310 matches
-
mundanitatea lor] au dus la ateism. E nevoie de critica revelației, de dezvăluirea a ceea ce e aport uman în revelație, susține Berdiaev. Pentru amîndoi, ateismul purificator nu este decît un moment dialectic în cunoașterea lui Dumnezeu 5. El contestă definițiile reductive ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
deoarece îl exclude din start, și orice demonstrație nu poate regăsi decît numai ceea ce a presupus la start. în capitolul Lupta lui Iacob cu îngerul din volumul Despre îngeri, Andrei Pleșu face o trecere în revistă a lecturilor de tip reductiv care au fost date pasajului din Facerea (32, 22-32), cu gama lor de laborioase inadecvări și de inventive dislocări ale sensului. E spectacolul modurilor de a rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cum explici o nevroză, atunci sau opera de artă e o nevroză, sau nevroza e o operă de artă”. Procesul creației artistice e astfel socotit de Jung ca un proces sănătos, iar încercarea freudistă de a-l explica prin metoda reductivă a psihopatologiei e declarată pur și simplu „o platitudine”. Să remarcăm acest lucru prețios din partea unui medic psihanalist, care se ridică vehement să apere demnitatea artei tocmai împotriva școlii din care face parte. Dar o întrebare se ridică în chip
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
limfoproliferative. Ele sunt formate numai din lanțuri ușoare (proteine Bence-Jones) sau din fragmente de lanțuri grele (boala lanțurilor grele). Apariția lor, este rezultatul sintezei predominante a lanțurilor ușoare sau a unui lanț greu incomplet; ele însă neprezentând produși de degradare reductivă sau enzimatică a unei molecule de imunoglobulină complet sintetizată. Proteinele Bence-Jones - se găsesc în urina bolnavilor de mielom sau macroglobulinemie patologică, uneori în cantități mari, sub formă de lanțuri „L” dimerizate, unite prin legături disulfidice. Au proprietatea de a precipita
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
de izomerizare a cicloalcanilor în prezența clorurii de aluminiu. Din această perioadă datează alte observații fundamentale privind reacția cicloalchenelor cu cloruri acide catalizată de clorura de aluminiu, în ciclohexan ca solvent (cunoscută astăzi în literatură ca “reacția Nenițescu de acilare reductivă“) sau transferul de hidrogen “într-o formă foarte activă“. Aceasta este prima menționare a transferului intermolecular de ion de hidrură, așa cum se va numi mai târziu. În perioada 1965-1970 studiază reacțiile solvolitice. Colaborează cu celebri profesori din Statele Unite ale Americii
Caleidoscop by Elena Cornea () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93249]
-
ulterior de White, Rawls arată că există o serie de obstacole în a considera premisele a fi cu necesitate adevărate sau a explica ce înseamnă acest lucru. Concepțiile lui White și Rawls sunt convergente și în privința criticilor formulate împotriva "naturalismului reductiv"73 (reductive naturalism). Adepții "naturalismului reductiv" încearcă să definească conceptele morale cu ajutorul unor noțiuni non-morale. Ei susțin totodată că enunțurile morale afirmate sunt adevărate dacă sunt interpretate prin intermediul unor asemenea definiții. Rawls evidențiază că tezele "naturalismului reductiv" se bazează pe
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
White, Rawls arată că există o serie de obstacole în a considera premisele a fi cu necesitate adevărate sau a explica ce înseamnă acest lucru. Concepțiile lui White și Rawls sunt convergente și în privința criticilor formulate împotriva "naturalismului reductiv"73 (reductive naturalism). Adepții "naturalismului reductiv" încearcă să definească conceptele morale cu ajutorul unor noțiuni non-morale. Ei susțin totodată că enunțurile morale afirmate sunt adevărate dacă sunt interpretate prin intermediul unor asemenea definiții. Rawls evidențiază că tezele "naturalismului reductiv" se bazează pe definiții care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
există o serie de obstacole în a considera premisele a fi cu necesitate adevărate sau a explica ce înseamnă acest lucru. Concepțiile lui White și Rawls sunt convergente și în privința criticilor formulate împotriva "naturalismului reductiv"73 (reductive naturalism). Adepții "naturalismului reductiv" încearcă să definească conceptele morale cu ajutorul unor noțiuni non-morale. Ei susțin totodată că enunțurile morale afirmate sunt adevărate dacă sunt interpretate prin intermediul unor asemenea definiții. Rawls evidențiază că tezele "naturalismului reductiv" se bazează pe definiții care implică asumarea unei teorii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
