848 matches
-
din 1930 - G. Ibrăileanu fiind din ce în ce mai bolnav - și Catedra de istorie a literaturii române moderne; în 1937 devine profesor plin. Suferind de o afecțiune cardiacă, în ultimii ani trăia mai mult retras. Spirit lucid până la scepticism, inhibat din exces de reflexivitate, cititor insațiabil, bonomul acesta era modestia însăși. Interlocutor agreabil, surâzător, nu făcea caz niciodată de cunoștințele lui în felurite domenii (filosofie, estetică, sociologie, psihologie, economie, politică). Amplul studiu Alexandru Xenopol, teoretician și filosof al istoriei (1928) dezvăluie, în persoana lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
si mai ales în dezvoltarea gândirii, impregnare a limbajului cu elemente nonverbale, expresivitate exagerata, gestica expresiva. Teoria codurilor sociolingvistice asociază codurile restrânse cu o structura sociala locala și apreciază că aceste coduri au, în principiu, un potențial redus de schimbare, reflexivitatea individului fiind, în acest caz, limitata. Aceste coduri realizează semnificații legate de context, particulariste. Spre deosebire de ele, codurile elaborate realizează semnificații universaliste, libere de context, cu un mare potențial de schimbare, oferind celor ce le poseda șanse reale de reușită școlară
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
care o ilustrase Marin Sorescu. Versurile ei își taie un făgaș nou, personal, cu accente corosive și grațioase în același timp („Te uit solemn - / și cade-o ploaie de lemn”), care îmbracă înclinațiile naturiste și bucolice ale tinereții într-o reflexivitate inteligentă, cărturărească. Cu volumul din 1980, Duminica absentă, se experimentează un plonjeu brusc în optzecism, care nu va avea însă consecințe pe termen lung. În loc de prefață este, de pildă, versificarea unui bilet lăsat de mama, care începe cu „Păpușa lu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286465_a_287794]
-
metaforă a morții (Ursul). Memorabilă este povestirea Salcâmul. Sugestia morții, ideea unui destin neiertător căruia personajul i se opune cu tărie dau fragmentului închegarea cuvenită. În broșura Fata cea frumoasă (1916), cele câteva povestiri cu intenție didactică sunt marcate de reflexivitatea și de programul persuasiv al jurnalistului. Și în satirele din Obraze și măști (1922; Premiul Academiei Române) se recunoaște școala clasicilor, îndeosebi elemente din proza lui I.L. Caragiale. Povestitorul privește necruțător actualitatea, portretizează sarcastic și, aproape cu o tehnică de avangardă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
condițiile sociale care o fac posibilă, cum ar fi externalitatea observatorului, obiectivitatea tehnicilor utilizate etc.reflexibilitatea intertextuală ce vizează reprezentarea reprezentărilor existente în momentul cercetărilor etnografice de descoperire și de descriere a unor populații ce nu mai fuseseră studiate anterior; - reflexivitatea ca poziționare epistemologică și ca practică în cercetările etnografice feministe, care presupune luare în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în considerare a experienței subiective a cercetătorului, un anume esențialism retoric și apelul la logica binară (masculin/feminin, cultură/natură). Adăugăm că în studiile etnografice se face distincție între reflexibilitatea esențială, inerentă oricărui discurs ca parte a funcțiilor limbii, și reflexivitatea derivată, adică atitudinea față reflexibilitate, exprimând semnificația ce o acordăm reflexibilității ca strategie pentru atingerea anumitor interese teoretice și intelectuale. George Marcus consideră că aceasta reprezintă dimensiunea ideologică a reflexibilității. Combinarea paradigmelor și metodelor cantitative și calitative. în legătură cu cele două
