238 matches
-
A CREA "OMUL NOU" La mijlocul anilor '60, Ceaușescu a declanșat un experiment care urma să conducă la crearea, pe cai științifice, a ceea ce el numea omul nou. Un mod de a încerca să se stabilească condițiile în care putea fi reeducat și transformat într-un soi de Rambo nou muncitorul român. Experimentul stațiilor pilot a fost imtiat în localitatea Berevoiesti (Argeș) și condus de sociologul V. V. Caramelea. Ulterior, experimentul a fost extins la alte 600 de stații pilot din întreaga țară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Mișcarea. Tipărește în tipografia «Buoni Fanciulli» din Verona cartea programatică La famiglia di Dio. Promovează întâlniri și divulgă publicații ale mișcării în toată dieceza de Verona. Dar ce este FAC? E o mișcare ce își propune să educe ori să reeduce creștinii la Iubirea genuină a lui Isus, exprimată prin fapte concrete, pentru a răspunde problemelor actuale. Este o revoluție genuină a Iubirii. În practică, FAC se întrupează în parohie, ba chiar vrea să-i devină sufletul, transformând comunitatea parohială într-
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
închisoarea Pitești. Metodele folosite acolo erau date personalului de temniță de către criminalul iudeu rusificat NIKOLSKI, iar principalul lui asociat în crime a fost colonelul ZELLER. O metodă aplicată de un pedagog rus MAKARENKO unor derbedei ruși, decăzuți, pentru a-i reeduca, s-a aplicat studenților români. Mai întâi se urmărea pierderea demnității umane, apoi robirea totală a subiecților acestei metode, spre a deveni unelte total supuse Securității comuniste. Vreau să arăt cum a murit camaradul meu de luptă și de suferință
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
p-ormă urmau discuții... Și ăștia mai mari puneau Întrebări... Și sigur că apărea problema Basarabiei și altele legate de ruși și atuncea o văzut că n-are ce face cu noi... Cu toată activitatea asta nu reușea să ne reeduce, ci ne educa În continuare În spirit anticomunist... Când am ajuns eu, grupul de moldoveni era deja acolo, da’ n-au avut curaj... Ei făceau pe reeducații, dar n-au putut să facă nimica, n-au avut curaj, că erau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
acasă, și la 1 octombrie 1958 m-au arestat din nou... Pe ce motiv v-au rearestat? Păi, Între timp au apărut mai multe lucruri... După acuzele care ni s-au adus: că noi În Închisoare am refuzat să ne reeducăm, că după ce am ieșit afară am continuat să fim elemente reacționare, că pe unde eram ne purtam În așa fel Încât să ieșim În evidență, ca să fim luați În seamă, să influențăm și pe alții În atitudine... Și, sincer să
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sau o mamă pentru un copil! E, asta a făcut-o soția directorului. Dar n-a durat decât vreo lună, două, că dup-aia și directorul o fost schimbat, pentru că l-au mirosit, și informația asta n-o plecat de la reeducați sau de la deținuții de-acolo, de la elevi, ci o plecat de la careva dintre gardieni... Eu doar bănuiesc, nu știu sigur să zic... Ați putea să-i faceți un portret lui moș Dumitrache? Dumitrache, care s-o ocupat cu noi, era
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
aceștia ne-am ales 22 de elevi... care am respins reeducarea. C-am avut și noi turnătorii noștri, să știți. Dar și noi ne manifestam public: „Nu vrem reeducare, domne. Avem o condamnare de făcut, o executăm, dar nu ne reeducăm”. Și marea majoritate a elevilor, din cei vreo 800, au fost așa... Cred că doar vreo sută au acceptat reeducarea. Eu am zis: „Vreau să mă reeduc și să mă eliberez mai devreme”... Noi am refuzat. Ne-am gândit că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vrem reeducare, domne. Avem o condamnare de făcut, o executăm, dar nu ne reeducăm”. Și marea majoritate a elevilor, din cei vreo 800, au fost așa... Cred că doar vreo sută au acceptat reeducarea. Eu am zis: „Vreau să mă reeduc și să mă eliberez mai devreme”... Noi am refuzat. Ne-am gândit că ne facem pedeapsa și ne vom elibera. Cine mai era printre aceștia 22? Cine erau? Erau elevi din toată țara, aleși cam pe sprânceană... M-am Întâlnit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mi se pare că Ionescu a povestit romanul lui Fadeev, Tânăra gardă. Pe urmă, mai Înainte, În perioada de provocare, pe rând, au povestit multe romane. De exemplu, Dumas, Contele de Monte Cristo, Dostoievski, Frații Karamazov, și, după ce am fost reeducat, iarăși am luat pe această temă... Cum am privit atuncea și cum privim acuma, cum analizăm și ce aspect greșit am avut atuncea și cum trebuie să vedem acuma... Orice om care este Întrebat despre demascare Începe cu torturile. Dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
