256,387 matches
-
la mulțimea bucatelor și licoarea vinului, lacomul cade în trândăvie, pentru că o masă copioasă nu-l îndeamnă la nevoință, nu naște în el dorința de rugăciune și de meditație, ci generează gânduri de curvie, datorită trupului greoi și minții încețoșate. Referitor la aceasta, Sfântul Isaac Sirul precizează: Iar mișcarea mădularelor de jos ale trupului, care se face fără gândurile mai ascuțite ale plăcerii necuvenite ce se mișcă cu fierbințeală și atrage sufletul fără voie la ticăloșie, se naște fără îndoială din
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
desfrânării, avertizează: Ați auzit că s-a zis celor de demult: Să nu săvârșești adulter. Eu însă vă spun vouă: că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui (Mt. 5, 27-28). Referitor la aceste cuvinte ale Bunului Mântuitor, Sfântul Ioan Gură de Aur precizează: După cum este cu neputință să te atingi de foc și să nu te arzi, tot așa uitatul la chipurile frumoase arde sufletul, ce caută cu poftă, mai iute
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
știu că îmi va fi greu, că voi suferi mult, fiindcă îmi vor lipsi aglomerația de talk-show-uri de la Realitatea Tv, vorbe spuse la telefon în cadrul "Jurnalelor tv", care pot zgudui lumea prin tragismul lor, cum ar fi: "-N-am nici un element referitor la chestia 3) asta", ale domnului ambasador în Irak, Mihai Stuparu... Sau principiul domnului Cristian Borcea de la echipa de fotbal Dinamo: "O injecție cu virus dinamovist este letală și ține toată viața".Letal-letal, subtil-subtil, dar se mai adeverește o dată, cu ajutorul
Demnitari, actori și-un harem... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11827_a_13152]
-
fascinat de Baletele Ruse ale lui Diaghilov - "Datele acelea au fost transcendentale pentru istoria muzicii, a dansului și a picturii secolului nostru"(p. 73); "sentimentele sale fură din nou consternate" (p. 95); "vasta spiritualitate care popula peninsula indiană" (p. 110); referitor la rivalitatea soțiilor lui Sukarno - "în escalada pentru a ajunge Prima Doamnă se distingeau zeluri abrupte" (p. 116); "seninătatea lui se strângea de durere" și " Nu găsea animozitatea necesară care să-l readucă la normalitatea simpatiei" (p. 123); "prin capul
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
Sînt cel mai mare scriitor, renumit, viu, sînt peste tot și atît de inexistent... Scriu totul și nu scriu nimic“. Pentru un ochi avizat, fragmentul acesta, reprodus de pe prima pagină a cărții, e, în esență, un istoric al pozițiilor teoretice referitoare la actul scrisului și al lecturii. A citi, a reciti, îmi vine să spun, gîndindu-mă la titlul cărții lui Matei Călinescu. Prima lectură a cărții e una vizuală: secvențe în principiu scurte, de cîteva rînduri sau paragrafe, rar întinse pe
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
poate antipatia în ce mă privește și cum credea el, totuși, că amândoi am fi venit de foarte departe? Mă întrebam dacă, la mijloc, nu era totuși vorba de ceva... de vreo deosebire de clasă, dar nu socială, un lucru referitor mai de grabă la instrucție, la vizitarea ideilor... Emoția mea, șocul meu când, ducându-mă într-o zi la cimtirul Belu , îi văzusem mormântul răscolit, râmat parcă de porci. Mă gândisem la Bărăgan, la mistreți, la blândețe, la lumea prozei
4 decembrie 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12979_a_14304]
-
atît mai vîrtos cu cît e declarată și situarea marelui predecesor “pe un soclu pentru reculegere și închinăciune”, instrument sacru al unui veritabil “cult”. Într-un fel, se poate și așa, însă întrebarea pe care și-o pune dl Guțan referitoare la cei ce-au cutezat a emite rezerve la adresa unor aspecte ale lui G. Călinescu e în cel mai bun caz naivă: “De ce unii dintre inclemenții contestatari de mai tîrziu, martori la ceea ce se petrecea în anii ’50-’60, n-
Critică și liberalizare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12978_a_14303]
-
deloc, iar în gândurile scrise pe hârtie, niciodată. Fie și pentru simplul motiv că... nu e frumos să vorbești urât! În rest, adunând la un loc tot ce am afirmat până acum prin presă în legătură cu bustul lui Yitzhak Rabin și referitor la toată agitația din jurul acestei teme rămâne valabil și totodată asumat. Eu, oricum, nu vă voi mai deranja săptămânalul, păstrându-mi doar discreta calitate de simplu cititor al lui. Iar, în cazul în care pe domnul Șușară îl va scoate
La umbra aceluiași monument stalinist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12989_a_14314]
-
un catalog al reprezentărilor figurative (p. 247 261) și câteva diagrame cu repartiția cultelor în cadrul militarilor din Dacia (p. 262-263). Cele șase capitole ale lucrării sunt: 1. Introducere în religia militară romană (p. 15-23; conține subcapitolele 1.1. Stadiul cercetărilor referitoare la religia militarilor în Imperiul Roman și 1.2. Religia militarilor din provincia Dacia. Stadiul cercetărilor); 2. Câteva considerații privitoare la armata Daciei romane (p. 24-35; conține subcapitolele 2.1. Legiunile și 2.2. Trupele auxiliare); 3. Religia militarilor din