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
agată”, „laur corintian”, „cârje de cedru din Liban”, „unghii de camee florentine”, „vase de Gallé” ș.a.). Cât stă sub semnul sugestiei, melancolia transpare surdinizată, grațios muzicală. Mai frecvent însă ea se comunică declamativ, în scenarii epice simetric articulate, de o reflexivitate înduioșată. Cu unele excepții, proza lui B. se așază în prelungirea poeziei (nostalgii, deziluzii, rătăciri, recuzită medievală, corbi etc.), dar cu o și mai apăsată notă de manierism. SCRIERI: Poema navelor plecate. Crepusculare-Poema toamnei, București, 1912; I. G. Duca (în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285913_a_287242]
-
reprezintă) în textul dialogal, pronumele reflexiv nu poate fi înlocuit nici la persoana a III-a de un substantiv: Ea cântă ® Mona cântă, dar nu și Mona se piaptănă ® Mona piaptănă (pe) Mona. Pronumele reflexiv se caracterizează prin trăsătura semantică ‘reflexivitate’. Prin aceasta, el se impune ca un coreferent al unui pronume personal sau nepersonal sau al unui substantiv; este ipostaza de obiect (direct sau indirect) al verbului pentru care pronumele ‘prim’ sau substantivul în nominativ (rămas adesea neexprimat sintactic) este
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
mijloc de fixare a identității subiect-obiect. Ipostaza de obiect este conținutul semantic-sintactic al pronumelui reflexiv care realizează funcții sintactice. Ipostaza de subiect-obiect este conținutul semantic-morfologic al pronumelui reflexiv care se constituie în morfem al categoriei gramaticale a diatezei. Trăsătura semantică ‘reflexivitate’ se poate pierde. Pronumele devine atunci morfem lexical, constituent al verbelor pronominale, condiție a existenței acestora ca unități lexicale: a se căciuli, a se sfii etc. sau a identității lor semantice: a se uita (‘a privi’) vs a uita (‘a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
devine atunci morfem lexical, constituent al verbelor pronominale, condiție a existenței acestora ca unități lexicale: a se căciuli, a se sfii etc. sau a identității lor semantice: a se uita (‘a privi’) vs a uita (‘a pierde din memorie’). Absența ‘reflexivității’ înseamnă anularea identității subiect-obiect și, în consecință, obiectul sintactic are un referent propriu diferit de referentul subiectului gramatical: El se uită la ea. Identitatea subiect-obiect nu lipsește niciodată din planul semantic al pronumelui reflexiv, fiind marca individualității sale între celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca variantă specială de complement (direct) intern, pentru a dezvolta diferite valori stilistice: „Pân’ce-oi simți... C-ajung pe mine însumi a nu mă mai cunoaște.” (M. Eminescu) În plan semantic, verbele la diateza reflexivă se caracterizează prin trăsătura +reflexivitate, implicând, în interiorul relației verb (predicat) nume (subiect), coexistența, în sfera subiectului, a trăsăturilor +activ și +pasiv, în raport semantic cu un același „obiect” în realitatea extralingvistică: „obiectul” exprimat prin substantivul (pronumele) subiect face acțiunea exprimată prin verbul predicat (Maria recunoaște
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
obiect” - punct de sosire a acțiunii verbale -, expresie a trăsăturii semantice +pasiv/+pasivitate. Ca acuzativ al pronumelui reflexiv, morfemul se reflectă caracterul coreferențial al subiectului și „obiectului” acțiunii verbale în dezvoltarea raportului semantic enunț lingvistic - realitatea extralingvistică și trăsătura semantică +reflexivitate în dezvoltarea relației categoriale (de diateză) și a relației sintactice (verb nume); pronumele reflexiv se este în același timp regim verbal, „obiect” pasiv pentru manifestarea activă a subiectului și reprezentant al subiectului pentru manifestarea lui pasivă. În planul expresiei, în