porția de la Țurcanu, Încă În plus, pentru acest fapt n-a mai primit. A stat Înapoi acolo În grupul „bandiților” și a continuat sistemul de demascare... Pe urmă, a primit și el mai departe bucățile de săpun și a fost reeducat. Acuma n-are nici un rost ca să povestesc mai departe, pentru că oamenii aceștia au fost un fel de... jertfe, no. Și el o fost un om slab ca alții, ca noi, ca mine, ca fiecare. Unde a ajuns pe urmă..., asta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
fel de lucruri trebuiau să spună deținuții În demascările lor? Ce v-a impresionat cel mai tare? Păi, alea În care Își blamau părinții, biserica, religia... Asta era la ordinea zilei. Cam cât timp a durat până ați fost considerați reeducați? Destul de mult... Două-trei luni. Până prin aprilie 1950. Unde ați fost dus după ce au Încetat bătăile la 4-spital? Nu mai știu... că atâtea camere erau acolo. Dar era o cameră În care am văzut cum s-a stins din viață Bogdanovici
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
ce s-o-ntâmplat, „că dacă nu, iară veniți aicea”. Asta era o treabă cumplită... De acolo, cam prin iunie 1950, am fost dus la Gherla. Ne-au zis să avem grijă, că mergem acolo, și să căutăm să Îi reeducăm pe bandiții de acolo, care erau muncitori. Cine v-a zis asta? Țurcanu. La Gherla cine conducea demascările În camerele În care ați stat? Era Constantin Bogos... Coca Îi ziceau ăștia, tot moldovean, de prin Bacău. Păcat de el, că
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
o găsit alții, mai curajoși și mai deschiși la minte, să ne spună prin ce-am trecut și care-i adevărul... Totuși, deasupra noastră plana teama că ajungem iară Înapoi la Gherla sau În altă parte... Mai erau și alți reeducați pe acolo? Erau. De exemplu, Găbureac, sau Armeanu, de care v-am spus, Regman... Vă mai amintiți cum a fost momentul eliberării? Știați că urmează să fiți eliberați? Da, că Înaintea noastră o plecat un alt lot... I-o strâns
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
că n-a făcut norma... Da’ dacă nu putea să o facă? Nu puteau! Uite, cum sunt eu acuma. Io nu mai pot să fac ce-am făcut... (râde - n.n.) Tot un brigadier ar fi spus că io nu sunt reeducat și eu am spus: „Domnule, eu nu am nevoie de reeducare. Eu sunt educat de părinții mei pân’ la vârsta de șapte ani. Io nu am nevoie să fiu reeducat!”. Bine, că și pentru expresia asta am avut iar 14
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Tot un brigadier ar fi spus că io nu sunt reeducat și eu am spus: „Domnule, eu nu am nevoie de reeducare. Eu sunt educat de părinții mei pân’ la vârsta de șapte ani. Io nu am nevoie să fiu reeducat!”. Bine, că și pentru expresia asta am avut iar 14 zile de izolare... Și să zâce că trebuia să mă elibereze În decembrie ’63, și pentru acest motiv m-a mai ținut până În aprilie ’64. Eram așa de distrus În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
direct, ci numai din strigătele auzite din celula lui sau din urletele gardienilor, toate completate de imaginație, care urmărea moment după moment agravarea situației acestuia. în camera lui Nea Vică era Pavel Grimalschi, legionar neclintit în credința lui și doi „reeducați”, altădată băieți bravi și ei: Dan Dumitrescu și Aristotel Gheorghiu. Această celulă se înscrie cu patru morți, din cauza urmărilor nefaste asupra caracterului și psihicului oamenilor, consecință a celor suportate la Pitești de cei trecuți pe acolo. Și-a dat seama
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
doctorul? Vroiau să-l lase să moară. Calciu, la o trecere prin fața celulei avertiză că Vică avea o diaree de mai multe zile și el, deși avea, nu putea să-i dea sulfamidele de care avea nevoie, din cauza celor doi reeducați pe post de cerberi ai respectării regimului de Cazimcă. După vreo două zile, Calciu ne comunică prin morse „că Vică a încetat să mai mănânce”. Pe fața D-lui Petrașcu s-a așternut o umbră ca un zăbranic spunându-i
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
