă parcă jocurile avangardei, dar scopul pare a fi acela de a se sublinia absurdul existențial. Nimic nu mai
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Bourdieu; lectura rămâne însă una vie. Cartea Annei Politkovskaia este din categoria aceea rară a scrisului „fără anestezie“ Trecem în cealaltă parte a lumii, în Rusia tenebroasă descrisă de jurnalista Anna Politkovskaia. Elementele care îi alcătuiesc portretul sunt nedrepte prin reducționismul facil: se spune că e o eroină jurnalistă care a luptat cu Putin și pentru asta a fost asasinată în scara blocului în care locuia. Așa e, dar curajul său a fost mult mai complex de atât. E de ajuns
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
pe ideea asta se mai acuză și așa-zisa cartelizare a criticilor literari. Chiar au reușit editurile să îi cumpere pe toți, au mai rămas și independenți? Este undeva o schematizare a noastră, adică spectatorul simte mereu nevoia să facă reducționism. Nouă, din comoditate, ne place să reducem un autor la o idee, să spunem: „X este omul lui Y“. Undeva, în absolut, sigur că sunt împărțiri de acest gen, e foarte normal, suntem oameni, unora le plac deprimismul și minimalismul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
și candidaților, în care rolul banilor devine tot mai important. participă alături de cele trei la reconfigurarea practicilor politice, este puternic influențată de ele, dar, potrivit opiniei lui Gerstlé, nu se confundă cu ele, caz în care am cădea într-un reducționism tehnocratic. La baza acestei profesionalizări stă "invenția" lui Gallup, sondajul, care face posibilă măsurarea opiniei publice. Decuparea spațiului social în grupuri țintă pentru măsurarea opiniilor, atitudinilor, conduitelor, valorilor, comportamentelor fie că este vorba de un interes economic sau de unul
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
mai eficiente. Singurele propuneri existente se refereau la practica pedepsei și a catharsisului. Într-adevăr, cine putea pretinde să oprească un om căruia îi este foame sau sete? Concepția instinctivă și lineară a comportamentelor agresive trimitea la un astfel de reducționism. Comportamentul agresiv este un comportament complex, de aceea nu există răspunsuri simple referitoare la controlul sau apariția agresivității. Totuși nu există nici o bază științifică pentru a afirma că agresivitatea este inevitabilă. Dimpotrivă, este din ce în ce mai clar că comportamentul agresiv poate fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pot fi determinate empiric și care nu constituie culturile în totalitatea lor". Leslie White a fost și el un fidel susținător al evoluționismului secolului al XIX-lea (Morgan, Tylor, Marx și Engels,). A respins relativismul cultural promovat de Boas, precum și reducționismul biologic al lui Herbert Spencer. În rândul evoluționiștilor materialiști contemporani se plasează și Richard Dawkins cu tezele sale despre existența evoluției universale în absența oricărui plan divin. Ochiul uman un exemplu preferat de Dawkins este departe de a fi un
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
pentru asta nu e nevoie de un «uomo universale», care stăpânește și cunoaște toate disciplinele, ci de unul care vede, acceptă și explorează punțile și interacțiunile dintre ele, care îmbrățișează o viziune unitară, holistică, ceea ce nu înseamnă câtuși de puțin reducționism sau ignoranță. Ultimele decenii au văzut, rând pe rând, ivindu-se și dezvoltându-se rapid abordări precum pluridisciplinaritatea (studiul unui obiect prin prisma unor aporturi disciplinare multiple), interdisciplinaritatea (transferul de metode de la o disciplină la alta), în fine, cea mai
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
autori ai devenirii urbane durabile. Orice demers în acest sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri, proiecte, determinarea de tendințe și inerții. De aceea este necesară intervenția sociologilor, care nu se limitează la viziuni abstracte ale spațiului urban, care evită reducționismul logicilor economice, dar și al "geopoliticilor" detașate de contingențe istorice și sociale... Analiza, diagnoza, prognoza cer istorie, sociologie, antropologie, demografie etc., pe această cale fiind angajate instituții de cercetare, departamente universitare, programe de finanțare etc. De exemplu, Centrul Pierre Naville
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
creativității acoperă, de fapt, două aspecte distincte, deși interconectate. Pe de o parte, e vorba despre situarea acestei dimensiuni în cadrul proceselor cognitive, în urma căreia creativitatea ajunge în cele din urmă să fie anulată ca atare. O expresie caracteristică a acestui reducționism este populara teză a embodiment-ului115, potrivit căreia diversele categorii lingvistice ar fi doar niște reprezentări ale experiențelor "senzo-motorii" provenite din interacțiunea corpului omenesc cu mediul înconjurător. Or, după cum observa Mircea Borcilă, în acest fel cognitivismul se întâlnește tocmai cu generativismul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
serie nouă, nr. 43/247), anul VII, 28 oct. 2002) și de Uniunea Intelectualilor Români la 20 febr. 1934, în Mircea Vulcănescu, Tînăra generație, ed. cit., pp. 110-140. 52 Exegeza operei lui Vulcănescu nu a eludat însă tendința unui anume reducționism al autorului atunci cînd opune două Românii (cea rurală și cea urbană, ultima atrăgîndu-i o împotrivire am spune eminesciană) și substituie relația dintre grupuri sociale cu aceea dintre etnii v. textele "Cele două Românii", Dreapta, nr. 2, 11 dec. 1932
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]