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dl. Carbó García a putut cunoaște în mod direct realitățile religioase din provincia Dacia. Cunoașterea limbii române i-a asigurat accesul la bibliografia de specialitate. Discuția terminologică din „Introducere” (I. 1. Introduccíon, p. 1436) vădește o bună cunoaștere a bibliografiei referitoare la studiul religiilor antice. De remarcat precisa delimitare a noțiunilor „religii orientale” - „culte orientale” și selecția operată în alegerea cultelor ce sunt tratate. Astfel, autorul se oprește la tratarea mitraismului, a cultelor egiptene, siriene, microasi atice, renunțând la introducerea printre
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ca F. Cumont și R. Turcan) sau a cultului „zeilor cavaleri” din Illyricum (ca R. Turcan). De asemenea sunt excluse din analiza sa, pe bună dreptate, iudaismul și creștinismul, expresii ale unei religii monoteiste dificil de integrat într-o discuție referitoare la forme de propagare, integrare și control social ale unor religii în sistemul politeist al Imperiului Roman. Capitolul „Stadiul cercetării” (I. 2. Estado de la cuestión, p. 37-70) este un excurs istoriografic care trece în revista principalele contribuții ale autorilor români
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a documentelor (locuri de cult), cronologia vestigiilor, apoi studiul sociologic (analiza originii etnice și a poziției sociale a dedicanților). Concluziile sunt susținute, în fiecare caz, de hărți ale distribuției documentelor epigrafice, sculpturale și edificiilor de cult și grafice ale procentajelor referitoare la cronologie, compoziția etnică sau socială. Sistemul acesta este urmat cu consecvență în fiecare analiză, care astfel devine un studiu complet. Volumul a doilea al lucrării, „Corpus-ul epigrafic al cultelor orientale în Dacia romană” (vol. II, Corpus epigráfico de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
și nu de la Apulum). Un altar din aceeași colecție atestă singurul sacerdot mithraic cunoscut din Dacia, P. Aelius (?) Artemidorus. Restituirea textului în IDR și la M. J. Vermaseren este arbitrară: sacerdos creatus a Pal[myre]nis; de aici, toate speculațiile referitoare la o comunitate palmireană care îl alege sacerdos. Expresia sacerdos creatus a Pal[.]nis își găsește o bună analogie în relieful de la Londra, unde un anume Ulpius Silvanus, emeritus leg(ionis) II Aug(ustae), își încheie dedicația cu expresia factus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
PNL-PD, antrenată sârguincios pe arena “Moțiunea”, la începutul votării a părăsit ședința sub forma unui cros televizat în direct de canalul Realitatea Tv (diletant, cu intreruperi sonore și cu imaginile lui Emil Boc și Paul Păcuraru mișcând mărunt din buze). Referitor la această fugă, forul internațional olimpic s-a sesizat din oficiu și, transmit vreo câțiva corespondenți de presă, studiază introducerea unei noi discipline sportive la o ediție viitoare a Jocurilor Olimpice: fuga de răspundere.
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
politică în România postcomunistă ce își propune să radiografieze viața politică românească de după căderea regimului Ceaușescu. Rezultatul este o apariție editorială destul de bizară -frîntă, aș spune, care combină un eseu strict teoretic despre elita politică românească, două studii de caz referitoare la partidele care au desemnat prim-miniștri în perioada tranziției (PSD - în toate variantele sale anterioare, din 1990 încoace - și PNȚCD) și cîteva reflecții asupra unor aspecte controversate ale vieții politice (implicarea bisericii în politică, catedrala neamului, intelectualii în politică
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
Dacă (x, h) e OXR avem un roman SF.” Concluzia autorului este că, fiind mai mult decât o specie literară, SF-ul nu poate fi definit exhaustiv, printr-o formulă atotcuprinzătoare și unanim acceptată. Urmează un preambul al discuției principale referitoare la originile literaturii SF în care autorul formulează controversata problemă și împarte specialiștii în două categorii generice: adepții și detractorii teoriei originilor arhetipale ale genului. În intenția de a-și recupera o tradiție, primii găsesc ca opere precursoare pentru literatura
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
Cronicar Centenar Mircea Vulcănescu În LUCEAFĂRUL din 25 februarie, dl. Marius Tupan publică o vehementă scrisoare adresată Jurnalului Național, referitoare la subvențiile pe care revista le-a primit de la Ministerul Culturii. Bineînțeles că în tîrg (sub semnătura, de data aceasta, a poetei Cornelia Maria Savu) se vîntură sume considerabile. Și pe seama României literare, de altfel. În realitate, Luceafărul și România