crezut și încă mai credem. Da, cunosc „pădurea cu fiare sălbatice”, „muntele de suferință” și „mlaștini ale disperării”, dar n-ați dezarmat. A fost Piteștiul și Gherla iar acum aici este Aiudul. Dar eu nu vreau să vă educ sau reeduc, ci să vă conving. De ce să ne convingeți, domnule colonel? Că trebuie să ne înecăm la mal, să ne autoanulăm noi pe noi? Să recunoaștem vicii și crime imaginare? Sau culpe de care cine ne acuză și cu ce drept
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
10.1.) Aici colonelul Crăciun citește o așa zisă desolidarizare făcută de poetul Radu Gyr și comunică în mod oficial, că a început reeducarea, condusă de deținuți, că administrația nu participă la ședințele cluburilor și îndeamnă pe toată lumea să se reeduce, adică să-și recunoască fiecare, crimele făcute și să înfiereze pe conducătorii legionari, căci ei i-au adus în eroarea de a complota împotriva ordinei socialiste, care a adus fericirea poporului român. Întrucât Nicolae Petrașcu nu este văzut și nici
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Comunității din Roman XE "Roman" și a posibilității de a cumpăra (vezi infra), În vagoane (nu În toate) bomboane, lămâi, zahăr - și În special căldarea și cana, după cum am menționat mai Înainte 5. În chestiunea apei, evreii din vagoane trebuiau „reeducați”. Nimic nu-i putea convinge că de acum Încolo li se va permite să bea apă când voiau - și, cel puțin În prima zi de călătorie, au avut loc adevărate lupte pentru dreptul de a bea, care s-au terminat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de „reeducare”, efectuate sub autorizația autorităților comuniste în perioada anilor 1949-1952 (cunoscute și sub denumirea sau "Fenomenul Pitești"). Acest experiment nu poate fi redus la o scuză pentru administrarea unor bătăi și torturi brutale, administrate zilnic cu scopul de a „reeduca total” deținuții politici, majoritatea studenți, membri în grupări interzise de comuniști ca Partidul Național Țărănesc și Partidul Național Liberal, precum și cei inspirați de Garda de Fier sau membri sioniști ai comunității evreiești din România. Esența metodei folosite la Pitești este
Experimentul Pitești () [Corola-website/Science/306839_a_308168]
-
legionarilor. Fără îndoială însă, atacul comunist avea în vizor pe oricine era sau se considera necomunist, decretând în acesta un "„dușman al poporului”". Cu alte cuvinte, aveai la îndemâna doua căi, fie te supui orânduirii impuse cu forța de socialiști, te reeduci și accepți regulile „jocului”, fie accepți să mori în propria lege și să devii disident. Un articol, evident anti-nazist, semnat de Silviu Brucan, sugerează din titlu ideea de zdrobire, de nimicire a "„fiarei naziste și a uneltelor ei din țară
Scînteia () [Corola-website/Science/302829_a_304158]
-
și vreo două sute de mii de locuitori din Constantinopol și din Smyrna, care erau dificil de eliminat, din cauza prea multor martori prezenți, nu mai persistau nici măcar insule de supraviețuitori: femeile și fetele răpite, dispărute în secret în case turcești, sau reeducate în școlile islamice, cum ar fi cea condusă de apostolul turcismului Halide Edip Adıvar; copii adunați în orfelinate; câțiva salvați și ascunși de vecini sau prieteni musulmani; sau, în orașe din centrul orașului, câteva familii au fost cruțate datorită fermității
Genocidul Armean () [Corola-website/Science/311497_a_312826]
-
care îl disculpau. Detenția a ispășit-o la penitenciarele Malmaison, Uranus, Văcărești, Dumbrăveni, Aiud (1946 - 1954), Craiova și Gherla. A fost eliberat înainte de termen, la 12 septembrie 1956, în baza Decretului 72 din 1950, pe motiv că: "elementul a fost reeducat complet și a devenit apt pentru conviețuirea socială". În biletul de eliberare nr. 7.915/12 septembrie 1956, se menționau pe lângă semnalmentele obișnuite și: "răni la ambele picioare". Pedeapsa de 10 ani de degradare civilă nu i-a fost ridicată
Nicolae Ghineraru () [Corola-website/Science/312890_a_314219]
-
Central al P.C.U.S. În consecință, Catedra de criminologie și profilaxie a infracțiunilor a fost desființată, șeful catedrei, colonelul Gorbuza, fiind pus în situația de a se pensiona. Bolișakov a fost plecat într-o altă instituție, iar eu, pentru a fi reeducat, și cred, pentru a fi ferit de consecințele răfuielilor ce se așteptau, am fost trimis să studiez criminologia la Moscova.” Pe atunci Valeriu Bujor, probabil, nici nu bănuia că discuțiile criminologice incendiare vor reizbucni, ba chiar se vor inflama, la
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]