403 matches
-
deși ar putea trimite cu gândul c)tre probleme generale, întâlnite în efortul de concentrare a explicațiilor cu privire la politica internațional) la nivel național, sau la altele mai joase, nu pot fi luate drept probe care s) indice c) toate teoriile reducționiste ale politicii internaționale se vor dovedi defectuoase. Îndoielile cu privire la suficientă abord)rilor reducționiste s-ar adânci dac), unul câte unul, astfel de demersuri ar fi testate și g)site a fi inadecvate. Chiar și așa, nu am avea nici un motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de concentrare a explicațiilor cu privire la politica internațional) la nivel național, sau la altele mai joase, nu pot fi luate drept probe care s) indice c) toate teoriile reducționiste ale politicii internaționale se vor dovedi defectuoase. Îndoielile cu privire la suficientă abord)rilor reducționiste s-ar adânci dac), unul câte unul, astfel de demersuri ar fi testate și g)site a fi inadecvate. Chiar și așa, nu am avea nici un motiv constrâng)tor s) nu mai sper)m c) urm)toarea încercare va conduce
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unul câte unul, astfel de demersuri ar fi testate și g)site a fi inadecvate. Chiar și așa, nu am avea nici un motiv constrâng)tor s) nu mai sper)m c) urm)toarea încercare va conduce c)tre o teorie reducționist) valid). Vom fi mai temeinic convinși de deficiență reducției fie prin unul, fie prin ambele elemente care urmeaz): prin construcția unei teorii utile de tip non-reducționist, sau la nivel de sistem - obiectiv inaugurat în capitolul 5 - sau printr-o explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de deficiență reducției fie prin unul, fie prin ambele elemente care urmeaz): prin construcția unei teorii utile de tip non-reducționist, sau la nivel de sistem - obiectiv inaugurat în capitolul 5 - sau printr-o explicație a motivului pentru care eșueaz) teoriile reducționiste, o sarcin) care e mai bine s) r)mân) amânat) pan) când unele teorii f)r) dubiu sistemice vor fi examinate în capitolul care urmeaz). 3 Abord)ri și teorii sistemice Scepticismul cu privire la adecvarea teoriilor reducționiste nu ne indic) ce
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pentru care eșueaz) teoriile reducționiste, o sarcin) care e mai bine s) r)mân) amânat) pan) când unele teorii f)r) dubiu sistemice vor fi examinate în capitolul care urmeaz). 3 Abord)ri și teorii sistemice Scepticismul cu privire la adecvarea teoriilor reducționiste nu ne indic) ce tip de teorii ale sistemelor pot cel mai bine fi de folos. Explicarea politicii internaționale în termeni non-politici nu înseamn) reducerea ei la politica național). Trebuie f)cut) o atent) distincție între reducția dinspre nivelul sistemic
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
variabilelor, ci și de modalitatea în care sunt ele organizate. Dac) organizarea unit)ților le afecteaz) comportamentul și interacțiunile, atunci, rezultatele nu pot fi prezise sau înțelese doar cunoscând caracteristicile, finalit)țile și interacțiunile proprii unit)ților sistemului. Eșecul teoriilor reducționiste trecute în revist) în capitolul 2 ne furnizeaz) unele motive s) consider)m c) se impune o abordare sistemic). Acolo unde similaritatea rezultatelor prevaleaz), în pofida schimb)rilor produse în factorii care par s) le produc), suntem înclinați s) b)nuim
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
este folosit pentru a descrie mai degrab) aliniamentul statelor la sfârșitul acestor ere, decât pentru a descrie o structur) politic) ce condiționeaz) comportamentul statelor și influențeaz) rezultatele. La nivel sistemic, avem rezultate; la cel subsistemic, cauze. Abordarea lui Rosecrance este reducționist), nu sistemic). Totuși, lucrarea să indic), într-adev)r, una din principalele maniere în care trebuie înțeleas) o abordare sistemic) în politica internațional), si anume, în calitatea sa de furnizoare de concepte, si ca set de categorii menite organiz)rii unui
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
aceast) limitare a abord)rii sale, prin descrierea sistemelor internaționale ca fiind caracterizate de dominantă subsistemelor. Un sistem marcat de dominantă nu mai este în nici un caz sistem. Ne confrunt)m din nou cu cazul în care o abordare esențial reducționist) este etichetat) drept sistemist). Cei care studiaz) politică internațional), si care pretind c) urmeaz) calea unei abord)ri sistemice, se înscriu în dou) categorii. Unii folosesc, pur și simplu, termenii de ,,sistem” și ,,structur)” că noțiuni la mod) din cadrul jargonului
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de discuție nu corespunde îndeajuns de mult modelului, pentru a-l face s) funcționeze. Domeniului politicii internaționale îi lipsesc ordinea integrat) și organizarea ierarhic), ce ar putea face adecvat) o abordare de tipul celei a manționate mai sus. 4 Teorii reducționiste și sistemice Capitolele 2 și 3 sunt extrem de critice. Critică reprezint) o sarcin) negativ), care se presupune a avea rezultate pozitive. Pentru a le obține, voi reflectă mai întâi, în cadrul acestui capitol, asupra defectelor teoretice dezv)luite în paginile anterioare