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I. Consolidarea În partea a treia a ședinței se inițiază discuții, iar părinții sunt antrenați în ași expune părerile și opiniile referitoare la noile idei prezentate. Formatorul trebuie să conducă eficient intervențiile verbale ale părinților, dând dovadă de empatie și reflexivitate; sarcina să este de a antrena părinții să relateze cele spuse în lecție legat de propria experiență; în cazul în care părinții nu au înțeles materialul prezentat, formatorul trebuie să evite să facă judecăți de valoare și de evaluare asupra
Arta de a fi părinte by Luciana Petronela Fechita () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1404]
-
mai ales în prima parte a capitolului 7, când am făcut analiza nivelului cognitiv al naratorilor așa cum este reflectat în poveștile vieții, acest proces nu trebuie să dăuneze ținutei academice a concluziilor finale, a procedurii alese și a aplicării sale. Reflexivitatea împărtășită și recunoașterea deschisă a dilemelor au garantat un dialog sincer, matur și critic între noi și cititorii noștri, un dialog care dă forță domeniului cercetării narative și ne ajută în acest fel, să mergem mai departe. Analizarea modelelor de
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Sub umbrela mea roz (1973) investighează universul interior și reține aspirația spre armonie a eului măcinat de o tensiune permanentă. Zilele una cu alta (1982; Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova) reia o mai veche neliniște existențiala, cu un plus de reflexivitate și adâncime a meditației, dar cu un minus de concretețe sensibilă. În Cum (1984) poeta se arătă tentata să abandoneze planul cosmic pentru a reveni în sfera cotidianului și a experienței senzoriale. Și în „interpretările critice” dedicate poeticii lui Ion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286682_a_288011]
-
în filme sau la TV). Am propus (Iluț, 1996) și conceptul de învățare cognitiv-complexă. Pe măsură ce se maturizează, indivizii umani achiziționează cunoștințe, atitudini și moduri de comportare și prin modalități mai complexe, cum ar fi relatările altora, lectura, deducția logică sau reflexivitatea cotidiană mai „moale”, „slabă” (soft) ca strictețe pur logică, dar foarte flexibilă. Multe dintre atitudinile noastre etnice (dintre care o masă mare de prejudecăți) sunt rodul relatărilor și explicațiilor istorice, al celei orale, dar, din păcate, și al celei scrise
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și al celor ce ies din tiparul social. Cei ce cultivă originalitatea și au o accentuată înclinație spre unicitate procedează tot prin raportarea la ceilalți. Elementul deliberativ este și mai prezent ca resort al atitudinilor în procesul mai larg de reflexivitate și autoanaliză, neglijat de psihologii sociali și evidențiat mai mult de filosofi și sociologi. În cadrul psihologiei sociale, el se găsește într-o formă primară în teoria autopercepției, formulată de D. Bem (1967). Teoria nu se referă la formarea propriu-zisă a
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mai îngrijit sau prefațat ediții din I. Al. Brătescu-Voinești, D. Caracostea, G. Bacovia, V. Voiculescu și T. Arghezi. SCRIERI: V. Voiculescu, București, 1975; Literatura română a secolului al XX-lea, I, Iași, 1978 ; Orfeu și Aristarc, Iași, 1982; Literatură și reflexivitate, Iași, 1996; Portrete și comentarii critice, Galați, 1997. Ediții: I. Al. Brătescu-Voinești, Întuneric și lumină, pref. edit., București, 1971 (în colaborare cu Andrei Rusu), Nuvele și povestiri, Iași, 1985; Dimitrie Caracostea, Creativitatea eminesciană, introd. edit., Iași, 1987; Vasile Voiculescu, Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
