6,870 matches
-
netrebnici "cu volume pe care editurile nici n-ar trebui să le publice, ca neoriginale...", ș.a.m.d. Citez din Pe scări, luna-i puc roșu (Ed. Cartea Românească, 1985, p. 136). - Să reprezinte comicul un semn de energie, un reflex de vitalitate (Nietzsche) sau, dimpotrivă, e un simptom al devitalizării, o fosforescență a epocilor alexandrine, o băutură de leac, conform lui Jules Renard, pentru "creiere sterile și stomacuri bolnăvicioase", nu altminteri, în raport cu "inteligența adevărată", decât "ca oțetul față de vin"? - Da
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
el, așezându-i melonul pe scăfârlie, Dumnezeu știe - în cazul când nu se va fi înfrumusețat singur -, important e că în poză ochii-i străluceau de fericire. Când avea s-ajungă domn la casa lui, îi plăcea să mă sâcâie, reflex al unei tinereți amare: - Tată, dă-mi și mie cinci lei! - La ce-ți trebuie? - Merg și eu cu băieții la cinema. - Eu n-am fost și nu mă duc la cinema și, iată, am 100 de kile. La drept
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
fi pus la dispoziție sală pentru a o împărți cu colegii de la Național, si asta în situația în care toate investițiile sunt făcute în numele lui Dan Puric. Faptul că nu mi s-a dat nici macar posibilitatea de a manifesta un reflex de coabitare eminamente creștină intrându-se abuziv pe deasupra mea, desconsiderând muncă de 25 ani pentru a crea o școală și un concept de teatru de dimensiuni europene, mi se pare un act de abuz politic, necinste sufletească și proastă calitate
Aniversari Dan Puric. In: Editura Destine Literare by Elena Dordea () [Corola-journal/Science/76_a_297]
-
un alt Ceaușescu - pentru ei Dumnezeu este un Înlocuitor al acestuia. Află de la mine, Nelule: dacă n-ar fi murit Ceaușescu, ei n-ar fi simțit niciodată nevoia de a merge la biserică". Astfel, divinitatea este alterată până la stadiul unui reflex condiționat de anii comunismului, Dumnezeu devenind un substitut al individului Ceaușescu, care avea apanajul unei forțe supreme capabile să susțină Întreaga existența a cetățeanului. Pasivitatea exercitată de noua forță determină confuzie, fiecare personaj zbătându-se În problemele insignifiante (dar atât
ALECART, nr. 11 by Oana Bălan () [Corola-journal/Science/91729_a_92874]
-
însă dragostea o avem de comun cu Dumnezeu. Un teolog român Părintele Profesor Ioan Bria este de părere că Sfântul Apostol Ioan descrie iubirea creștină ca o acțiune bipolară care cuprinde deopotrivă pe Dumnezeu și aproapele, iubirea aproapelui fiind un reflex firesc al iubirii lui Dumnezeu<footnote Diac. Asistent I. Bria, op. cit., p. 62. footnote>. A fi al lui Hristos, a-I aparține, a trăi în El și prin El, înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu și pe aproapele, căci viața
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
însă dragostea o avem de comun cu Dumnezeu. Un teolog român Părintele Profesor Ioan Bria este de părere că Sfântul Apostol Ioan descrie iubirea creștină ca o acțiune bipolară care cuprinde deopotrivă pe Dumnezeu și aproapele, iubirea aproapelui fiind un reflex firesc al iubirii lui Dumnezeu<footnote Diac. Asistent I. Bria, op. cit., p. 62. footnote>. A fi al lui Hristos, a-I aparține, a trăi în El și prin El, înseamnă să-L iubești pe Dumnezeu și pe aproapele, căci viața
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
impalpabil, cruzimii ale râsului nebun, ale morții și gloriei asemenea, micile invocări de iubire talismanul pentru încă o zi singurătatea abruptă de a te găsi printre cuiburi de foc în prima linie Descifrez ceva din cele ce spui, văd în reflex întâmplări geologice ale silabelor mele de-acasă tipărite în calcare și pirite subțiri în ape freatice îndelung strecurate cărți de piatră înălțate spre cer pentru generații fără de număr care-au trebuit să vadă pe întuneric, sau calcinant prin lumina de
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/12179_a_13504]
-
umărul tău rece și aplecat și mare/ Și cum își lasă fruntea se lasă geana mea/ Și gura mea se lasă spre trista-ți răsuflare". Iubirea și moartea sunt astfel teme care se contaminează reciproc, în tradiție romantică; erosul capătă reflexe ale tanatosului, iar trăirea își anexează spațiile incerte, cu o geografie fluctuantă, ale visului și ale solitudinii afective. Viața și moartea, de altfel, par să nu mai fie realități atât de ireconciliabile, dimpotrivă, spațiile pe care le ocupă se întrepătrund
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
îndestularea înainte de producția de masă era ceva modest, nesuferind comparația cu abundența de mărfuri afișată azi în țările occidentale, intitulate țări bogate spre a fi deosebite de celelalte sărace. Relativa detașare de bunurile materiale era în trecut în bună parte reflexul strict al stării economice și în nici un caz un monopol al sufletului rus. Introducerea mă pregătise să aud vorbindu-se de virtuțile sufletului rus încercat de mizerie și mă gîndeam deja cum în povești sărăcia și virtutea sunt cel mai
