2,274 matches
-
ar trebui să fie în casă . Nefiresc mi s-ar părea să plece și să mă blocheze înăuntru! Caut. Cheia nicăieri! Deci , da! m-a blocat! Cum a îndrăznit să facă așa ceva? Ce a fost în mintea lui, un gest reflex dacă ar fi fost închiderea ușii, s-ar fi întors și ar fi deschis-o , dându-și seama la un moment dat de eroare! nu avea niciun rost să mă încuie , cum adică? mama mi-a spus că a fost
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
pierdut în 1944. Învingătorii erau minoritari. Reîntîlnirile cu națiunea au fost un fel de a se pune de acord asupra modalităților competiției. Această competiție are importanță în relațiile cu sovieticii și în raporturile cu Occidentul. Ea se alimentează dintr-un reflex antirus creat prin dezechilibrul de forțe și dintr-o condiționare socialistă antioccidentală. Această competiție conduce la un vertij al eroismului și atunci este resimțită ca periculoasă: cazul 1968. Atitudinile emoționale din 1968 oferă conducerii politice ocazia personalizării puterii. Ceaușescu este
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
care se vor teme călugării lui Umberto Eco: "Voi, o umbră ce mi-a plăcut a zugrăvi în aer...". Oglinzile lui Borges sunt o continuă "multiplicare", "cristalul ne pândește", spune un vers al sau, "să simtă omul că e doar reflex / Și vanitate" (Oglinzile). La fel ca și cărțile, oglinzile borgesiene sunt o lume în lume, un labirint în labirint: "Iată locurile / unde se irosește tandrețea / și sufletul e doar cu sine însuși" (Împrejurimi). Sau, în anii bătrâneții, un vers mai
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
prin care acesta își asigură continuu și adecvat: aportul de oxigen din aerul atmosferic până la nivelul celulelor care îl utilizează; eliminarea dioxidului de carbon (rezultat în urma proceselor din metabolismul celular). Respirația este „singura funcție vitală care are o dublă reglare, reflexă și voluntară”10. În opinia specialiștilor în fiziologie A.C.Gyton și J.E.Hall (2007), funcția respiratorie include la om patru procese fiziologice majore 11 (pe care nu le vom detalia aici, ci doar prezenta): ventilația pulmonară (deplasarea aerului în două
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
însumate unitar. Conform Enciclopediei EFS (2002), acțiune motrică complexă formată din combinarea unei mișcări ciclice cu una aciclică, sau din însumarea unor mișcări aciclice separate prin pauză; mișcare activă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către individ (conștient sau reflex); mișcare pasivă act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către forțe exterioare individului (profesor, adversar, partener, aparat, pedagog, kinetoterapeut etc.); mișcare voluntară (intenționată) act motric orientat spre atingerea unui scop, inițiat, condus, finalizat și reglat de către individ, prin participarea conștiinței
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
act motric inițiat, controlat, condus și finalizat de către forțe exterioare individului (profesor, adversar, partener, aparat, pedagog, kinetoterapeut etc.); mișcare voluntară (intenționată) act motric orientat spre atingerea unui scop, inițiat, condus, finalizat și reglat de către individ, prin participarea conștiinței; mișcare involuntară (reflexă) act motric inițiat, condus, finalizat și reglat pe cale reflexă; act motric în realizarea căruia conștiința individului nu participă; mișcare automată act motor complex efectuat prin impulsuri plecate de la centrii nervoși corticali, aflați în stare de excitabilitate scăzută, fapt care permite
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
exterioare individului (profesor, adversar, partener, aparat, pedagog, kinetoterapeut etc.); mișcare voluntară (intenționată) act motric orientat spre atingerea unui scop, inițiat, condus, finalizat și reglat de către individ, prin participarea conștiinței; mișcare involuntară (reflexă) act motric inițiat, condus, finalizat și reglat pe cale reflexă; act motric în realizarea căruia conștiința individului nu participă; mișcare automată act motor complex efectuat prin impulsuri plecate de la centrii nervoși corticali, aflați în stare de excitabilitate scăzută, fapt care permite execuția lui fără control amănunțit al conștiinței (Enciclopedia EFS
