97,686 matches
-
Constantin Țoiu Caietul de școală cu coperți negre de vinilin, 13 martie 1959, zi fatidica... Ce-o fi fost atunci? Însemnările nu se referă la nimic important. Remarc, acum, în martie 2002, că ele nu au vreo trimitere, eventual politică, nici macar aluziva, - procedeul clasic al lașilor - dată fiind epoca. Probabil însă că teamă mă silea să recurg la acest fel de exerciții intelectuale, o
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
Vârgolici, căci ne poartă, aducându-ne sub priviri aceste aspecte, spre anumite concluzii. Una ar fi aceea că există în viața literară, în viața literaturii, mai bine zis, dincolo de toate rupturile, elemente de continuitate. La unele dintre acestea mă voi referi ceva mai jos. Dar să vedem, măcar în fugă, momentele principale ale istoriei S.S.R., astfel cum le proiectează, pe ecranul propriu, lucrarea lui Teodor Vârgolici. Au fost mai întâi, în primăvara lui 1908, câteva întruniri pregătitoare, din inițiativa lui Emil
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
de metaforă!). în timp ce-mi caut cheile, îl urmăresc tăcut cu privirea. Continuă să zâmbească. Un zâmbet mai puternic decât obscuritatea densă de pe scara de bloc. în fine, dibui cheile, pierdute pe fundul genții-sac. Cu toate că știu la ce se referă, trag de timp: Ce spuneați c-ați făcut, domnu' Pintea?" "Păi, intrarăm în NATO!" Deși ardelean, dl Pintea folosește cu obstinație perfectul simplu. Vreo sechelă din vremea când, transmutat la Timișoara din satul său din Apuseni, tremura în fața șefilor olteni
Tratament NATOrist by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14509_a_15834]
-
pun întrebarea dacă există reviste în care pot avea deplină încredere. Nici una nu se ridică la nivelul exigențelor: nici 22, nici Observator cultural, nici România literară (nici chiar Steaua care, generos, le publică dialogul radiofonic). În "România literară" (ca să ne referim doar la ea) nu s-ar putea face "publicistică de atitudine", fiindcă "s-a spus într-o vreme că ea este, prin Alex Ștefănescu, un fief țărănist, în timp ce prin Nicolae Manolescu toată lumea era înclinată s-o vadă ca pe o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14507_a_15832]
-
tradițională, ograda altora. Am răsfoit zilele trecute o culegere de articole a unui profesor și critic literar francez, apărută anul acesta. Numele nu-mi era cunoscut: Pierre Jourde. Titlul culegerii: La Littérature sans estomac. Adică, lipsită de îndrăzneală. Articolele se referă la cîteva zeci de cărți (în majoritatea lor romane) care au cunoscut un succes de public sau de critică mai mare sau mai mic în ultimul deceniu. E vorba de "literatură adevărată", precizează Pierre Jourde, nu de literatură de consum
Idei franceze by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14534_a_15859]
-
împletirii dintre revoluție și pietate. Revoluția franceză, bunăoară, a înregistrat secta deistă a teofilantropilor, care încerca să-și structureze morala civică pe o credință rațională în Dumnezeu, și chiar iacobinii acceptau la început creștinismul. În epoca noastră, ne-am putea referi la așa-numita teologie a eliberării, preconziată de teologul peruvian Gustavo Guttierez, care se revendica de la Evanghelii (în primul rînd de la cea a lui Luca), precum o patetică replică la enorma subdezvoltare sud-americană. Așadar nu trebuie să ne mire excesiv
La antipod, Mihai Șora (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14518_a_15843]
-
de metaforă!). în timp ce-mi caut cheile, îl urmăresc tăcut cu privirea. Continuă să zâmbească. Un zâmbet mai puternic decât obscuritatea densă de pe scara de bloc. în fine, dibui cheile, pierdute pe fundul genții-sac. Cu toate că știu la ce se referă, trag de timp: Ce spuneați c-ați făcut, domnu' Pintea?" "Păi, intrarăm în NATO!" Deși ardelean, dl Pintea folosește cu obstinație perfectul simplu. Vreo sechelă din vremea când, transmutat la Timișoara din satul său din Apuseni, tremura în fața șefilor olteni
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]
-
continuă să apară o sumedenie de reviste școlare și de altă natură, în care, alături de texte care exprimă modul autentic de a fi și de a gândi al noilor generații, pot fi găsite preluări ca cele la care ne-am referit mai sus și care constituie adevărate furturi intelectuale, furturi care, în loc să fie descurajate și tratate ca atare, sunt trecute sub tăcere, tolerate și, prin aceasta, stimulate. Am fost de mai multe ori victima unor furturi de acest fel. Nu am
La școala plagiatului by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14510_a_15835]
-
