2,945 matches
-
investiții (ESI). Cadrul UE al Strategiilor Naționale de Integrare a Romilor până în 2020 16 a fost cea mai ambițioasă inițiativă a UE referitoare la minoritatea romă. În acest context, aceasta ar fi trebuit să reprezinte un element cheie în reformarea politicii de coeziune, încurajând statele membre să utilizeze finanțările europene disponibile pentru a aborda nevoile comunităților cu populație romă și sensibilizând politicile naționale pentru a răspunde nevoilor reale din astfel de comunități defavorizate. Analiza contextului și definirea problemelor Analiza contextului
STRATEGIA din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255081]
-
din 17 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 24 martie 2020, prin care Curtea a statuat că aceste prevederi reprezintă reguli de procedură ce reglementează revizuirea ca o cale extraordinară de atac pentru reformarea hotărârilor judecătorești și au fost edictate în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, potrivit cărora procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Curtea a
DECIZIA nr. 838 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255448]
-
necesar pentru dezvoltarea durabilă a localităților din România prin investiții în infrastructura locală care vor susține reziliența și tranziția verde a zonelor urbane și rurale, precum și reducerea disparităților teritoriale la nivel regional, intraregional și intra-județean. O2 - Asigurarea cadrului pentru reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale. ... 1.2 Obiectiv specific, axe de investiții și ținte ale componentei COMPONENTA 10 - Fondul local cuprinde patru (4) investiții, sintetizate după cum urmează: I.1 - Mobilitate urbană durabilă, care
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]
-
pot depune mai multe cereri de finanțare, în limita bugetelor predefinite pe categorii de UAT-uri. Toate proiectele finanțate prin intermediul COMPONENTEI 10 - Fondul local trebuie să contribuie la tranziția verde și digitală a localităților din România precum și la reformarea și digitalizarea instrumentelor de planificare teritorială și urbană la nivelul autorităților publice locale. Toate proiectele trebuie să respecte principiul DNSH ("Do no significant harm"), astfel cum este prevăzut la Articolul 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 privind instituirea unui cadru care
GHID SPECIFIC din 10 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255096]
-
factori perturbatori 2025-2030: Număr de proiecte de investiții și valoarea finanțării pentru valorificarea serviciilor și produselor oferite de păduri (altele decât lemnul) 12.3. Capacitate consolidată a proprietarului de pădure în ceea ce privește gestionarea pădurilor în concordanță cu calendarul de reformare a sistemului legislativ Realizare Studiu de identificare a nevoilor de informare și conștientizare în raport cu diversitatea proprietăților forestiere, inclusiv ca bază a realizării ghidurilor de bune practici Cadru instituțional creat pentru realizarea acțiunilor de informare și conștientizare a proprietarului
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
cea de gospodărire a pădurilor, care afectează eforturile de integrare a conservării biodiversității în managementul forestier. Sunt necesare măsuri de adaptare, simplificare și armonizare a cadrului legislativ, aspect propus a se realiza conform calendarului asumat de autoritate prin PNRR, pentru reformarea cadrului legislativ și a legislației subsecvente. Reformarea cadrului legislativ trebuie să asigure și coerența legislativă (de exemplu, coroborarea cerințelor privind gestionarea pădurilor cu cele de conservarea biodiversității) și, de asemenea, să prevadă și un sistem coerent și simplu de asigurare
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
bazează abordarea SNP30 și, pe de altă parte, către reforma cadrului de reglementare și întărirea capacității instituționale a entităților publice cu rol în transpunerea în realitate a direcțiilor strategice de acțiune în cadrul strategiei naționale pentru păduri. SNP30 urmărește, prin reformarea guvernanței sectorului forestier, creșterea rolului instrumentelor economice pentru implementarea dezideratului de gestionare durabilă a pădurilor, inclusiv a celor aflate în proprietate privată. Sprijinirea financiară a dezvoltării infrastructurii forestiere (accesibilizarea pădurilor, depozite de sortare, platforme de reciclare etc) este necesară pentru
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
acestor păduri, în corelare cu Strategiile UE și națională privind conservarea biodiversității. Cadrul legislativ Implementarea direcției strategice necesită măsuri de adaptare, simplificare și armonizare a cadrului legislativ, aspect propus a se realiza conform calendarului asumat de autoritate prin PNRR privind reformarea cadrului legislativ și a legislației subsecvente. Actualizarea cadrului legislativ trebuie să asigure și coerența acestuia (de exemplu, coroborarea cerințelor privind gestionarea pădurilor cu cele de conservarea biodiversității) și, de asemenea, să prevadă cadrul de implementare a obiectivelor strategice stabilite pentru
