2,072 matches
-
să-i dea lui posibilitatea să se lase prins de șocul întâlnirii cu el, și să-l verifice dacă n-a uitat-o. Îl simți cum îl simțea și atunci cuprins de freamăt, iradiind prin toată fața mirarea și bucuria regăsirii. Hotărî să-și arunce toate armele-n joc. Schiță un gest ușor ca de chemare o reminiscență care venea din acea depărtare ireversibilă și concentră toată căldura și toată frumusețea în zâmbetul acela trufaș și inaccesibil de care lui îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
alte și alte fotografii, tu vorbeai, eu te auzeam ca prin vis. Amintirile tale, iubiri, speranțe, singurătăți. Mai ales singurătăți. Crâmpeie din viața ta. Așa cum a fost. Atunci, n-am putut să-ți spun ce simțeam, aș fi tulburat clipa regăsirii noastre. Acum îți mărturisesc însă că mă frământa o întrebare. Posibil nepotrivită, dar care m-a chinuit multă vreme. Ce se va alege de toate? Pe ce mâini reci și nepăsătoare vor ajunge? Pentru că orice s-ar spune, niciun crâmpei
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
vârsta pe care o aveai tu atunci, eu, eu nu mă născusem încă. Fizic, nu existam. Dar sufletele noastre, da, sufletele noastre își începuseră deja călătoria. Le-au trebuit câteva vieți până să se găsească sau să se regăsească. O regăsire târzie, în circumstanțe dificile, totuși o regăsire. Șansele de a trece, din nou, unul pe lângă celălalt, ca doi străini, erau enorme. Și totuși soarta... soarta asta pe care am blestemat-o împreună de atâtea ori, ne-a dat o șansă
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
eu, eu nu mă născusem încă. Fizic, nu existam. Dar sufletele noastre, da, sufletele noastre își începuseră deja călătoria. Le-au trebuit câteva vieți până să se găsească sau să se regăsească. O regăsire târzie, în circumstanțe dificile, totuși o regăsire. Șansele de a trece, din nou, unul pe lângă celălalt, ca doi străini, erau enorme. Și totuși soarta... soarta asta pe care am blestemat-o împreună de atâtea ori, ne-a dat o șansă. Infimă. Dar ar fi putut să nu
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
poetic. Patetismul romantic își află "locul sălbatic", propice desfășurării: Trecând prin locul acela sălbatic voi murmura: " Unde e viața mea? Unde e viața mea?" Întrebarea, de un retorism nedisimulat, deschide drumul unei situații absurde: pierderea timpului este o dramă și regăsirea lui un supliciu. Aventura poetului nu este alta decât a unui Sisif deplorabil: Și eu, beat de jale, orbit, voi striga: " Unde e viața mea? Unde e viața mea?" Dar cum s-ar defini sentimentul aventurii? "Ce sentiment d'aventure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
copacii. (Hop-la!) Oglinda este, am văzut, o lume a tăcerii. Fereastra presupune gălăgie, sărbătoare, carnaval. Și, în peretele alb, vedeam fereastra, spărgătoarea geometriei. (Terra incognita) Fereastra este o ieșire din oglindă, o deschidere spre lumea cu adevărat sensibilă, o recuperare, regăsire, o trecere spre uman și suprauman (în timp ce oglinda coboară în infra-uman). Fereastra este un drum spre singular. Am notat deja teama de Unul, angoasă și idiosincrasie ce stăruie în scrierile lui Emil Botta. Dar această teamă de Unul este și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
de comunicație. Dacă până acum câțiva ani evidența de acordare și recuperare a unui împrumut era ținută manual (contracte de împrumut, chitanțe manuale, evidența contabilă, fișele individuale pentru fiecare membru cooperator, etc.) implicau timp și efort mare (timp „real” de regăsire a unor informații necesare pentru verificarea clienților, activități de altfel repetitive, obsitoare și supuse erorii, tocmai prin natura umană a procesului). Calculul dobânzii pentru rambursarea și încasarea unui credit, spre exemplu, se întocmea manual, ceea ce îngreuna întocmirea scadențarului de rambursare
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
o dată, pentru cei care nu au stat în bătaia bună a vântului și nu au putut beneficia de zborul lor. De aceea cartea în care Țuțea se recompune din fragmentele propriei sale risipiri s-a născut printr-o operație de regăsire, de captare, de depozitare și de regrupare. O operă de restaurare, niciodată încheiată, de vreme ce locurile unde vântul poartă nu pot fi descoperite decât prin hazard. Miracolul acestei cărți ar putea fi atunci exprimat așa: un sistem, pentru a se formula
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
