391 matches
-
ca simptom al bolilor pe care vrea să le depisteze la alții - îl pricopsește pe Lucrețiu cu toate bolile psihice din manualul său: facies depresiv (cum stabilește el oare un asemenea diagnostic în absența oricărei iconografii?), misticism refulat (foarte bine refulat, de vreme ce-i mai radical imanent decât Lucrețiu, să mori, nu alta...), predestinare pentru sinucidere (ce dovezi mai există în afara sfintelor alegații ale perfidului Ieronim, ucigaș-șef?), deliruri melancolice (care-s simptomele reperabile în existența lui? unde? și când?), culpabilitate de
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
de interdicție: închipuid o lege, „Supra-Eul” interzice încălcarea acesteia. Când „Supra-Eul” reușește să domine „Eul”, se nasc autoreproșurile și sentimentele de culpabilitate care joacă un mare rol în desfășurarea vieții sufletești, în generarea comportamentelor patologice și infracționale. Ciocnirea dintre tendințele refulate și normele social-morale duce adesea la conflict și, implicit, la frustrație, deoarece satisfacerea unora se face în detrimentul celorlalte. Tendințele refulate în „inconștient” (sub forma complexelor Oedip, Electra, Jehova, de „inferioritate”, de „castrație”, al „înțărcării” etc.), se manifestă într-un mod
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
doctrinei freudiste - reducerea tensiunilor și a disocierii psihice, adică „integrarea”; acest scop nu poate fi realizat decât respingând și îndepărtând de „Eu” emoțiile penibile și dorințele reprobabile. Acest proces de ajustare este însă costisitor, deoarece, așa cum observă D. Lagache, „impulsul refulat continuă să existe în derivație, făcând erupții în conduită și experiența conștientă, sub o formă ocolită și fără a fi recunoscut de către Eu”. Ceea ce în „teoria frustrației” este desemnat, în mod obișnuit, prin termenul de „situație frustrantă”, în termenii „doctrinei
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
vigilența” conștiinței). În opoziție cu „travestirea”, există procesul „subliminării”, în care pornirea libidinală o îndreaptă într-o altă direcție, și anume una înrudită, superioară, admisă de „Supra-Eu”. Noțiunea de „complex”, folosită de psihanaliști, se referă la astfel de porniri libidinale refulate, care-și caută gratificarea pe o cale, mai mult sau mai puțin, travestită. Pornind de la înțelesul psihanalitic tradițional acordat termenului de „complex”, o serie de psihologi, dintre care menționăm pe Nina Bull, consideră că fenomenul frustrației reprezintă un „complex”, înțelegând
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o serie de acțiuni motrice sau intelectuale, destinate să ușureze starea de tensiune interioară, să elibereze, să temporizeze, impulsiunea obsedantă (de fapt este vorba de o descărcare prin „acte substitute”, așa cum se întâmplă și în actele de sublimare a energiilor refulate, din unele opere artistice). 2) Persoanele cu înclinații megalomanice, sau paranoice, prezintă o fenomenologie obsesivă asociată cu potențialități delirante, respectiv cu tendințe de prelucrare și interpretare aberantă a situațiilor și a evenimentelor realității. Din acest motiv, persoanele care prezintă în
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
patologicului, căci victimele trebuiau să blasfemieze (masochist, autoflagelator și cu o voluptate disperată) valori tabu (precum familia sau Dumnezeu); cea de-a treia etapă desăvârșește decăderea umană, fiind o groapă comună În care trebuia aruncat și renegat trecutul, „haznaua libidourilor refulate”, cum o numește Marcel Petrișor 12. Delirul lua proporții uriașe, având ca scop final desacralizarea și vulgarizarea oricărei valori morale, umane, religioase etc.; erau preferate spovedaniile perverse, cei mai chinuiți fiind studenții teologi și fiii de preoți (exista chiar o
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