cînd? Au participat politicieni și comentatori politici dintre cei mai cunoscuți. Moderator a fost directorul României literare. Din numerele 660 și 661 ale revistei 22 (noiembrie), reținem punerea în discuție a Legii Pruteanu, continuarea studiului (la care ne-am mai referit) al dlui Mircea Martin despre literatura (și cultura) română în anii comunismului, un interviu cu dna Gabriela Melinescu și un lucid comentariu al dlui Andrei Cornea la dezvăluirile pe care le face dl Radu Ioanid după ce și-a citit dosarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14560_a_15885]
-
de pe octombrie: autorul articolului observă diferențele destul de mari care există între tînărul, din anii '30, și bătrînul Cioculescu, din anii '70-'80, și consacră cea mai mare parte a comentariului celui dintîi. Spre deosebire de cei mai mulți critici de azi care s-au referit la acel Cioculescu pe care generațiile postbelice l-au frecventat mai des. *Și TOMIS are altă înfățișare. Și altă conducere. Numărul pe octombrie e plin de ecourile Festivalului "Zile și Nopți de Literatură" din 20-24 septembrie de la Neptun. Urăm colegilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
cei care n-au opinii foarte clare și care găsesc vina te miri unde. Printre puținele capetele limpezi de la întâlniri au fost regretatul Laurențiu Ulici, Gabriela Adameșteanu și Al. George (poate chiar Adrian Dinu Rachieru, la a cărui intervenție se referă unii vorbitori, intervenție care lipsește însă din carte - de ce?). Să luăm câteva exemple de remarci juste: conceptul de roman, ideea însăși de literatură s-a schimbat radical în era informatică, sistemul de valori e altul, n-o fi romanul în
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
anii '70". Astfel, Alexandru George, în Marele Alpha, recomandă o asimilare a cuvîntului arghezian cu Logosul, "principiu ultim al lumii", dată fiind circumstanța că la Arghezi "cuvintele nu exprimă o realitate; ele o creează". Pe de altă parte, Marc Angenot, referindu-se la forța cuvintelor în discursul pamfletar, le recunoaște "aura sacrală", constînd în "exaltarea puterilor potențiale de revelare ale acestuia", pamfletul fiind nu doar "agresiune și risc", ci și, deopotrivă, "jurămînt" și "taină". Un asemenea discurs se împărtășește din misterul
Pamfletul arghezian (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14596_a_15921]
-
nici o clipă prezumția de legalitate sau legitimitate. Colaboratorii dictatorului dominican, ca și ai lui Hitler, au fost socotiți criminali de drept comun. Și tratați în consecință. Colaboratorii lui Stalin și Ceaușescu (excepțiile au durat un timp scurt și s-au referit la cîteva persoane) au fost iertați, fiindcă, nu e așa, regimul democratic postdecembrist nu-i putea transforma în deținuți politici.
Între extreme by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14614_a_15939]
-
are un punct de plecare aniversar (în august, criticul și eseistul împlinise 65 de ani), dar depășește cu mult circumstanța, ridicînd o sumă de probleme de interes general asupra cărora autorul face observații demne de a fi reținute. Prima se referă la cartea din 1969 despre Faulkner. Descoperirea lui Faulkner, ne spune azi dl Alexandrescu, s-a datorat în parte unei anumite fascinații față de "organicitatea străveche a unei literaturi gen Sadoveanu", comparabilă cu "organicitatea extraordinară a tuturor culturilor din Yoknapatawpha". Scrie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
era a mea (organicitatea rurală românească) și o lume care nu era încă a mea (modernitatea occidentală)". Astăzi dl Alexandrescu își declară convingerea că nu se poate aplica o hermeneutică post-modernă la o lume tradițională. O a doua problemă se referă la "prețul" Unirii din 1918 ce a trebuit plătit de generația interbelică de oameni politici. E în fapt reluarea unei teme din Paradoxul român. "Ar fi fost mai bine, scrie dl Alexandrescu, dacă întrebarea ar fi fost rostită, că ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14613_a_15938]
-
profesor al Universității din Heidelberg Horst-Iurgen Gerigk, cu o comunicare deosebită (Dostoievski și Heidegger: un scriitor și un filosof escatologic) și cu intervenții interesante. Fără să aspir la prezentarea în totalitate a volumului, a comunicărilor și dezbaterilor aprinse, mă voi referi doar la cîteva probleme aparținînd sferei interpretării literare, teoriei culturii, esteticii și poeticii. La originea volumului se află începutul efervescent al studiilor dostoievskiene din Japonia. Pe Sadayosi Igeta, care a prezentat acum o comunicare sub titlul Dostoeivski și literatura japoneză
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
modernizarea/ integrarea aceasta nu o putem numi globalizare, lucru despre care au conferențiat S. Takahasi (Occidentalizare și naționalism), Yuko Sato (Filosofia, ideea de Dumnezeu și revoluția la Dostoievski) și toți participanții, în prim plan cu S. Igeta, care s-au referit la relațiile literaturii, artelor plastice și cinematografului japonez cu opera dostoievskiană (Hagira Sakutaro, Miri Iiu, Kenzaburo Oe, Taidjun Takeda, Cikae Oiamada, Akira Kurosava ș.a.). Am devenit un salahor al comunicării și al colaborării cultural-științifice. Am avut discuții despre Eliade, despre