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
primele și cele mai importante obiective și sfaturi pe care societatea le impune oamenilor. - Tehnologia, nevoia de timp, comoditatea susține lipsa de mișcare Cum omul se integrează în mediul biologic, social, cultural prin realizarea unui minim de mișcări (voluntare sau reflexe, conștiente sau inconștiente), considerăm că lipsa acestora nu poate decât limita, diminua capacitățile sale de a se integra optim și de a-și desfășura minimum de activități cotidiene, profesionale, familiale. Practic mișcarea asigură omului existența, ea fiind cea care îi
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
care încălcau normele, colectivitatea aplica diverse măsuri: mustrarea, alungarea din gintă sau chiar moartea. În mod instinctiv, în societatea primitivă, individul lezat răspundea într-un mod simplu, printr-o reacție fizică puternică, imediată. Violenței i se răspundea astfel în mod reflex cu violență, fără a se ține seama de proporții. Pentru omul primitiv răzbunarea era un drept al lui. El înțelege că are dreptul să facă un rău celui care, la rândul său, i-a făcut un rău. Ideea însăși de
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
sinteza și evaluarea), domeniul afectiv (după B. Bloom, cuprinzând cinci clase comportamentale: receptarea, reacția, valorizarea, organizarea și conceptualizarea, respectiv caracterizarea prin raportare la valori, ultima prezentată de David Krathwohl ca interiorizare) și domeniul psihomotor (reprezentat după Anita Harrow de mișcările reflexe, mișcările de bază, abilitățile perceptive, abilitățile fizice, priceperile și comunicarea non-discursivă) vezi Cerghit-Neacșu-Negreț-Dobridor-Pânișoară 2001: 198, Ezechil 2003: 28-34 etc. 129 Vezi și Cristea 2000: 271. 130 Vezi conținutul procesului de învățământ definit ca ,,ansamblu de cunoștințe, priceperi, deprinderi, strategii, atitudini
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
De exemplu, P. Janet consideră că "eul filosofilor (despre care vorbesc filosofii n. C.) este transportat la începutul vieții"189, cu toate că el este o achiziție târzie a dezvoltării psihice individuale. De altminteri, există niște stadii ale acestei evoluții: stadiul acțiunii reflexe, perioada limbajului și a comenzii și perioada credinței în puterea proprie. Prin urmare, eul nu preexistă personalității (în deosebire de personalismul energetic unde se afirmă că eul este o condiție a personalității); eul se constituie datorită unor achiziții în structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
manifestări și până la 1900. Având competența filologică și libertatea de spirit care vin din școala dezinhibată a lui B. P. Hasdeu, A. suferă, însă, de un subiectivism care agravează insuficiențele gustului său literar. Erudiția lui se lasă prea în voia reflexului comparatist, „izvoarele inspirărei” fiind căutate și acolo unde ele nu există. Mai gravă este tăgăduirea absurdă a unor mari scriitori (I. Creangă, M. Eminescu, O. Goga), autori de talie modestă, pe de altă parte, fiind tratați cu excesivă generozitate. Studiile
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
circumspectă față de extreme. Are, totodată, nostalgia acestora (Pantera albastră), acceptând statutul de verigă a lanțului de „orbi” care refuză să se avânte spre absolut. De aici, rezultă și seninătatea discret melancolică. El caută un fundament mai solid în lumea secundă, reflexă, a artei, cu ajutorul căreia speră să sfideze „sarcofagele istoriei” (Memento). Personajul liric este amenințat de pretutindeni de „lucruri” și de „cuvinte”, alte extreme dificil de înfruntat, care îl așază într-un „labirint” de nesfârșite oglindiri. Cel de-al doilea volum
DONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286825_a_288154]
-
vedere sociologic, București, 1991. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1979, 35; Ion Bogdan Lefter, Cronicarul polemist, AFT, 1982, 4; Nicolae Manolescu, Din nou despre cronică, RL, 1982, 17; Petru Poantă, Alexandru Dobrescu, „Foiletoane” 2, TR, 1982, 20; Gheorghiu, Reflexe, 114-119; Grigurcu, Între critici, 297-300; Marian Papahagi, „Foiletoane” 3, TR, 1985, 1; Nicolae Manolescu, Cronicarul literar, RL, 1985, 1; Gheorghe Grigurcu, Alexandru Dobrescu sau Despre adaptarea la real, ST, 1985, 5; Val Condurache, Foiletonistica - cutezanță circumspectă, CNT, 1985, 38; Mircea
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
289-291; Dimisianu, Opinii, 267-271; Călinescu, Perspective, 222-225; Ciobanu, Însemne, II, 139-143; Mihăilescu, Conceptul, II, 147-150; Dobrescu, Foiletoane, I, 181-185; Ștefănescu, Jurnal, 154-155; Cristea, Faptul, 314-322; Grigurcu, Critici, 339-353; Tomuș, Mișcarea, 313-315; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 311-317; Grigurcu, Între critici, 195-200; Gheorghiu, Reflexe, 180-183; Dimisianu, Lecturi, 160-163; Sângeorzan, Anotimpurile, 176-184; Titel, Cehov, 89-98; Adam, Planetariu, 210-214; Raicu, Fragmente, 476-485; Ștefănescu, Prim-plan, 262-269; Holban, Literatura, I, 312-316; Crohmălniceanu, Al doilea suflu, 224-232; Mircea Mihăieș, Zodia Centaurului, O, 1990, 8; Gabriel Dimisianu, Un Creangă
CRISTEA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
Paul Souday, Rémy de Gourmont și ceilalți. Să-i fi displăcut oare „scrisul frumos” în critică? În fond, farmecul textelor lui ține de vivacitatea intelectuală la nivel creativ, de forța asociativă-plasticizantă, cu efecte notabile. „Critica e reacție de sensibilitate și reflexe; e atitudine; acesta e caracterul ei creator; recenzia de douăzeci de rânduri echivalează cu un madrigal al inteligenței sau (cu) o epigramă, după sensul atitudinii; foiletonul, cu nuvela; studiul, cu romanul. Impresioniștii credeau că critica e romanul anex al sensibilității
CONSTANTINESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
Down ușor). Riscul apariției acestei tulburări este direct proporțional cu vârsta părinților. La femeile de peste 45 de ani, riscul este de 1 la 25. Sindromul Prader-Willi se recunoaște de multe ori încă de la naștere datorită tonusului muscular scăzut și reacțiilor reflexe slabe. La copiii de vârstă școlară, această tulburare, datorată unei anomalii a cromozomului 15, se manifestă nu doar prin anumite caracteristici fizice (statură mică, mâini și picioare mici), ci și prin impulsivitate, accese de furie, hiperfagie și o oarecare retardare
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
bănuim măcar că, printre ziarele vechi, printre scrisorile ce purtau date inimaginabile, bunica avea să găsească pentru noi fotografia celor trei deputați din barcă? Vincent îi transmisese Charlottei gustul crochiurilor publicistice și o îndemnase să le colecționeze decupând din ziare acele reflexe efemere ale realității. Cu timpul, credea el probabil, aveau să capete cu totul alt relief, ca obiectele de argint colorate de patina veacurilor. Într-una din serile de vară îmbibate de răsuflarea înmiresmată a stepei, ne-a smuls din visare
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
care suferințele nu sunt proporționale cu intensitatea leziunii și nu au o valoare prognostică. 4.1.3. Semnificația durerii în diagnosticul medical I. B. Iamandescu definește durerea: „o senzație particulară, de obicei dezagreabilă, însoțită de o serie de fenomene somato-vegetative reflexe și de o coloratură psihoafectivă negativă, determinată de acțiunea unor stimuli receptivi asupra receptorilor specifici sau asupra oricăror receptori, deci se depășește un anumit prag de intensitate și durată”. Se consideră că sensibilitatea dureroasă este o achiziție a filogenezei limitată