de părere; prezența verbelor “păru”, “putea”, “vru”, “i se păru”, “crezu”,”fără să pară”etc, anulează consistența epică. Viața din jurul său este o amplă scenă în care “lumea ca teatru” se manifestă sub dominația “Banului”. Dezechilibrul Manuelei va dispărea odată cu regăsirea imaginii sale într o oglindă mare; egocentrică eroina își va manifesta mulțumirea de sine și va putea să-și continue incursiunile imaginare ale străzii în stil baroc, în care predomină o estetică babiloniană. Admirația fățisă a unui trecător regenerează starea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cărții... Bucuria din glasul tău evocând tihna cuibului în care dorm puii ori își contemplă cu uimire penele dornice de zbor, deși se ascund încă la subsuoara ta și în liniștea visului tău cu flori și cu pomi - adăpost al regăsirilor zilnice pentru ei care sunt, pentru ei când vor fi... Lunecarea ca-n somn, de sub melcul urechii pe prăvălișul pieptului, între cupe cu dulce otravă, pînă sub coroana arborelui ombilical, până în hipnoticul inel al patimei roze și al cântecului mut
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
și diversitatea manifestărilor umane, apar mereu asemănări surprinzătoare între om și om, grup și grup sau cuplu și cuplu. Ceea ce P.H.L. a scris și eu citesc acum conține, într-un fel, și un apel la solidaritate, la necesarul exercițiu al regăsirii în celălalt. Cititor al poveștii de față, caut, fără să conștientizez totdeauna, repere, tendințe, opțiuni ce sunt și ale mele (sau nu sunt!). Adopt sau resping soluții, încerc sentimente identice sau mă detașez pentru a mi le defini pe acelea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
sceptici, inapți de a vedea și măreția spectacolului uman. Cu unele performanțe ale mele am impus oarecare respect, dar n-am dobândit iubirea. Adică acea comunicare de la suflet la suflet și de la trup la trup, cu pierdere de sine și regăsire în celălalt, cu senzația că ești parte necesară a întregului și nu fulg stingher în bătaia vântului. Bucuria pe care o văd în ochii tăi mă înalță deasupra „abisului existențial”. Când te-am găsit, m-am regăsit. Tu, iubita mea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
fascinat bobocul de floare de la subsuoara „înfrunzită” a mamei. Încearcă să-și reprime delirul metaforic pentru a-și da seama cu exactitate cât „a mai rămas din el” după această „aventură” unică, trăită alături de Teodora. Trebuie să scape de egoismul regăsirii în unica persoană iubită; de acum va iubi în ea și pe mama copilului său. De când a cunoscut-o, i-a văzut adeseori degetele înroșite din cauza apei și a săpunului de rufe. Și de fiecare dată își amintea de răposata
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
până deasupra capului, îl trimit din nou în copilărie, când era „smuls în sus” de brațele vânjoase ale unui bărbat uriaș, căruia îi ajungea la genunchi. Simțea imediat pe față apăsarea unui obraz rece și țepos, al tatălui bucuros de regăsirea familiei după o zi de muncă în toiul iernii, la pădure. Își amintește perfect de clipa când se deschidea ușa și vedea mai întâi, uimit, o gambă înfășurată în jambiere militărești și sprijinită pe un bocanc imens, cu blacheu de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se trăgea? La început, prea copil fiind, a ignorat chemarea aceasta. Degeaba ar fi luat-o în considerare oricum îi era imposibil să acționeze în vreun fel. Dar dorul de strămoși, dorul de meleagurile natale, de părinți, dorul de propria regăsire nu se poate stinge niciodată. Și, cu timpul, Lupino a înțeles că soarta lui e hotărîtă dinainte: avea să plece. Să plece în căutarea începuturilor și, pînă nu le va fi descoperit, să nu-și găseacă tihna. Îi vor lipsi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
continuat să înfrunte, neclintite, ploaia nepăsătoare... CAPITOLUL 14 Pa[i mici C um au reacționat, tată și fiu despărțiți de atîta vreme, plecați unul în căutarea celuilalt, nerecunoscîndu-se unul pe celălalt, nerăbdători să să întîlnească și totuși nepregătiți să trăiască regăsirea atît de curînd? Care a fost primul lor gest, primul lor gînd, întîiul cuvînt? ... Veți crede, poate, că s-au repezit unul spre celălalt, strigînd de bucurie și vărsînd lacrimile regăsirii?! ... Că s-au așezat sub o coroană deasă de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nerăbdători să să întîlnească și totuși nepregătiți să trăiască regăsirea atît de curînd? Care a fost primul lor gest, primul lor gînd, întîiul cuvînt? ... Veți crede, poate, că s-au repezit unul spre celălalt, strigînd de bucurie și vărsînd lacrimile regăsirii?! ... Că s-au așezat sub o coroană deasă de stejar bătrîn, feriți de potop, nemaiprididind să-și povestească unul celuilalt întîmplările vieților despărțite? Așa mi-aș fi imaginat și eu. Și totuși... Nefericit destin care-i separase atît de timpuriu
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