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
capitol, asupra defectelor teoretice dezv)luite în paginile anterioare, si apoi voi spune ce presupune o teorie sistemic) a politicii internaționale, si ce poate ea realiza, si ce nu. I Într-un fel sau altul, teoriile politicii internaționale, fie ele reducționiste sau sistemice, sunt interesate de evenimente care se petrec la toate nivelurile, de la cel subnațional la cel supranațional. Teoriile sunt reducționiste sau sistemice, nu prin raportare la obiectul lor de interes, ci în funcție de modul în care își organizeaz) ele materialele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
si ce poate ea realiza, si ce nu. I Într-un fel sau altul, teoriile politicii internaționale, fie ele reducționiste sau sistemice, sunt interesate de evenimente care se petrec la toate nivelurile, de la cel subnațional la cel supranațional. Teoriile sunt reducționiste sau sistemice, nu prin raportare la obiectul lor de interes, ci în funcție de modul în care își organizeaz) ele materialele. Teoriile reducționiste explic) rezultatele internaționale prin intermediul elementelor și combinațiilor de elemente localizate la nivelurile național sau subnațional. Forțele interne produc rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sistemice, sunt interesate de evenimente care se petrec la toate nivelurile, de la cel subnațional la cel supranațional. Teoriile sunt reducționiste sau sistemice, nu prin raportare la obiectul lor de interes, ci în funcție de modul în care își organizeaz) ele materialele. Teoriile reducționiste explic) rezultatele internaționale prin intermediul elementelor și combinațiilor de elemente localizate la nivelurile național sau subnațional. Forțele interne produc rezultate externe - iat) postulatul unor asemenea teorii. N → X este forma pe care o îmbrac) pattern-ul lor. Sistemul internațional, dac) este
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Forțele interne produc rezultate externe - iat) postulatul unor asemenea teorii. N → X este forma pe care o îmbrac) pattern-ul lor. Sistemul internațional, dac) este în vreun fel conceput, este considerat a fi pur și simplu un rezultat. O teorie reducționist) este o teorie care se refer) la comportamentul p)rților. Odat) ce teoria care expliciteaz) comportamentul p)rților este schițat), nu mai este implicat nici un efort suplimentar. În conformitate cu teoriile despre imperialism examinate în capitolul 2, spre exemplu, rezultatele internaționale reprezint
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de studiile internațional-politice c)reia nu i s-a dat un r)spuns - și mulți cred c) nici nu i se poate da. Așa cum am v)zut, la ea nu pot r)spunde cei care au optat pentru abord)ri reducționiste sau behavioriste. Ei încearc) s) explice politică internațional) prin prisma principalilor ei actori. Modul behaviorist dominant de a construi teoria internațional-politic) const) în avansarea unor propoziții legate de comportamentul, strategiile și interacțiunile statelor. Ins) propozițiile referitoare la nivelul unit)ților
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
poate spune cu ce condiții de ordin internațional trebuie s) se confrunte politicile naționale. A crede c) o teorie a politicii internaționale poate, singur), s) precizeze cum anume ar trebui s) fac) ele fâț) la aceste condiții, reprezint) opusul erorii reducționiste. Teoria, ca și istoria politicii internaționale, este scris) luând în considerare marile puteri ale unei epoci. Aceasta este modă printre politologi, ca și printre istorici, ins) tendința preponderent) de la un moment dat nu scoate în evident) și motivația ascuns) în spatele
[Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acesta, și nu lasă realizarea lui pe seama altora decît constrîns sau forțat. Acest scurtcircuit dintre simbolic și politic înrudește secolele al XVI-lea și al XX-lea. Cele două secole ne reamintesc cît de mult greșesc cei care consideră delirurile reducționiste simple iluzii sau alibiuri. Mein Kampf nu sublimează un statu quo, ci prefigurează acte (prin aceasta Hitler fiind un "ideolog" ca oricare altul, în sensul propriu al cuvîntului, iar nu un psihopat). Ideologul nu era deci cîine de pază, ci
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Izolarea și reducția satirică a obiectului constituie un important proces de stilizare, prin care obiectul satirei este ridicat la rang de simbol. Astfel, Vulpea simbolizează viclenia dar și lăcomia, Corbul - tirania, Struțocămila - prostia etc. Victimă a unui astfel de proces reducționist al anamorfozei este Struțocămila, personaj care stârnește râsul tuturor prin prostia sa nelimitată. Violența anamorfotică a lui Cantemir construiește o mască grotescă, atât prin folosirea tehnicii simplificării (specifică caricaturistului, care reduce ansamblul la o funcție pe care o absolutizează), cât
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