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pe bolnav să se prezinte la medic, dar ea creează și teama de medic. Recomandarea terapeutică este de “respectare” a durerii până la stabilirea cauzelor ei; explorarea clinică se călăuzește după zonele, punctele dureroase, Toate manualele atrag atenția asupra existenței durerilor reflexe sau iradiate la distanță de organul bolnav (de exemplu junghiul abdominal în pneumonie, durerea în umărul drept cu “punct de plecare” în colecist etc.). Durerea care nu mai servește diagnosticului trebuie combătută. Un aspect important îl constituie faptul că dispariția
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
alte țesuturi vii (excitabilitate, elasticitate) și specifice (contractilitate, tonicitate). Mușchii scheletici sunt mușchi striați, reprezintă ~40% din greutatea unui adult și sunt elementul activ al aparatului locomotor. Funcțiile musculaturii scheletice cuprind deplasarea corpului și segmentelor sale în cadrul unor activități motorii reflexe și voluntare (inclusiv acte comportamentale complexe ca gestualitatea, mimica și vorbirea), precum și participarea la funcții vegetative (respirație, prin realizarea ventilației pulmonare de către mușchii respiratori; digestie și excreție prin sfincterele striate, aflate sub control somatic, voluntar). Fibrele musculare scheletice sunt celule
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
relative. 7.2.4. Cuplarea excitației cu contracția Mesajul contractil este declanșat de factori endogeni (neuroumorali și metabolici) sau exogeni (stimuli somato-senzitivo-senzoriali) și este condus sub formă de impuls nervos la unitățile motorii. Activarea motoneuronului α se poate realiza pe cale reflexă (arc reflex) sau voluntară (cortico-medulară). Impulsul nervos eliberează mediatorul chimic (ACh) la nivelul plăcii motorii. Depolarizarea membranei postsinaptice de către ACh determnă generarea unui potențial de acțiune propagat, ce are ca efect eliberarea Ca2+ în sarcoplasmă și astfel cuplarea excitației cu
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
2.4. Cuplarea excitației cu contracția Mesajul contractil este declanșat de factori endogeni (neuroumorali și metabolici) sau exogeni (stimuli somato-senzitivo-senzoriali) și este condus sub formă de impuls nervos la unitățile motorii. Activarea motoneuronului α se poate realiza pe cale reflexă (arc reflex) sau voluntară (cortico-medulară). Impulsul nervos eliberează mediatorul chimic (ACh) la nivelul plăcii motorii. Depolarizarea membranei postsinaptice de către ACh determnă generarea unui potențial de acțiune propagat, ce are ca efect eliberarea Ca2+ în sarcoplasmă și astfel cuplarea excitației cu contracția. La
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
se culege potențialul motor M în unul din mușchii inervați) și senzitivo-motorii H (potențial evocat muscular care apare la stimularea fibrelor senzitive ale unui nerv după un timp de latență mult mai lung decât pentru potențialul M; excitația parcurge arcul reflex). 7.3. Fiziologia miocitului neted Musculatura netedă are un rol important în organism, intrând în componența căilor respiratorii, digestive, urinare și a vaselor sanguine. In organism mușchiul neted este localizat vascular sau non-vascular; în peretele viscerelor cavitare (gastro intestinal, traheo-bronșic
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unui dop plachetar; coagularea (formarea și retracția cheagului de fibrină); fibrinoliza (disoluția cheagului) cu reparația conjunctivă a peretelui vascular sau perforarea cheagului voluminos de către vase de neoformație. Reacția vasculară Reacția vasculară hemostatică cuprinde constricția vaselor lezate; spasm miogen și vasoconstricție reflexă simpatică; mediatorii implicați în acest proces sunt histamina (5HT), tromboxanul A2, adrenalina, fibrinopeptidul B (FPB), la care se adaugă și vasodilatația în teritoriile învecinate. Spasmul este mai puternic cu cât aria lezată este mai întinsă. In cazul acumulării interstițiale a
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]