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
cadrul ACS. - Aria tematica 5: Eficiență și transparență în guvernanța pădurilor și controlul gestionării pădurilor Considerații strategice DSA 11 - Eficientizarea și transparentizarea gestionării și administrării pădurilor Reformarea cadrului de reglementare normativ Abordarea propusă în cadrul DSA 11 presupune ca, prin reformarea cadrului de reglementare tehnic, gestionarea pădurii să se facă pe bază de norme tehnice clare, care prevăd obligațiile pentru asigurarea serviciilor ecosistemice minimale. Normele tehnice vor promova, în cât mai mare măsură, obligațiile de rezultat pentru transparentizarea și eficientizarea gestionării
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
pentru serviciile furnizate. Administratorul pădurilor statului își asumă furnizarea serviciilor ecosistemice la nivel maximal, implementând indiferent de existența unui sprijin financiar, prevederile ghidurilor de bune practici. Atingerea dezideratului acestei direcții strategice de acțiune în cadrul strategiei naționale pentru păduri presupune reformarea semnificativă a legislației actuale, începând de la Codul silvic. Acesta ar trebui reformat prin eliminarea reglementărilor de natură tehnică, ce ar trebui delegate către legislația de nivel inferior. Reforma trebuie continuată cu elaborarea unor norme tehnice simplificate, care să definească
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
de caracterizare sumară a arboretelor și prin definirea obligațiilor de furnizare a serviciilor ecosistemice minimale. Pentru suprafețele de pădure de mari dimensiuni, cerințele de planificare se bazează pe norme tehnice de amenajare a pădurilor revizuite, care consideră obiectivele recomandate privind reformarea rolului decizional al proprietarului de pădure (vezi DSA 12). Autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură poate decide cu privire la crearea unui cadru de reglementare privind condițiile de contractare, cu prestatorii de servicii, a elaborării documentului de gestiune și
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
Considerații strategice DSA 13 - Eficientizarea și transparentizarea actului de control al legalității activităților forestiere Controlul circulației materialului lemnos Reformarea sistemului de raportare a cantităților de lemn exploatate, prin măsurarea și raportarea acestora la punctul de intrare pe piață, va determina reformarea modului în care se realizează controlul. În ceea ce privește controlul circulației materialului lemnos, mecanismul propus în prezentul document programatic presupune: Controlul trasabilității lemnului trebuie bazat pe concentrarea resurselor de control la punctul de introducere în piață; trebuie avut în
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
prin instituirea unui sistem de evidență publică a registrelor de control. Controlul modului în care se face gestionarea pădurii Orientarea normelor tehnice și a ghidurilor de bune practici către indicatori de stare a pădurii și obligații de rezultat va determina reformarea modului de exercitare a controlului regimului silvic. Controlul modului de gospodărire a pădurii se va face preponderent pe teren, având drept scop evaluarea situației reale a pădurii pe bază de indicatori măsurabili. Accentul controlului e pus pe modul în care
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
planificare a gestionării pădurilor sunt elaborate în acord cu considerațiile strategice formulate pentru continuitatea producției sustenabile de lemn (DSA1), integrarea conservării biodiversității în managementul forestier , inclusiv protejarea pădurilor primare și seculare (DSA5), managementul adecvat pentru stabilitatea ecosistemelor forestiere (DSA6) și reformarea rolului decizional al proprietarului de pădure (DSA12) . Conform Art. 19(2) din Codul silvic, „țelurile de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanță cu obiectivele ecologice și social-economice și cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
control, adecvat aplicate atât la nivelul ocoalelor silvice, cât și ale instituțiilor abilitate, trebuie să asigure implementarea eficientă a acestui sistem și autoreglarea acestuia. Anexa 3 - Calendarul preconizat de implementare a obiectivelor de rezultat SNP30 Implementarea obiectivelor de rezultat privind reformarea cadrului legislativ 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 Obiective de rezultat T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
P P 12.1. Cadru legislativ actualizat, care să permită informarea, implicarea și responsabilizarea proprietarului de pădure, în vigoare începând din 2025 P P 69 Notă: “P” – reprezintă perioada de monitorizare a indicatorilor de progres 70 Implementarea obiectivelor de rezultat privind reformarea cadrului tehnico-normativ 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 Obiective de rezultat T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