spirit care amintește de Dante. La Shakespeare este mereu prezentă ideea nivelurilor multiple, a scării cosmice. Citind studiile lui Martin Lings, descopăr un Shakespeare mult mai profund „contemporanul nostru“ decât În interpretarea - care mi se pare acum destul de schematică și reducționistă - a lui Jan Kott. După Iulius Cezar din primii ani de teatru, urmat de ciudata experiență proletcultistă de la Helsinki cu Măsură pentru măsură, trecând prin Cum vă place În versiunea În aer liber, printre copacii vii ai pădurii din Ardennes
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
sancționat drastic pentru viziunea lui asupra firii „rudimentare” a omului și poetului, certat pentru zăbava în „descrierea operei” și pentru accentul pus pe creația postumă, lui Călinescu nu i se recunoaște decât meritul analizelor de text. Perspectiva se arată aici reducționistă și nedreaptă. În câteva rînduri, specialistul și-a descris metoda, începând cu primele lui studii și rotunjind-o în cele de maturitate. Când prezintă concepția literară a lui Bogdan-Duică (1938), el arată că literatura comparată trebuie să depășească studiul „dependențelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
materialismul eliminativ" (eliminative materialism), adică eliminarea unor noțiuni de "stări mintale" și "concepții" (de exemplu: dorința și credința) ca fiind inexistente. O a doua formă de materialism revizionist presupune că multe din stările mintale care nu sunt eronate trebuie privite reducționist. Churchland crede în materialismul eliminativ și consideră că (în înțelegerea creierului) nici simțul comun și nici psihologia populară (folk psychology) nu pot înlocui știința. 75 Daniel Clement (Dan Dennett III) (1942), filosof și neurobiolog cognitiv american. Prin cartea sa, publicată
[Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cât și în conținutul curricular inițial, dominat de istorie, teorie politică, drept internațional și studiul organizațiilor internaționale, diplomație, geografie etc. În acest context trebuie interpretată acuzația lui E.H. Carr referitoare la naivitatea fazei infantile de construcție a disciplinei, acuzație adesea reducționistă și nedreaptă, care și-a lăsat însă amprenta asupra studiului Relațiilor Internaționale timp de mai bine de o jumătate de secol. Totuși, așa cum vom vedea, tentativa de construcție a istoriei disciplinei de către o anumită comunitate de cercetători [realiștiț ce au
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
același timp avocați ai domniei legii la nivel internațional și susținători ai securității colective 1. Este interesant de observat că în sânul paradigmei realiste, Kenneth Waltz este unul dintre primii teoreticieni care avertizează asupra complexității naturii umane și respinge explicațiile reducționiste ale primei imagini, pentru a promova explicațiile stucturale ale cauzelor războiului. Așa cum remarca Ashworth în analiza raționalismului ca sursă a idealismului, această poziție este alimentată de credința în capacitatea rațiunii de a crea o anumită formă a armoniei intereselor (Ashworth
RELATII INTERNATIONALE by DANIEL BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1509]
-
În ambele cazuri, feminismul liberal găsește necesar ca statulxe "„stat" să intervină în contracararea conservatorismului în educație, pentru că acest tip de stereotipuri limitează posibilitățile individuale de dezvoltare. Și bărbații, și femeile trebuie eliberați de barierele înguste ale unor constructe culturale reducționiste în favoarea unor identități androgine mai sănătoase. Personalitatea androginăxe "„androgin" combină trăsături feminine: grijă, cooperare, compasiune, tandrețe, sensibilitate, cu trăsături masculinexe "„masculin": agresivitate, spirit de conducere, inițiativă, orientare spre competiție (Sandra Bem, 1976). 2.3.3. Limitele feminismului liberaltc "2.3
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
impune mai devreme sau mai târziu în ciuda oricărui și dincolo de orice colectivism genera-ționistic, numai că istoricul literar are irepresibila, legitima nevoie de-a opera cu tendințe, stiluri, școli, promoții, curente... inclusiv topuri. Să știți că eu apreciez exercițiile de sinceritate reducționistă de genul "numiți trei mari scriitori", sau cinci mari romane. Ești obligat să-ți cureți necruțător tolba opțiunilor, dincolo de toate nuanțările, ezitările și impulsurile duplicitare. Pe de altă parte, vă amintesc de excelenta inițiativă a Observatorului cultural de acum câțiva
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
tinde să asocieze științele conexe anterioare printr-o gândire dialectică unitar-dinamică, general valabilă în orice acțiune de analiză a unei probleme educaționale, în scopul lărgirii limitelor și ajustării disfuncțiilor datorate constrângerilor metodico-teoretice, dar și specializărilor inevitabile ale activităților educative. Caracterul reducționist al unor puncte de vedere susținute de specialiștii care apreciază și reduc didactica la o simplă „jonglerie” strategică și metodologică, spre exemplu, poate fi lesne combătut prin lărgirea perspectivelor de analiză psihosocială ale didacticii. G. Mialaret scrie, privitor la acest
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]