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
fiind schimbată după modelul sovietic, Cazimir trece dintr-a V-a într-a IX-a. Iată-l scriind, sub noile îndrumări, în caietul de lucrări la limba română (1948-1949): Se știe că literatura, ca formă suprastructurală, nu este altceva decît reflexul structurii social-economice. Cunoscînd acest lucru și aspectul societății din secolul al XVII-lea, cu clasele în care era împărțită, ne putem da seama că cronicarii " în mod mai mult sau mai puțin conștient " se găseau pe pozițiile clasei boierești, ale
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
despre caracterul etern al tipurilor lui Caragiale și despre puritatea comicului său. Cazimir, scutit de asemenea complexe, își încheie teza triumfal și convins: "Călăuzindu-ne după principiul fundamental marxist, conform căruia în orice epocă aspectele culturale, ideologice, politice etc. sunt reflexul condițiilor economico-sociale corespunzătoare, cu alte cuvinte infrastructura determină suprastructura, putem înțelege mai bine toate manifestările Școlii Ardelene, integrate organic în complexul de fenomene economice și sociale ale timpului, determinate în modul cel mai strîns de acestea." Succesul rapid al noilor
Slova Nouă by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12565_a_13890]
-
amintirii. Dinamica spațiului poetic trasat de autor este, astfel, una a abundenței senzoriale și a contemplației lumii sub specia proteismului său funciar, într-o deliberată mișcare de extaz carnavalesc, din care nu lipsește, însă, o undă de melancolie, ori un reflex parodic. Încercând să circumscrie trăsăturile particulare ale poeziei lui Emil Brumaru, Laurențiu Ulici sublinia că: "Rafinamentul lexical și parodic al poeziilor lui Emil Brumaru, frapant de la debut și conservat cu mai mult sau mai puțin iz manierist în toate cărțile
Universul intimității by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12494_a_13819]
-
bisericuță/capelă dându-și întâlnire arhitectura peisagistică, sculptura, pictura murală, artele textile (ștergare, fețe de masă), creații poetice versificate. Autorul, care a fost preocupat de cercetarea troiței ca simbol magico-religios, ca monument de artă populară, a făcut sumare trimiteri la reflexele lor culte, la pictura lui Ion }uculescu și la sculptura lui Constantin Brâncuși. Trimiteri trebuia să facă atât la folclorul literar, cât și la literatura propriu-zisă. în descântece, spre exemplu, zânele, măiestrele, dușmanele oamenilor sunt exorcizate să se ducă "în
Un simbol by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/12827_a_14152]
-
cititori de lux, care parcurg în avanpremieră un text unde intervențiile nu-și au rostul. Adică un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfîrșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din invidie, fiecare generație simte nevoia să-și demitizeze predecesorii și să umble cu tîrnăcopul pe lîngă statuile în viață sau în ceruri. Nu cred că facem excepție și sînt convins că, dincolo de ritualul în sine, efortul ca atare
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
cu atîta nonșalanță încît ne simțeam impostorii spațiului și-ai timpului eu rupeam dinții unui pieptene fernando întorcea pe dos o mănușă și ne calmam abia spre seară în golful cu broaște țestoase ce se jucau zvîrlindu-și una alteia ultimele reflexe ale soarelui sigur că da cerul era întotdeauna gol ca un perete tu erai acolo în locul prea mare lîngă umbra unui scaun aveai albastrul în custodie străduțele îți umblau prin mîneci dar nu recunoșteai pe nimeni dintre cei care fug
O călătorie cu Fernando Pessoa by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/13059_a_14384]
-
Am 83 de ani. Recitesc. Îmi bate inima tare, cu extrasistole. Reintru în fata de atunci. Simt ca ea...“ și alte carnete poartă astfel de sigilii, urme de lecturi la distanțe mari în timp, de unde presupunerea că gestul devenise oarecum reflex și că s-ar fi putut repeta oricât de târziu. Să fi avut, oare, Maria Banuș preferințe selective pentru unele sau altele dintre împrejurările intrate în canavaua Jurnalului ? Un răspuns net pare riscant, e de ghicit doar un interes permanent
Maria Banuș by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/12956_a_14281]
-
de profesori lehămisiți și totuși agresivi și bătăioși, se înghesuiau să ia cuvântul fluturându-și mâinile zănatic ca elevii, iar dacă-l obțineau (la concurență) se avântau în dizertații lungi, plictisitoare despre apariția conștiinței sociale, despre esența educației comuniste, despre reflexe condiționate, sisteme de semnalizare și toată tevatura pavlovistă, despre colaborarea diriginților cu colectivul de profesori, cu organizația de tineret și cu familia sau despre orientarea activității cadrelor didactice în lumina directivelor Congresului al treilea al P. M. R. - dezagrementul era că