discursului/ timbru participativ, CRC, 1997, 1; Dan Mănucă, Meditații ale unui degustător de esențe, CRC, 1997, 1; Ștefan Avădanei, Destin uman, cărturăresc, academic, CRC, 1997, 4; Dan Mănucă, A trăi în timpul valorilor, CRC, 1997, 4; Ioan Lazăr, Literatură și reflexivitate, ATN, 1997, 2; Dan Mănucă, Cuvântul și tăcerea, CRC, 1998, 1. L.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285404_a_286733]
-
al pasiunii ori al indiferenței. Își mai scriu oamenii scrisori? Mai au ei puterea de a mai reflecta la ceea ce se întâmplă cu ei? Și dacă ei nu-și mai oferă acest răgaz, oare nu preiau scriitorii această fundamentală funcție, reflexivitatea? Viețile noastre nu-și reiau zborul după prăbușiri inevitabile dacă nu privim în cutia neagră. - Lectura explică. Ce se întâmplă cu țara ta, cu oamenii din această țară, de ce evoluția duce în acest sens și nu în altul, sunt probleme
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
asociază ca să suprime acest termen, scăpând astfel de grija nevoii de evoluție. Mihaela Miroiu este deci intelectualul care propune țării sale alt reper, reperul occidental, eficiența, competitivitatea, impulsul creativ, ieșirea în larg, nu stagnarea, nu încremenirea, nu contemplația leneșă ci reflexivitatea alertă. 3. „DIAVOLUL ESTE POLITIC CORECT” SAVATIE BAȘTOVOI Omenirea poate aluneca oricând pe coridoare nebănuite. Nu doar pe cel propus de Saramago în Eseu despre orbire... Politicieni și gânditori pot propune lumii o cale spre extincție și asta în numele unui
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
cunoașterea sistemului modelat. Pentru a putea fi utilizat de destinatar, modelul trebuie să îndeplinească o serie de proprietăți generale, dintre care cele mai importante sunt următoarele: a) Non-simetria: dacă A modelează B atunci B poate să nu modeleze A; b) Reflexivitatea: orice sistem este un model al lui însuși; c) Tranzitivitatea: dacă A este un model al lui B și B este un model al lui C atunci A este un model al lui C; d) Nontransferabilitatea: două modele ale aceluiași
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Dacă se notează cu A mulțimea piselor rotunde și cu B mulțimea pieselor roșii, este evident că mulțimea B este inclusă în mulțimea A. 2.2. RELAȚIA DE INCLUZIUNE Proprietățile incluziunii: Oricare ar fi mulțimile A,B,C, are loc: • Reflexivitatea • Tranzitivitatea • Asimetria Egalitatea mulțimilor: Egalitatea a două mulțimi formate dintr-un număr finit de elemente nu trebuie confundată cu egalitatea numărului de elemente al celor două mulțimi. Trebuie să facem deosebire între mulțimi cu aceleași elemente și mulțimi cu tot
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
din aceleași elemente dar scrise în altă ordine. Spunem că mulțimea A este egală cu mulțimea B și se notează A = B (ordinea în care se scriu elementele unei mulțimi nu are importanță). Observație: Relația de egalitate are următoarele proprietăți: • Reflexivitatea (A=A) • Simetria (daca A=B, atunci și B=A) • Tranzitivitatea (dacă A=B și B=C, atunci A=C). Am notat cu A mulțimea copacilor, cu B multimea frunzelor si cu C mulțimea fluturilor. Dacă notăm prin Ă -cardinalul
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
Aureliu Goci „Jocuri în piatră”, RL, 1972, 33; Dorin Tudoran, Gândul și cuvântul poetic, LCF, 1975, 6; Popa , Dicț. lit. (1977), 356; Aureliu Goci, „Semne”, R, 1984, 10; Fănuș Băileșteanu, O „rostire” în „numele oglinzii”, R, 1986, 6; Marin Beșteliu, Reflexivitate discretă, R, 1987, 11; Valentin F. Mihăescu, „Lanul de grâu”, LCF, 1987, 48; Popa, Clasici, 136-138; Ovidiu Ghidirmic, Profiluri literare, LCF, 1988, 8; Cristea, Teleorman, 420; Constantin M. Popa, Noaptea lui Vincent, Craiova, 1998, 139-141; Dicț. scriit. rom., III, 258-259
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288193_a_289522]