formulate împotriva "naturalismului reductiv"73 (reductive naturalism). Adepții "naturalismului reductiv" încearcă să definească conceptele morale cu ajutorul unor noțiuni non-morale. Ei susțin totodată că enunțurile morale afirmate sunt adevărate dacă sunt interpretate prin intermediul unor asemenea definiții. Rawls evidențiază că tezele "naturalismului reductiv" se bazează pe definiții care implică asumarea unei teorii clare a semnificației, iar aceasta pare să lipsească. Potrivit lui Rawls, încercarea de a elabora o teorie a dreptății este similară tentativelor de a dezvolta teorii în gramatică, logică, matematică sau în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
de Goodman, cu perspectiva expusă de Quine în lucrarea Word and Object și cu propriile teze din cartea Toward Reunion in Philosophy. (2) Prezintă criticile pe care Rawls le aduce atât "metodei carteziene" de întemeiere, cât și celei a "naturalismului reductiv". (3) Arată caracterul metodologic monist al concepției lui Rawls, prin evidențierea similarităților cosemnate de acesta între testarea inferențelor logice, enunțurilor din științele naturii și a convingerilor morale 86. (4) Aseamănă cele două principii fundamentale ale dreptății, propuse de John Rawls
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
mundanitatea lor] au dus la ateism. E nevoie de critica revelației, de dezvăluirea a ceea ce e aport uman în revelație, susține Berdiaev. Pentru amîndoi, ateismul purificator nu este decît un moment dialectic în cunoașterea lui Dumnezeu 5. El contestă definițiile reductive ale divinului, le dă la o parte din drum, restabilind astfel atît conștiința unui divin de necuprins în concepte, cît și elanul cunoașterii spre această țintă : e, ca atare, un moment apofatic . Atitudinea critică, ateismul purificator nu sînt, desigur, monopolul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
deoarece îl exclude din start, și orice demonstrație nu poate regăsi decît numai ceea ce a presupus la start. în capitolul Lupta lui Iacob cu îngerul din volumul Despre îngeri, Andrei Pleșu face o trecere în revistă a lecturilor de tip reductiv care au fost date pasajului din Facerea (32, 22-32), cu gama lor de laborioase inadecvări și de inventive dislocări ale sensului. E spectacolul modurilor de a rata întîlnirea cu textul, de a te înstăpîni asupra lui, impunîndu-i un înțeles care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
acolo unde antinomiile fac să devieze cursul raționamentului..."849. Morin ne avertizează să nu confundăm complexitatea cu complicația. Ceea ce este complicat poate fi redus la un principiu de bază simplu. Problema este că această bază, la care face recurs gândirea reductivă, este complexă. Nicăieri nu există o bază empirică simplă. "Simplul, afirmă gânditorul francez, nu este decât un moment arbitrar de abstracție smuls complexităților, un instrument eficace de manipulare laminând o complexitate. Geneza este complexă. Particula este hipercomplexă (și deloc elementul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
locul natural este înfățișat cu sens, de la artiștii Renașterii și cei romantici până la pictura impresionistă și inovațiile artistice contemporane. Ecologia profundă preia idei din toate aceste surse pe fondul respingerii tradiției cartesiene dominante, ceea ce presupune 274: • Trecerea de la modele convergente reductive la modele divergente holistice. • Trecerea de la perspectiva antropocentrică la conceperea omului drept parte a unei rețele de relații biologice, o trecere comparabilă cu descoperirea copernicană potrivit căreia omul nu ocupă centrul fizic al universului. • Înțelegerea faptului că prin modificarea sistemelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu atenție poate constitui un exercițiu de educație deopotrivă literară, spirituală și civică. CAPITOLUL II O POETICĂ A DEVENIRII Ca orice altă autobiografie, textul lui Paisie Velicikovski invită la o hermeneutică pe mai multe nivele: tematologică, structurală, ierarhic relațională, lexematică, reductivă dar și amplificatoare. Dat fiind faptul că viața sa a fost practic un pelerinaj continuu, care oferă încă din amintirile primilor ani de existență o galerie impresionantă de tablouri și portrete, s-a considerat că o hermeneutică preponderent tematologică ar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