strâns legat, deoarece este învelișul de care nu se poate lipsi. Psihologia recunoaște legătura psihosomatică fundamentală ce unește spiritul (psyché) cu corpul (soma). Procesul somatizării confirmă faptul că trupul posedă un limbaj simbolic, cel al bolii. Substituindu-se unui cuvânt refulat, corpul se însărcinează să „spună” suferințele și traumatismele îngropate în inconștient. Ceea ce afectează corpul în vis trebuie interpretat fie ca probleme fizice reale: o durere resimțită în timpul nopții se poate regăsi în vis (o scenă de sufocare, de exemplu, poate
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
constrângerea afectivă. Acțiunea subiectului este limitată, mărginită, lipsită de profunzime. Este obligat să își țină în frâu pulsiunile, dorințele sau ambițiile. Puț Deoarece exprimă îngroparea resurselor, dimensiunea lor ascunsă, latentă și accesibilă doar inițiaților, puțul este simbolul inconștientului freudian (pulsiunile refulate, experiențele trăite, istoria personală), ca și al inconștientului jungian (cunoașterea universală, istoria umanității). Îl invită deci pe cel ce visează să caute înăuntrul său, să analizeze situația, să meargă la esența lucrurilor. În plus, puțul din legende, adăpost al zânelor
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
ca un inconvenient sau ca un conflict interior. Mânie, furie Mânia resimțită sau manifestată în vis are adesea o valoare compensatorie. Ceea ce nu poate fi perceput în mod conștient în realitate se exprimă cu ocazia activității onirice. Mânia este adesea refulată. Educația ne constrânge să ne-o reținem, întrucât constituie un comportament neadaptat din punct de vedere social. Trebuie să ne reprimăm strigătele (vezi acest cuvânt) și lacrimile. Prin intermediul visului, mânia poate fi însă exteriorizată, fără nici un risc pentru persoană sau
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
nu este gata să își înfrunte temerile, frica se transformă teroare și panică, împiedicând continuarea visului (trezire intempestivă). Ea poate fi însoțită de tremurături și provoacă o accelerare a ritmurilor cardiac și respirator. Oricât de violentă ar fi experiența, conținuturile refulate sunt gata să fie cunoscute și recunoscute. Din acest punct de vedere seamănă cu emoțiile ce însoțesc procesul terapeutic, atunci când analizele permite ridicarea interdicțiilor. În orice caz, frica dă intensitate visului și mesajului acestuia. În munca sa de interpretare, subiectul
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
Sufocare toracică Iritabilitate Furie Suspine Dificultăți digestive Tulburări menstruale Tulburări sexuale Grețuri Vărsături ale bilei Gust amar în gură Poftă de mâncare scăzută Senzație de nod în gât Stare depresivă Mastoze, ginecomastii, negi, noduli tiroidieni Limbă normală sau roșie Furie refulată Stres Frustrări Resentiment Amărăciune Ședere prelungită la pat Vidul sângelui în ficat Simptome generale Examenul limbii Cauze Ten palid Oboseală Amețeli Menstruații sărace Ochi uscați sau lipiți Vedere tulbure Insomnie Crampe sau spasme Unghii casante Limbă uscată și deseori fără
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
hiperactiv la ficatului Simptome generale Examenul limbii Cauze Furie Agitație Insomnii Față înroșită Cefalee a vertexului Amețeli Bufeuri de căldură Buze și gât uscate Limbă uscată, deseori roșie Vid de energie renală Tulburări ale lichidului organic Cauze psihice (frustrări, mânie refulată) Vidul Yin-ului renal, al Yin-ului ficatului sau de sânge la ficat Foc la ficat Simptome generale Examenul limbii Cauze Aceleași simptome plus: Ten și ochi roșii Infecție oculară Căldură Sete Constipație Urină închisă la culoare Cefalee intensă Vărsături cu sânge
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
cu un anume tip de psihiatrie, psihiatria degenerării ereditare, cu eugenia"26. Normalizarea, produsă de psihanaliză, a fost o formă de a dezautoriza tabuurile psihiatriei, ideea preconcepută a eredității. Astfel, disciplina lui Freud mută atenția pe terenul inconștientului, al dorințelor refulate și al sexualității (infantile). În viziunea sănătoasă a lui Foucault, natura umană și ale sale patologii nu pot fi înțelese decât printr-un raport istoric 27 al individului nebun în relație cu ceilalți. Nimeni nu înnebunește de la sine, iar nebunia