urmă de blîndețe. La așa ceva chiar nu se așteptase Arus. Cum trebuia să procedeze? Obținu cîteva secunde de răgaz cînd în cadrul ușii apăru o siluetă nesigură. Iubirea mea! Erai aici; te-au descoperit! Biată lupoaică atît de greu încercată! Fericirea regăsirii fiului pierdut; tulburarea pricinuită de vorbele lui Arus; acum emoția întîlnirii partenerului de viață. Era mai mult decît putea suporta un suflet chinuit atîta vreme. Cineva trebuia să se trezească. Cineva trebuia să poată privi cu obiectivitate situația în care
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
reținem tot fragmente, acestea potrivindu-se mai bine la modul nostru de-a fi. În plus, fragmentul este aidoma felului de-a fi al conștiinței: discontinuu. În drumul spre noi înșine trecem prin diversele ipostaze spre care ne îmbie societatea. Regăsirea de sine este mediată de diversele rătăciri prin ceea ce ne propun alții. De unde știi când te-ai rătăcit? Aici e toată frumusețea vieții: nu știi! Poți doar să crezi. A gândi într-o anumită limbă însemnă a deschide cât mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
termenului grecesc arhe) ne este dat de acele modalități de-a fi în lume diferite de ale noastre, dar care le fac posibile pe acestea din urmă. Nu este de fapt o dorință de diferență, ci una de identitate, de regăsire de sine. Ceea ce a fost pare că a dispărut, însă urmele se păstrează în prezent, în ceea ce suntem; de aici și îndreptățirea Istoriei, întemeierea ei. Nevoia de rădăcini (în sens tare putem spune că obiectul de studiu al Istoriei îl
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și îndreptățirea Istoriei, întemeierea ei. Nevoia de rădăcini (în sens tare putem spune că obiectul de studiu al Istoriei îl constituie rădăcinile umanității) nu este dorința unui arbore genealogic (fie el și unul național), ci a unei introspecții, a unei regăsiri a ceea ce ne este esențial. Ideile, cuvintele, credințele, obiceiurile etc. înaintașilor noștri sunt aici, în noi și în preajma noastră, putând să le vedem doar dacă renunțăm la pretențiile noastre de "oameni noi", de "moderni", dacă lăsăm deoparte orientări către trecut
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
presupune curajul să-ți asumi că undeva în lume aceasta altcineva a exprimat deja ideile de noutatea cărora te bucuri, fără ca tu să fi avut timpul, răbdarea, posibilitatea etc. să știi asta. Te poți salva de riscul repetării postulând bucuria regăsirii unui "suflet pereche" sa a unei "minți gemene". Numai că pornirea inițială e cea de-a fi unic, marcându-ți astfel locul într-o lume prea plină de similitudini. Două idei la fel de goale de sens: scriitor fără (o) carte și
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
pentru că sunt făcută din Arcane dubitative" (ele ne gugălesc, sau adăugînd puțină literatură impulsurilor de moarte la etajul al 18-lea). Asistăm la o frenetică mobilizare a cantității încărcate de conștiința unei calități intrate în criză, ce tinde la o regăsire a arhetipurilor, la refacerea unei unități inițiale, dar dispersia nu poate fi depășită. Mișcarea împovărătoarei materii poetice e fatalmente centrifugală. Natura ca atare, proprie poeziei "naive" cedează în favoarea celei dislocate, proprie ramificațiilor insațiabile ale poeziei "sentimentale". Aidoma acelei limbi de
Între natură și artificiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7222_a_8547]
-
unui cult, cel închinat primului nostru poet universal, harului său, care i-a conferit o supraomenească, misterioasă putere plăsmuitoare, greu de definit, în ciuda exegezelor românești sau străine? O opțiune pentru trecut, un conservatorism luminat, o retragere din proza imediatului? O regăsire de sine, un acord muzical cu lumea vechimii noastre, imersiunea în apele copilăriei mitice? Sentimentul romantic de infinit, o retrăire proustiană a ceva familiar și totuși greu de definit, fantasma sufletului unei națiuni?" Câte ceva din toate acestea - explică în continuare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
tumult și comentarii revelatoare, reușește să treacă prin toate capcanele acele agitații colosale și ajunge la clipa revelației: îl iubește pe Tristan. El simte aceeași irezistibilă încântare. Wagner, autor al libretului și al versurilor, explică orbirea celor doi și șocul regăsirii prin efectul miraculos al unui filtru al iubirii pe care Brangäne (Michelle de Young), însoțitoarea prințesei l-a oferit celor doi. Schimbând potirul care ar fi trebuit să ascundă o băutură ucigașă. Filtrele, prezente emblematic încă din celebrul preludiu se
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]