demers hermeneutic dedicat textului „Autobiografiei” lui Paisie Velicikovski. În studiul proiectat s-a considerat că metoda hermeneuticii tematologice trebuie să constituie firul conducător al analizei, în timp ce în subsidiar s-a realizat de fiecare dată, aproape fără excepție, și o hermeneutică reductivă, a textului pentru text, pe toate palierele posibile de exegeză: lexicală, structurală, relațional-ierarhică. În ultimă etapă a analizei, s-a apelat și la metoda hermeneuticii amplificatoare, în sensul confruntării scenariului de text cu datele istorico-biografice, verificabile din alte surse, pentru
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
a marxismului diferită de programele socialist-revoluționare ale lui Althusser, de exemplu, care reproduce, în ultimă instanță, politica partidelor marxiste de tip vechi. Prin contrast, programul neo-gramscian nu oferă nici garanții, nici teleologii, nici o epopee a emancipării, nici discursuri totalizatoare sau reductive, nici privilegierea unei clase sau unor grupuri sociale, nici vreun fundament de la care să pornească o luptă, dar încă mai împărtășește speranța că vor apărea noi atitudini de solidaritate, de luptă; el vede nevoia de a încuraja speranța de a
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai puternică dintre cultura majoră și cea minoră și modelul culturii de masă, divizare constînd în nimic altceva decît ideologie și moduri de manipulare care încorporează indivizii în societatea și cultura existente. În general, modelul Școlii de la Frankfurt este extrem de reductiv și monolitic, necesitînd astfel o reconstrucție radicală ceea ce am încercat eu să fac în ultimele două decade. 21 Cîmpul comunicării era inițial divizat (descris de Lazarsfeld 1941, într-un studiu publicat de către Școala de la Frankfurt) între școala critică asociată cu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
narațiunile încearcă să redea această ideologie. O mișcare mai recentă în studiile culturale, influențată de anumite remarci neoficiale ale lui Foucault și argumente ale lui Deleuze și Guattari, ar respinge conceptul de ideologie în totalitate pe baza faptului că este reductiv, legat mai degrabă de economic și de mai puțină importanță decît aparatul de dominare și control care, se concluzionează, este adevărata țintă a criticii radicale; Fiske (1993) preia acest argument. Deși, cu siguranță, analiza unor asemenea instituții și practici care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de tehnologie; în același timp, Baudrillard traversează în viteză peisajele din vest și se angajează în reflecții banale asupra deșertului, golului marilor orașe și a sfîrșitului lumii. În concluzie, teoreticianul francez se dovedește, în cartea sa de călătorie, a fi reductiv, reacționar, învechit și foarte european. Bătrînul Baudrillard îi ironizează pe intelectualii care lucrează la calculatoarele personale, neștiind că astfel ei se conectează la cyberspațiu, accesînd cantități incredibile de date cu o viteză nemaiatinsă pînă acum, angajîndu-se în noi forme de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întregului acesteia. Să fie la mijloc și o "fobie" la "scrisul frumos", de tip Marino? O greutate de a-l contacta din pricina unui deficit de sensibilitate dată? În unele situații, se pare că alt răspuns nu există. Spiritul geometric raționalizant, reductiv se impune pentru acest soi de comentator în locul celui de finețe, cu vibrații îndreptate spre infinit. Am simțământul că repertoriul literaturii române e aproape complet Fiecare poet și putem detalia cu exemple nenumărate are un poem identitar, cu care este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
drum analitic distinct și novator în interpretarea poemului eminescian, ea însăși caracterizându-și cercetarea într-o paradigmă programatică, astfel: "Demersul de față propune argumentarea unei noi înțelegeri a sensului profund al poemului, în locul tezei sensului alegoric al geniului neînțeles, teză reductivă și denaturatoare, care printr-o lungă istorie era și este încă obstinat guvernatoare a receptării și interpretării celebrului poem". ÎN CONTEXT UNIVERSAL Iustin Tambozi * Dumitru Garofil * Lefterie Naum * Dumitru Copilu-Copilin EMINESCU ÎN BALCANI (J. Tambozi, D. Garofil, Lefterie Naum) În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
oxidative a evoluției stă, paradoxal, ceea ce ar trebui să confere stabilitate, anume relația dintre producători și consumatori din cadrul acelei asociații de organisme numită biocenoză, mai intuitiv, relația dintre plantă și animal. Anume, planta realizează, pe baza energiei solare, o transformare reductivă a bioxidului de carbon În glucoză, eliberând oxigen, iar animalul opune o transformare oxidativă a glucozei În bioxid de carbon, recuperând energia pe care altminteri n’ar putea-o primi direct de la Soare, și consumând oxigenul eliberat de plante. La
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]