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ultimul prin împăcarea mistică a lui Cervenco. Astfel privite lucrurile, s-ar putea spune că un registru abisal se deschide dincolo de semnificațiile "obiective", întruchipate pe rînd de opiniile celorlalte personaje. Bologa se apleacă asupra propriei, temute în chip inconștient, vinovății refulate. "Marginea prăpastiei" trebuie că este (cum ar spune poetul) "a bietului gînd". Tot astfel, quartetul poate fi considerat o schemă de mise en abyme, o concentrare a ceea ce devine succesivitate pe axa narațiunii, suită de atitudini anticipate, în pură devenire
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
recognoscibile intrigii și soluțiilor narative în creația "diurnă" a lui Camil Petrescu: Există, în subconștientul artistului, un complex care va ieși la suprafața operei, uneori în variațiuni, uneori sub formă răsturnată, așa cum se întîmplă adesea, cînd este vorba de lucruri "refulate îndelung", cum singur crede Autorul despre personajul său. Vom numi complexul "Dama cu camelii" și îl vom pune în evidență într-o paranteză despre tematică în sfera Personajului. Nu avem probe care să ateste prezența unor reminiscențe de lectură cu
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
cântare: "Și poate că n-ar fi fost nimic/ Dacă nu intra să sape/ Cu cântecul, și degetul tău cel mic". În univers, feminitatea se află peste tot, materială și ideală, în spațiul terestru sau cosmic, unde răbufnește instinctul erotic refulat. În ființa bărbatului ea dă viață și distruge, sugerează cântarea (poezia), umanizează, eliberează instinctul, ca o reacție împotriva "ascezei mortificatoare", are revelația vulnerabilității ("Mi-s/ Șubrede bârnele ..."), provoacă stări de incertitudini: "De ce-ai cântat? De ce te-am auzit? " Poezia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
șarpelui, autorul francez este convins că aceasta simbolizează "spaima nespiritualizată și nesublimată a imaginației exaltate: vanitatea culpabilă, principiul răului".19 Mușcătura dureroasă, veninoasă și mortală a șarpelui s-ar traduce pe planul simbolismului psihic "prin remușcare sau prin tortura culpabilității refulate, care nu este altceva decît vanitate".20 Nu întîmplător la vechii greci, șarpele îmblînzit și chiar mort simboliza înfrîngerea vanității. Oprindu-se apoi în exclusivitate la creștinism, Paul Diel interpretează mitul șarpelui ipostaziat în figura lui Satan. Acesta ar traduce
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
natură teoretică, ci și esențial practică. Ea nu este posibilă decît sub forma unui EFORT INTROSPECTIV, care contrazice și desființează promisiunile imaginativ exaltate pentru a le recupera energia sustrasă anterior controlului conștient. Desființînd estomparea afectelor, introspoecția spiritualizantă face ca dorința refulată să devină nu numai accesibilă, ci și acceptabilă pentru conștient. Datorită acceptării greșelii comise, refularea, cauza funcționării maladive și patogenice, este decisiv eliminată (cel puțin în privința părții energetice sustrase de dorințele refulate)25. Exprimarea simbolică dispare nu numai sub aspectul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Desființînd estomparea afectelor, introspoecția spiritualizantă face ca dorința refulată să devină nu numai accesibilă, ci și acceptabilă pentru conștient. Datorită acceptării greșelii comise, refularea, cauza funcționării maladive și patogenice, este decisiv eliminată (cel puțin în privința părții energetice sustrase de dorințele refulate)25. Exprimarea simbolică dispare nu numai sub aspectul ei formal, ci și sub cel energetic, care constituie simptomul psihopatie. (Simptomul dispare chiar și atunci cînd forma sa de expresie este organică.) Este posibil să fie așa, deoarece refularea constituie o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