Procesul participativ în stabilirea politicilor forestiere, în planificarea obiectivelor de management forestier și în evaluarea rezultatelor politicilor forestiere este asigurat procedural începând din 2022 P Notă: “P” – reprezintă perioada de monitorizare a indicatorilor de progres Implementarea obiectivelor de rezultat privind reformarea instrumentelor economice 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 Obiective de rezultat T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
din 2025 P 12.2. Mecanism de sprijin financiar pentru stimularea proprietarilor de păduri în vederea gospodăririi sustenabile a pădurilor, în vigoare începând din 2025 Notă: “P” – reprezintă perioada de monitorizare a indicatorilor de progres 71 Implementarea obiectivelor de rezultat privind reformarea instituțional-operațională 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 Obiective de rezultat T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
de dezvoltare a administratorului pădurilor de stat care să asigure eficiența, profesionalizarea și transparența, implementată până în anul 2025 P P P 12.3. Capacitate consolidată a proprietarului de pădure în ceea ce privește gestionarea pădurilor în concordanță cu calendarul de reformare a sistemului legislativ P P 13.1. Sistemul de controlul al trasabilității lemnului, concentrat pe introducerea pe piață, bazat pe evaluarea riscurilor și coordonat de autorități, implementat începând din 2025 P P 13.2. Sistem de controlul al modului de gestionare a
STRATEGIE din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260444]
-
lege. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1 Prezenta lege are ca obiect: a) asigurarea transpunerii în legislația națională a Directivei (UE) 2018/1.972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 321 din 17 decembrie 2018; ... b) stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării rețelelor de comunicații electronice; ... c) stabilirea unor măsuri de facilitare a supravegherii pieței echipamentelor radio și aparatelor
LEGE nr. 198 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257364]
-
transpunerea normelor adoptate la nivelul Uniunii Europene se modifică și va avea următorul cuprins: Prezenta ordonanță de urgență transpune: – Directiva (UE) 2018/1972 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 321 din 17 decembrie 2018, cu excepția art. 2 pct. 36-40, art. 3-11, art. 38 alin. (2), art. 39 alin. (2) și (8), art. 43, art. 44, art. 57 alin.
LEGE nr. 198 din 6 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257364]
-
să permită integrarea licențelor și a actelor administrative cu caracter similar existente într-o singură procedură simplificată, principalul obiectiv fiind stimularea mediului de afaceri și simplificarea procedurilor și termenelor existente în administrația publică, ținând cont de obligația îndeplinirii obiectivelor privind reformarea procesului de autorizare a activităților industriale și acordare a licenței unice în România, definite în jalonul 243 din Planul național de redresare și reziliență, fundamentate pe baza recomandărilor Proiectului finanțat de Direcția Generală Sprijin pentru Reforme Structurale din cadrul Comisiei
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 140 din 19 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260651]
-
după data de 15 februarie 2013, dată la care a intrat în vigoare Codul de procedură civilă, recursul a devenit o veritabilă cale extraordinară de atac. Astfel, în reglementarea noului Cod de procedură civilă, recursul este calea de atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de legalitate a hotărârii atacate. ... 21. În virtutea art. 483 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul urmărește să supună instanței competente examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile
DECIZIA nr. 291 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260677]
-
art. 30 alin. (2), art. 43 alin. (2) și ale art. 49 alin. (1) și (3) ale Directivei (UE) 2015/2.436 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 336 din 23 decembrie 2015. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează: p. Ministrul economiei, Mihai-Ion Macaveiu, secretar de stat Directorul general al Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, Marian-Octavian Șerbănescu
HOTĂRÂRE nr. 1.197 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260242]
-
și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului La 9 decembrie 2020 Comisia Europeană a publicat Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un Plan de acțiuni care include 82 de inițiative. Strategia reprezintă viziunea Comisiei Europene privind reformarea întregului sistem de transport al Uniunii Europene, ținând cont de necesitatea unei transformări ecologice și digitale pentru a crește reziliența la eventuale viitoare crize, pentru a crea un cadru pentru investiții și pentru a contribui la obiectivele europene aprobate de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258853]