Dostoievski și civilizația japoneză by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/14636_a_15961]
-
mult și e destul de curios să crezi, în condițiile obsesiei audienței că există televiziuni care nu se adresează majorității vorbitorilor. Și, pe urmă, ce înseamnă că "orice text într-o limbă străină (și care prezintă) interes public" trebuie tradus? Se referă art. 1, par. 2 la texte întregi ori doar la cuvinte? Cum va proceda crainicul unui meci de tenis, silit să traducă set, game, deuce și celelalte? Dl Pruteanu contează în acest caz, după cum a declarat în cîteva rînduri, pe
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
impus? Avem așa-numita primă atestare pentru a ști cînd a fost folosit prima oară un cuvînt străin, dar n-avem nici un criteriu pentru intrarea lui în circulație curentă. O atare prevedere are hazul ei: art. 2, par. 3, se referă la Decizia Consiliului Național al Audiovizualului privind, între altele, normele pentru teleshoping. Tot numai haz, de asemenea involuntar, are art. 3 par. 1, care obligă traducerile să aibă caractere de aceleași dimensiuni cu ale originalului străin. Ca să nu mai citez
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
ceva mai tineri decît mine mi se pare extrem de interesant. Ca și mine, ei s-au opus iraționalismului la modă în anii 1970 și au revenit la gîndirea rațională, clară și argumentată, fără însă să fie partizanii metodelor formale. Mă refer la Jacques Bouveresse, Antoine Compagnon, Vincent Descombes, Luc Ferry, Marcel Gauchet, Pierre Manent, Pierre Rosanvallon și Jean-Marie Schaeffer, de la care am avut mult de învățat în ultimul deceniu. Spectator uluit în aceeași ordine de idei, ați atins, în treacăt, în
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
să aibă încredere în propriul lor gust. Riscul literaturii... Asta îmi amintește că am auzit odată pe cineva (un tip de altfel inteligent, fizician) care spunea că ar putea trăi foarte bine într-o lume fără cărți, la literatură se referea. Am rămas cu gura căscată. Ce ați răspunde unui om care crede sincer așa ceva ? I-aș spune: "De ce nu vă mutați Dumneavoastră, stimate domn, într-o lume frumoasă fără cărți? Că nouă, celorlalți, ne place lumea asta păcătoasă, așa cum e
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
luminiscent al vocalelor și felul cum este fructificat metafizic acest potențial." Fumul mistic producător de beatitudine îl constituie neologismele, zecile, sutele, miile de neologisme (în combinații mai greu de înțeles, uneori, decât toate textele în limbi străine la care se referă "legea Pruteanu"): "Puțini poeți au exploatat virtuțile valorizante ontologic și axiologic ale metaforei așa cum a făcut-o Rainer Maria Rilke."; "Virtutea valorizantă a unei metafore crește cu cât se depărtează de intenția pur descriptivă și referențială, iar pe de altă
Potențialul semnificant și virtutea valorizantã by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14654_a_15979]
-
în final pentru ca gemenii - care se pretindeau Isuși - să fie crucificați de oamenii din Granada (evidente rezonanțe dostoievskiene), convinși de impostura lor din cauza incapacității de a-și învia tatăl. Partea mai slabă a cărții e cea - mai extinsă - care se referă la viața scriitorului, prins în beții și în discuții de tot soiul cu amicul Hardtmut, Preotul (corupt) și prostituata Icsa. Ajunge în final la Stabiliment (spitalul de nebuni) unde flirtează cu o lobotomie și pare a fi ars de viu
O nouă script-ură by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14670_a_15995]
-
se teamă să-i cânte lui Iliescu prohodul, deși acesta pare mai vioi ca oricând? S-ar putea ca țesătura cadristică a premierului să înceapă să dea roade. E posibil să fi obținut, în sfârșit, garanții din partea sprijinitorilor președintelui. Mă refer la lideri ai partidului, dar și la capi ai serviciilor secrete și armatei - domenii controlate de către Iliescu cu indiscutabilă autoritate. Brusca înălțare în grad a ministrului de interne, Ioan Rus, și a președintelui Camerei Deputaților, Valer Dorneanu, numiți vicepreședinți ai
Prohodul vesel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14667_a_15992]
-
limbii noastre. Cartea este instructivă și plăcută. Foarte concisă, ea descrie evoluția limbii vorbite (și scrise, cîtă și cînd este) la nord și la sud de Dunăre, începînd de la romanizarea Daciei și mergînd pînă în secolul al XV-lea. Se referă, cum se vede, la intervalul cel mai puțin cunoscut și mai disputat de lingviști și nu numai de ei. Înaintașii dlui Brâncuș, în explorarea acestei perioade, sînt, la rîndul lor, cîteva somități ale lingvisticii noastre, locul de frunte deținîndu-l Al.
Citiți-i pe lingviști by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14666_a_15991]