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
loc, să se coacă în apartamentele încinse și să iasă doar la o bere. Reumatismele mă silesc să fac niște fizioterapie, în locul unui tratament balnear. Lume multă și la policlinică. Ne așezăm la coadă ( cred că ne-am făcut un reflex, de pe vremea cînd te așezai automat la rînd, dacă erau 2-3 oameni în fața unei prăvălii; se "băga ceva, se "dădea ceva) și așteptăm. "E normal să fie atît de cald, zice unul. N-ați auzit că soarele e din ce în ce mai fierbinte
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
instrument este metafora sau, cu un cuvânt generic, figura poetică cu toate posibilitățile sale, ireductibilă, indestructibilă în evidența ei, asemenea axiomei din cunoașterea matematică. Întreaga poezie modernă, începând cu Baudelaire și ajungând până la cei mai neliniștiți poeți de astăzi, este reflexul acestui efort, uneori fericit, alteori disperat, de a pătrunde cu gândul sau printr-o viziune revelatoare în transcendent. Reușita sau eșecul acestei încercări cutezătoare definesc poziția poetului și atitudinea lui față de înțelesurile lumii".
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
sunt cu siguranță niște ființe care nu trăiau ca să se compare unele cu altele. Păreau eliberați de invidie, nemulțumire, amărăciune. În cadrul ușii stătea Rakel zâmbind, îmbrăcată într-o rochie cu dungi, părul ei era tuns băiețește și firele răzlețe aveau reflexe violete. Lângă pantofii ei cu tocuri înalte aștepta câinele Astero nerăbdător, dând din coadă pentru fiecare invitat. Am intrat cu toții în sufrageria mare unde era un șemineu cu un foc jucăuș scânteind vesel. Lângă sobă ședea Zoltan, într-un balansoar
Logica visului by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/14173_a_15498]
-
dar și o fantasmă, un produs al fanteziei creatoare, bunăoară imaginea sinelui și a altora ca personaje dintr-o poveste. Scrisul e traversarea unor zone secrete, a unor umbre iscate din "cimitirul trecutului", începînd cu aceea a însuși naratorului: Acuma reflexul meu e în această carte în care nu mi-e teamă să mă privesc. Un' anima vicina, independentă de mine, parcă, niciodată atașată cu adevărat de mine. Să o numesc, acuma, o umbră? .... Arta pentru mine asta ar fi: ca
O capodoperă de tinerețe by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/14252_a_15577]
-
autori. Această depășire a competențelor narative transformă uneori discursul naratorului în pur discurs auctorial, încălcând limitele verosimilului." Este vorba de dimensiunea morală a discursului literar, una dintre trăsăturile accentuate ale romantismului Biedermeier, autohtonizată într-o asumare critică a modernității ca reflex al epocii pașoptiste. Șapte teme ale romanului pașoptist este un studiu plăcut, întemeiat pe o reconsiderare obiectivă a textelor. Caracterul polemic reformează prejudecățile estetice și, fără a fi ostentativ în inovare, se materializează într-o reușită care poate fi citată
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
acțiunea de redescoperire este nevoie să fie extinsă, câteodată, de la autori și opere la perioade întregi de creație, puțin sau rău cunoscute în aspectele lor definitorii. Astfel îmi pare că este și aceasta de care m-am ocupat, urmărindu-i reflexele în câteva cărți de proză pe care le-am supus analizei critice. Le-am verificat rezistența estetică trecându-le prin proba celei "de-a doua lecturi", cum și-a propus să procedeze cu toată literatura postbelică Alex. Ștefănescu, confratele nostru
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
teama de amenzi era vorba. În fine, încă nu mi-am revenit din șoc. Aproape că nu mai sunt pregătită să ies în trafic în București. M-am relaxat. Cred că, înainte să mă aventurez prima oară, ca să-mi recapăt reflexele de apărare, o să-mi dau niște flash-uri și niște claxoane singură și o să mă înjur un pic de mamă.
Viv la Frans! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21227_a_22552]
-
luați ceva de care aveți nevoie, inchideti-l neapărat la loc. Chiar dacă sunteți în megacriza de timp. Nu radeți și nu aruncați cu cartofi degerați după mine! Pare că vă recomand un gest care face parte din bagajul elementar de reflexe cu care ne-a înzestrat natură, însă nu e deloc așa. Unii oameni pur și simplu nu au acest reflex. Eu sunt unul dintre ei, iar, ultima dată când nu l-am avut, adică acum câteva zile, am tras un
Tehnici de supravietuire in bucatarie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21252_a_22577]