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
subiectul, neputând fi trecut sub tăcere, a fost dezbătut într-una din conferințele din programul manifestărilor de la Museo di Roma, cu insistență asupra prigoanei și asupra cenzurii la care a fost supus scriitorul de către propaganda fascistă. În ceea ce privește colaboraționismul lui Moravia, referitor la perioada imediat anterioară celui de-al doilea război mondial această acuzație mai poate fi adusă unui număr extrem de redus de intelectuali italieni, iar numele prozatorului roman nu face parte dintre ele. Cât despre intenția sa de mascare a propriilor
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Duhului) - cu atenție pe Obsesia Sângelui (“sângerozitatea” pricoliciului, “suge sângele” - de fapt, Îl preschimbă, prin metanoia... “sângele spurcat/blestemat”, de fapt, garant al acelei “race faée”, de care vorbește Vasile Lovinescu <endnote id="2"/>): “O analiză «pozitivistă» a textelor populare referitoare la pricolici relevă faptul că prin acest termen era desemnat un lup deosebit de rău, a cărui cruzime și abilitate nu-și puteau afla explicația decât prin invocarea unui amestec al puterilor demonice“ (cf. Mihai Coman). Și: “Cel de-al doilea
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
foarte puține lucruri despre cei doi erudiți, dar am aflat mai multe la fața locului. Ce oameni minunați, câte lucruri noi am aflat! Pe Internet se pot găsi multe informații interesante dacă veți căuta aceste două nume o să vă convingeți. Referitor la conferința de excepție BUNĂ SEARA DOMNULE MIRCEA ELIADE! la care am avut șansa de a fi prezent mulțumită lui Stell nu mă voi referi decât la un singur subiect: Am tresărit când s-a menționat o carte mai puțin
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
putință să Îl vedeți. Nu veți regreta, o să vă rămână tipărit În memorie pe viață. În Încheiere, revin la Întrebarea mea inițială: Ce caută un canadian În România? Răspunsul ar fi cultură, dacă este avid după așa ceva. V-am convins? Referitor la Întrebarea a doua - Încă nu mă pot pronunța. Se poate spera că (nu știu cum să evit cacofonia) „CULTURA BATE CRIZA”. Sperare humanum est! <endnotelist>* Când am scris rândurile de mai sus, profesorul Claudiu Mătasa era În viață. S-a ridicat
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
mai documentezi, asta bineînțeles dacă ai știut so faci vreodată. Ai fi putut să-ți amintești din baza noastră de date o parte din filmele străbunilor noștri. Ți-ai fi adus aminte ce Înregistraseră ei pe peliculele anterioare marelui cataclism, referitor la iradieri. Dar cum ți-e gândul numai la femele nu mă mai mir de nimic. Joo Își plecă fruntea mormăind ceva fără Înțeles. Ochelarii Îi ascundeau privirile. Numai botul Încrețit de timpuriu i se mișca nervos, nemulțumit. Pavilioanele urechilor
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
Mircea Eliade în proza noastră fantastică ("a creat o școală fantastică după 1965"), idee, din păcate, numai enunțată, deși i-ar fi permis criticului dezvoltări. Sunt și unele întâietăți atribuite de Simion în exces lui Eliade, cum ar fi aceea referitoare la "personajul care trece printr-o dramă a spiritului și poate muri din dragoste pentru un concept" pe care Eliade l-ar fi introdus "înaintea lui Camil Petrescu". Nu se putea pentru că și Jocul ielelor și Suflete tari ale lui
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
proprietățile remarcabile ale unei noi clase de antibiotice β-lactamice, aflate în studiu clinic, trinemele: spectru antibacterian larg, fiind active față de bacteriile Gram-pozitive și Gram-negative, precum și față de anaerobi, rezistentă la β-lactamaze și la inactivarea dehidropeptidazei renale DHP-I. Studiul cuprinde date referitoare la activitatea in vitro a sanfetrinemei (GV 104326), prima trinemă luată în studiu, asupra bacteriilor Gram-pozitive, Gram-negative și anaerobe. Astfel, s-au determinat CMI ale sanfetrinemei pentru 415 izolate clinice (inclusiv producătoare de β-lactamaze) în comparație cu alti agenți antibacterieni importanți. În urma
ACTIVITATEA IN VITRO A SANFETRINEMEI ASUPRA BACTERIILOR GRAM-POZITIVE, GRAM-NEGATIVE ?I ANAEROBE by IOANA COTLARCIUC () [Corola-journal/Science/84124_a_85449]
-
va întâmpla peste alți 70 de ani cu Dl Cătălin Avramescu? Va mai figura Eliade în istoria literaturii, sau numele lui va fi înlocuit cu al celui ce-l nega în 2006? Din cei doi - cine e... un foarte oarecare? Referitor la acribia exegeților ar trebui să mai amintesc o întâmplare dramatică, generatoare de confuzii. Ne-o destăinuie Mac Ricketts într-o recenzie a volumului îngrijit de mine Textele "legionare" și despre românism. Pentru prima oară învățatul american a venit în
În preajma Centenarului Mircea Eliade - Rectificări necesare by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/9946_a_11271]