exegeza miturilor. Cea a lui Freud a constituit în această privință o renaștere. Nu este o întîmplare nici faptul că el a atacat imaginea lui "Dumnezeu", fiind convins că ea nu este decît o pură iluzie, un subprodus al sexualității refulate, o pseudo-sublimare. Dat fiind că "refulare" și "sublimare" sînt în zilele noastre noțiuni curente în vocabularul psihologic și că toată lumea le utilizează în sensul dat lor de Freud, trebuie să insistăm asupra cauzelor și a consecințelor care nu pot să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
Freud a unei distincții între simbolul "Dumnezeu" și dumnezeul dogmatic, care este într-adevăr o pură iluzie, îl obligă să presupună că toate manifestările sublimante ale vieții umane culturile succesive, toate fondate pe simbolul "divinității" sînt simple subproduse ale sexualității refulate, un fel de consolare pseudo-sublimă pentru culpabilizarea plăcerilor sexuale. Este adevărat că Freud se opune în repetate rînduri în scrierile sale concluziei că, după opinia lui, unica salvarea societăților viitoare nu ar putea fi decît dezlănțuirile sadice și masochiste ale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
insatisfacție culpabilă dorinței fals valorificate pentru a obține de la conștient revalorificarea ei rațională. Dar conștientul se poate dovedi rebel, în loc să revalorifice dorința sub controlul supraconștiinței, el se încă-pățînează să o refuleze pentru a o sustrage controlului. Sancțiunea se agravează. Dorința refulată este încorporată în dizarmoniile ambivalente ale subconștientului și suferă deformarea patogenică, cae poate ajunge pînă la renașterea energiei refulate, simbolic deghizată în simptom psihopatie. Justiția supraconștient imanentă persistă. Energia pervers stăpînită prin refulare și devenită motive pentru viitoarele acțiuni iraționale
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în loc să revalorifice dorința sub controlul supraconștiinței, el se încă-pățînează să o refuleze pentru a o sustrage controlului. Sancțiunea se agravează. Dorința refulată este încorporată în dizarmoniile ambivalente ale subconștientului și suferă deformarea patogenică, cae poate ajunge pînă la renașterea energiei refulate, simbolic deghizată în simptom psihopatie. Justiția supraconștient imanentă persistă. Energia pervers stăpînită prin refulare și devenită motive pentru viitoarele acțiuni iraționale nu este niciodată complet absorbită de explozia simptomelor. Ea rămîne parțial subconștient ascunsă și se ridică din nou la
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
nu ajunge de cele mai multe ori decît la minciunii care vor să ascundă sub un pretext sublim perversitatea motivului aflat în acțiune. Fiecare psihic înclină să se ascundă în spatele unei motivații-pretext, conștientă, dar falsă, adevărata motivație în acțiune, care este subconștient refulată. Activitățile capătă semnificație numa datorită motivelor. Pentru a le îmbunătăți, trebuie să ajungem la nivelul cauzei lor intrapsihice și esențiale constituită de motive. Activitățile sînt bune sau rele (susceptibile sau nu să formeze o conexiune armonioasă și îmbucurătoare) în funcție de faptul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
și de efortul acestuia de a învinge inexplicabilul, care în ceea ce privește motivele, este inavuabil, înseși motivele care nu pot fi mărturisite, fiind penibile și ascunse mai mult sau mai puțin voit, sînt și ele legate prin analogie de contrastul ambivalențelor. Culpabilitatea refulată este, de exemplu, polul opus al vanității. Aceasta din urma nu reprezintă nimic altceva decît tendința de refulare a culpabilității. Cu cît este mai mare vanitatea, cu atît mai profundă va fi culpabilitatea, orice culpabilitate, refulată. Vanitatea este refulantă, iar
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]